Decizia nr. 2584/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2584/R/2012
Ședința publică din data de 23 mai 2012
Instanța constituită din:
P.: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta L. C.-E. împotriva sentinței civile nr. 1128 din 6 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați F. DE S. T. și C. J. C., având ca obiect contestație decizie modificare unilaterală contract de muncă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta recurentă personal și asistată de av. B. M., lipsă fiind reprezentanții pârâților intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 mai 2012, s-au depus la dosar din partea pârâtei intimate FST note de ședință, iar pârâtul intimat CJ C. a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond.
Se comunică reprezentantei reclamantei înscrisurile depuse, aceasta arătând că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea în întregime a sentinței instanței de fond în sensul admiterii contestației pentru motivele invocate pe larg în memoriul de recurs pe care le susține și oral, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs, justificate cu chitanțele de la dosar.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 2078/117/(...), reclamanta L. C. E. a chemat în judecată pe pârâții: F. DE S. „. C.-N. și C. J. C., prin P. și a solicitat anularea în totalitate a deciziei nr.23/(...) emisa de prima pârâtă, obligarea acestei parate să emită o noua decizie prin care sa fie încadrată în funcția de artist liric, gradul 1A, clasa de salarizare 84 cu salariul corespunzător acestei încadrări, obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre salariul de baza cuvenit și cel acordat începând cu data de (...) până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a susținut ca pârâta a procedat în mod greșit la reîncadrarea sa pe o funcție inferioară celei pe care a deținut-o la data de
(...), având in vedere pregătirea profesionala, fapt care contravine prevederilor exprese din art.33 al L. cadru nr.2..
În drept, reclamanta a invocat prevederile L. nr. 554/2004, L. nr. 2. și L. nr.2..
Prin întâmpinare, pârâta F. de S. „. C.-N. a solicitat respingerea cererii reclamantei, întrucât reîncadrarea personalului din filarmonică s-a făcut începând cu (...) conform prevederilor L.-cadru nr.2., L. nr.2. și a Ordinului nr.42/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea L. 2..
S-a mai arătat că reîncadrarea reclamantei pe funcția de corist s-a dispus conform anexei 4 din L. nr. 2., iar din răspunsurile date de C. J. C. și M. C. și P. N. rezultă că încadrarea s-a făcut conform reglementărilor legale menționate.
În drept, pârâta a invocat prevederile anexei IV din L. nr. 2., art.4 alin.3 din
L. nr. 2. și art.33 din L. nr. 2..
În probațiune, pârâta a depus corespondența purtată cu M. C. și cu celelalte filarmonici din țară privitoare la reîncadrarea personalului.
Prin întampinarea formulată, pârâtul C. J. C., prin P., a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, invocând prevederile art. 104 alin. 2 lit. b din L. nr. 215/2001 republicată, cu privire la atribuțiile P. și ale C. J., iar pe fond a solicitat respingerea cererii reclamantei întrucât reîncadrarea pe funcția de corist s-a dispus conform prevederilor L. nr. 2., anexa IV.
Prin sentința civilă nr. 1128/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a respinsexcepția lipsei calității procesuale pasive invocata de către pârâtul C. J. C. și s-a respins acțiunea formulată de reclamanta L. C. E., în contradictoriu cu pârâții F. de S. „. si C. J. C.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele: Excepția invocata de către pârât este nefondată, intrucât acesta are calitatea de ordonator de credite pentru instituțiile publice de interes județean.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a reținut că, la data de (...), pârâta a emis decizia nr.23 prin care a decis ca începând cu data de (...) reclamanta să fie reîncadrată, conform art.33 din L. nr. 2., Anexa IV privind familia ocupațională de funcții bugetare, cultură și a art.4 al.3 din L. nr. 2., în funcția de execuție corist (S), gradul/treapta 1A, gradația 5, clasa de salarizare 75, cu un salariu brut de 2137 lei compus din salariu de bază și spor pentru condiții de muncă.
Această decizie a fost contestată de către reclamantă la conducerea F. de S.
„. C.-N. și la conducerea C. J. C., ambele instituții comunicându-i că reîncadrarea s-a făcut conform prevederilor legale în vigoare.
Reclamanta a deținut la data de (...) funcția de artist liric, funcție confirmată de actul adițional nr.4/(...) la contractul individual de muncă nr.3/68/(...).
Reclamanta a promovat în această funcție din funcția de corist în anul
1992 prin efectul deciziei nr.191/(...) emisă de D. F., în baza HG nr.307/1991, nr.580/1991 și nr.314/1992.
S-a mai reținut că începând cu data de (...) reclamanta a fost reîncadrată pe funcția de corist datorită faptului că în Anexa IV familia ocupațională de funcții bugetare cultură, Capitolul I, lit.b, pct.2 din L. nr. 2., nu mai există funcția de artist liric, ci doar funcțiile de artist liric operă/operetă (pct.1), corist operă (pct.1) și artist liric operetă/teatru muzical (pct.2).
Funcția de artist liric a fost prevăzută în L. cadru nr.330/2009, care a fost abrogată, și prin art.33 din L. nr. 2. a fost reglementată reîncadrarea, ca obligativitate, datorită abrogării L. nr.330/2009.
Prima instanță a mai reținut că, având în vedere noua reglementare prevăzută de L. nr. 2. în care nu mai este prevăzută funcția de artist liric, ci funcția de corist, pârâta a procedat corect la reîncadrarea reclamantei pe funcțiade corist, cu studii superioare căreia i-a acordat o salarizare conformă cu prevederile L. nr.2. pentru anul 2011.
S-a mai constatat că art.4 al.3 din L. nr. 2. a prevăzut că personalul plătit din fonduri publice se încadrează începând cu (...) pe clase de salarizare pe noile funcții, gradații și grade prevăzute de legea cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta avută de persoana reîncadrată la (...).
Instanța de fond a mai apreciat că un contract individual de munca poate fi modificat cu privire la funcția/ocupația conform specificației clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, modificare ce impune încheierea unui act adițional in termen de 20 zile lucrătoare de la data apariției modificării, cu excepția situațiilor in care o asemenea modificare este prevăzuta in mod expres de lege.
S-a reținut că, în cazul de fata, modificarea contractului individual de munca cu privire la funcția reclamantei este expres prevăzută de L. nr. 2..
Având în vedere cele ce preced, instanța de fond a apreciat că decizia atacată de către reclamantă în ce privește reîncadrarea în funcția de corist (S) este legală, întrucât instituția din care reclamanta face parte este filarmonică și nu operă, funcția de artist liric nu mai este prevăzută de lege, iar modificarea contractului individual de munca s-a făcut in temeiul unei prevederi exprese a L. nr. 2., iar cererea reclamantei privind anularea acesteia și reîncadrarea pe funcția de artist liric, cu plata diferențelor salariale este nefondată.
Nefiind îndeplinite prevederile art.274 C.pr.civ., a fost respinsă și cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta L. C. E.,considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Prima instanță a apreciat în mod corect că prin reîncadrarea recurentei în funcția de corist cu studii superioare cu gradul/treapta 1 A, gradația 5, având clasa de salarizare 75, s-a procedat la modificarea unilaterală de către prima pârâtă a contractului său individual de muncă.
Se consideră însă incorectă aprecierea că ne găsim într-o situație de modificare legală a contractelor individuale ale artiștilor lirici din cadrul filarmonicilor, realizată prin L. nr. 2..
Astfel, se arată că abrogarea unei legi de către o lege nouă dată în aceeași materie nu poate fi considerată ca aducând si o modificare automată a contractelor de muncă. Modificarea (unilaterală) a contractului individual de muncă, pentru a fi legală, trebuie să respecte exigențele înscrise în dispoziția de principiu din art. 41 alin. 2 a Codului muncii, respectiv să fie o măsură de excepție și să fie prevăzută ca atare în actul normativ. Așadar, o astfel de măsură nu poate fi una implicită, ci doar explicită și clar arătată în actul normativ. Pentru speța de față, L. nr. 2. ar fi trebuit să prevadă expres că, începând din anul 2011, în cadrul filarmonicilor funcția de artist liric va fi suprimată sau, eventual, înlocuită cu aceea de corist cu studii superioare. Acest lucru era necesar întrucât în corul filarmonicilor existau cele două funcții distincte.
Potrivit art. 33 alin.l din L. nr. 2., "reîncadrarea personalului se face corespunzător tranșe lor de vechime în muncă avute în luna decembrie 2010 pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale deținute", astfel încât nu se poate susține că aceste dispoziții legale au prevăzut o modificare a contractelor de muncă ale salariaților.
S-a mai invocat faptul că aprecierile primei instanțe în sensul că funcția de artist liric a fost menținută prin L. nr. 2. doar pentru instituțiile operă, operetă sau teatru muzical este rezultatul unei lecturi doar de suprafață a dispozițiilor actului normativ.
Astfel, s-a arătat că, analizând strict literal dispozițiile arătate de prima instanță (Anexa IV familia ocupațională de funcții bugetare cultură, Capitolul I, lit. b), pare a rezulta că legiuitorul a "uitat" să cuprindă între funcțiile enumerate
și pe aceea a artiștilor lirici de la filarmonică. Recurenta consideră însă că aceste dispoziții trebuie interpretate și în raport cu titlul capitolului la care au fost încadrate, respectiv: "S. de bază din instituții de spectacole ... din cadrul filarmonicilor, din cadrul operelor ... " . Analiza textului de la punctul 1 prin prisma titlului permite concluzia că, în realitate, instituția de cultură "filarmonică" este privită de legiuitor identic instituției "operă".
Se mai arată că, prin adresa nr.13203IG/1S030/(...) a M. M. și P. S.- inițiatorul L. nr. 2., depusă într-o cauză similară, s-a arătat că, în realitate, nu există nici un fel de deosebire între funcția de artist liric de operă/operetă, și cea de artist liric în filarmonică. Interpretarea logică a celor arătate chiar de inițiatorul L. nr. 2. impune concluzia că funcția de artist liric este diferită de aceea de corist (S) - cea din urmă fiind, după cum rezultă din criteriile de încadrare, o funcție inferioară, astfel că nici la reîncadrare acestea nu pot fi echivalate.
Același punct de vedere a fost transmis de M. M. și P. S. și M. C.-care nu are în subordine directă decât F. "G. Enescu" (unde, de fapt, s-a păstrat pentru membrii ansamblului coral funcția de artist liric)-și care, sensibilizat cu privire la existența acestei probleme la filarmonicile din țară a recunoscut-o ca fiind reală, dar și-a declinat competența de interpretare a legii în favoarea inițiatorului actului normativ.
Se mai arată că M. M. și P. S. a precizat explicit și faptul că, în realitate, L. nr. 2., pe lângă faptul că nu a avut în vedere modificarea funcțiilor din cadrul filarmonicilor, în sensul suprimării aceleia de artist liric, a oferit foarte clar soluția de înscriere în statele de funcții a funcțiilor necesare. Această soluție este cea din art. 28 din lege unde se prevede că "Autoritățile, instituțiile publice și unitățile bugetare pot include în statele de funcții și unele funcții specifice altor domenii de activitate bugetară, prevăzute în anexele la prezenta lege, care se dovedesc a fi necesare desfășurării activității". Prin urmare, s-a arătat că angajatorul este obligat și la aplicarea art. 28, deci trebuie să prevadă în statul de funcții toate acele funcții ce sunt necesare, inclusiv să mențină acele funcții care au existat în decembrie 2010, chiar dacă noul act normativ nu le-a mai prevăzut explicit și pentru anul 2011.
Recurenta mai susține că încadrarea pe funcția de artist liric s-a făcut prin decizia nr. 1. martie 1992, iar această încadrare a fost și se justifică a fi menținută, ca fiind una distinctă în raport cu cea de corist, chiar de corist cu studii superioare.
Astfel, recurenta arată că:
- a fost încadrată pe funcția de artist liric pe baza studiilor, fiind absolventă a Conservatorului de muzică la specialitatea C. - M., P. artistic;
- a participat la reprezentații artistice nu doar ca membră a ansamblului coral ( al cărui repertoriu este ilustrativ în sine pentru nivelul foarte ridicat de exigență al prestației ce se cere), dar și în calitate de solistă, depășind deci poziția de corist;
- face parte din comisia de evaluare a colegilor săi din cor de la partida sopran.
Prin urmare, se susține că reîncadrarea sa corectă pe funcția de artist liric este justificată și din perspectiva respectării unui drept câștigat individual.
Având în vedere argumentele de mai sus, recurenta apreciază necesar a se constata că soluția primei instanțe este greșită și din punctul de vedere al drepturilor sale salariale aferente anului 2011.
Astfel, se arată că refuzul intimatei, însușit de prima instanță, de a respecta distincția între funcția de artist liric și aceea de corist (S), sub pretextul că, la citirea literală a dispozițiilor din Anexa IV, Capitolul 1, lit. b). Funcții de execuție, din L. nr. 2., această funcție nu se mai regăsește decât pentru instituțiile de cultură operă/operetă, are drept consecință reîncadrarea mea pe o funcție inferioară, care se reflectă și asupra drepturilor sale salariale.
Se mai susține că decizia nr. 23/30 ianuarie 2011 este nelegală și din acest punct de vedere, impunându-se ca pârâta intimată să fie obligată să emită o nouă decizie prin care să fie reîncadrată pe funcția de artist liric, gradul 1 A, clasa de salarizare 84 cu salariul corespunzător acestei încadrări, iar pentru anul
2011, să fie obligată să îi plătească drepturile salariale reprezentând diferența dintre salariul de bază cuvenit și cel acordat efectiv începând cu data de (...).
Având în vedere culpa procesuală a intimatei, recurenta solicită și obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată suportate la fond și în recurs.
Analizând recursul declarat de reclamanta L. C. E., în temeiul disp.art.3041
Cod.proc.civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legaleaplicabile în cauză, se reține că acesta este în parte fondat, pentru următoareleconsiderente:
Reclamanta este salariata F. de S. „. C.-N. încă din anul 1981, potrivit contractului individual de muncă nr.3/68/(...).
Astfel cum rezultă din mențiunile efectuate la poziția nr.11 din cartea demuncă a recurentei, prin decizia nr.30/(...) emisă de D. F., în baza HG nr.307/1991, a fost modificată încadrarea acesteia din funcția de corist, în funcția de artist liric în cadrul F. de S. „. C.-N.
Timp de 20 ani, aceasta și-a desfășurat activitatea în funcția de artist liric, funcție confirmată de actul adițional la contractul individual de muncă nr.4/(...), încheiat în baza deciziei de reîncadrare în funcție emise în baza L. nr.330/2009.
Conform dispozițiilor L. unice de salarizare nr.330/2009, reclamanta a fost încadrată în funcția de artist liric gradul IA, gradația 5, conform Anexei nr.II/4.1, pct.I. B la această lege.
Contrar celor reținute de către prima instanță, nu numai că sensul L. nr.2., astfel cum vom analiza în cele ce urmează nu a fost cel de suprimare a funcției de artist liric din cadrul filarmonicilor, însă nici nu ar fi avut abilitarea să dispună asemenea modificări în statul de funcții, întrucât aceasta, astfel cum este menționat chiar în titulatura actului normativ, constituie doar o nouă lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Acest aspect de la care trebui pornit în speță îl constituie chiar dispozițiileart.1 din lege care prevăd clar care este obiectul său de reglementare, respectiv:. unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.";
Prin urmare, având în vedere că obiectul acestei legi nu a fost nicidecumreorganizarea unor instituții, prin eliminarea unor funcții, în mod incorect primainstanță a reținut că în cauză a operat o modificare legală a contractului de muncă a reclamantei, în baza unui text de lege expres, în condițiile în care asemenea prevederi nu își găseau justificarea într-o lege de salarizare.
Dacă în ceea ce privește reîncadrarea personalului în baza L. nr.330/2009, nu au existat probleme de aplicare a legii la nivelul instituției intimate, reclamanta fiind salarizată în continuare pe funcția de artist liric, nici în ceea ce privește interpretarea dispozițiilor L. nr.2. nu ar fi trebuit să apară asemenea dificultăți, având în vedere faptul că, articolul 7 al ambelor acte normative, prevede că aplicarea prevederilor acestor legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă a salariilor de bază, prin legi speciale anuale de aplicare, ceea ce presupune în mod necesar o anumită continuitate de reglementare a L.nr.284, față de L. nr.330 și nu o reformare chiar a funcțiilor existente în cadrul instituțiilor.
Mai trebuie amintite în acest sens prevederile art.33 alin.1 din L. nr.2. caresunt în sensul că la data intrării în vigoare a acestei legi, reîncadrarea personalului se face corespunzător tr an ș elor de vech ime în mu nc ă avu te în luna decembrie 2010, pe funcțiile corespunzătoare categoriei, gradului și trepte i
profesionale deținute.
Mai mult, conform art.1 alin.3 din legea nr.2., cunatumul brut al drepturilor
prev ăzu te l a al in.1 ș i 2 se va stabili în anul 2011, ținându -se seama de
gradul sau treapta profesională, vechimea în muncă, vechimea în funcție
sau, după caz, în specialitate, dobândite, în condițiile legii până la 31 decembrie 2010, iar conf or m ar t.4 al in.3 d in acee aș i lege , person alul pl ătit d in fonduri publice se r eîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile f uncț ii, gr ad aț ii ș i gr ade prev ăzu te de lege a -cadru, în raport
cu funcția, vechim ea, gradul și tra pt a avute de persoan a reîncadrată la 31 decembrie 2010.
Pe de altă parte, faptul că în Anexa nr.IV-FAMILIA OCUPAȚI.ALĂ DE FUNCȚII BUGETARE "CULTURĂ"-UNITĂȚI DE CULTURĂ-Cap.I sunt prevăzute, conform titulaturii: "S. de bază din instituții de spectacole sau concerte naționale ori de importanță națională, din instituții de spectacole la care spectacolele se desfășoară preponderent în limba unei minorități, din cadrul filarmonicilor, din cadrul operelor, din cadrul teatrelor lirice sau muzicale, din cadrul Corului N. de C. "M.", din centrele de cultură, precum și din instituțiile de spectacole și concerte din subordinea C. General al Municipiului București, precum și din alte instituții de spectacole ori concerte";, face ca reîncadrarea corectă a recurentei în cadrul filarmonicii să se facă pe postul pe care aceasta a fost încadrată în anul 1991 și a fost reîncadrată potrivit L. nr.330/2009, respectiv cea de artist liric, ce este inclusă în acest capitol și nu pe postul de corist, funcție pe care aceasta nu o deținea la data de 31 decembrie 2010.
De altfel, deși la nivelul ordonatorilor de credite, pentru motivele menționate anterior nu ar fi trebuit să existe dubii privind funcția pe care trebuia să fie reîncadrată reclamanta, dacă totuși aceștia considerau că legea a intenționat să modifice chiar statul de funcții al instituției, pornind strict de la modul de formulare a lit. b), nr. crt. 1 din Cap.I al Anexei IV la L. nr.2., aceștia trebuiau să facă aplicația art.28 alin.1, în sensul că autoritățile, instituțiile publice și unitățile bugetare pot include în statele de funcții și unele funcții specifice altor domenii de activitate bugetară, prevăzute în anexele la prezenta lege, care se dovedesc a fi necesare desfășurării activității.
Potrivit alin.2 al aceluiași articol, salariile de bază ale personalului încadrat în funcții specifice, care nu sunt prevăzute în prezenta lege, se stabilesc de ordonatorii principali de credite, prin asimilare cu funcțiile și salariile de bază prevăzute în anexele la prezenta lege și aplicabile categoriei de personal respective, cu avizul M. M., Familiei și P. S., al M. Finanțelor P.e și al Agenției N.e a Funcționarilor P.i, pentru funcționarii publici.
Aceasta se impunea cu atât mai mult cu cât în raporturile de muncă funcționează principiul egalității de tratament, față de toți angajații și toți angajatorii, garantat de art.5 din Codul muncii.
Conform art.3 lit.a) din O.G. nr.137/2000, dispozițiile acestei ordonanțe se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum șiinstituțiilor publice cu atribuții în ceea ce privește: cond iț iile de înc adr are în
mu nc ă, cr iter iile ș i c ond iț iile de recru tare , selec tare ș i pro mov are, accesul la toateformele și nivelurile de orientare, formare și perfecționare profesională.
Art.1 din Protocolul nr.12 la C. E. a D. O. prevede că: „ Exer c itare a or ic ăru i
drep t prev ăzu t de le ge trebu ie s ă f ie as igur ată f ăr ă n ic io d is cr imin are b az ată , înspecial, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere s au or ic are al tă s itu aț ie.
N imen i nu v a f i d isc r imin at de o au tor itate publ ic ă pe b az a o r ic ăru ia d in tre
mo tivele menț ion ate în paragraful 1";.
Se reține că ceea ce atât L. nr.330/2009, cât și L. nr.2. și-au propus, a fost crearea, prin aceste reglementări, a unu i s is te m b az at pe pr inc ip iile de ech itate ș i
coerenț ă, pr in cre are a de opor tun ităț i eg ale ș i re muner aț ie eg al ă pen tru munc ă de
v alo are eg al ă.
În cauză recurenta, care a activat în corul filarmonicii pe postul artist liric timp de 20 de ani, cu rezultate de excepție probate cu înscrisurile depuse la dosar, invocă practic discriminarea sa, prin dispoziția nr.23/(...) a F. de S. „. C.- N., care i-a modificat încadrarea din funcția de artist liric, în cea de corist cu studii superioare, față de persoanele ce sunt încadrate în corul operei, care și-au menținut încadrarea de artist liric și în urma reîncadrării acestora potrivit disp. art.33 din L. nr.2..
Trebuie subliniat faptul că, în materie de discriminare sarcina probei este inversată, fiind suficient ca salariatul care se consideră discriminat să invoce o situație de discriminare, revenind angajatorului, respectiv ordonatorul de credite obligația de a dovedi că nu sunt întrunite în speță condițiile pentru a opera discriminarea, neexistând o situație comparabilă între cele două categorii de angajați din instituțiile de cultură.
Având în vedere faptul că intimații nu au reușit în cauză să probeze că recurenta nu a fost în cauză discriminată față de artiștii lirici din corul operei, se constată că în cauză a operat o discriminare de încadrare între salariați aflați în situații comparabile, care potențial, chiar dacă în prezent nu conduce și la o situație de discriminare salarială-astfel cum vom argumenta în cele ce urmează- este posibil să antreneze pe viitor și asemenea consecințe.
Mai mult, deși încă din data de (...) reclamanta a invocat această situație de discriminare, contestând reîncadrarea sa, se constată că și la data de (...), după un an și jumătate, atât angajatorul, cât și ordonatorul de credite, precum și M. C. și P. N. și M. M., Familiei și P. S., deși recunosc lacunele de reglementare ale L. nr.2., s-au mulțumit doar să emită adrese (nr. N.A. 28034/(...) și nr.2358/(...) a C. J. C., nr.585/(...) și nr.795/(...) a F. de S. „. C.-N., nr.2290/(...) a M. C. și P. N., nr.9604 DPPC/816 VM/11435/DOS/(...) a M. M., Familiei și P. S.) prin care să solicite celorlalte instituții luarea de măsuri, fie în sensul modificării dispozițiilor legii, fie în sensul asimilării funcțiilor, fără a înlătura însă în mod efectiv situația de discriminare creată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că se impune anularea parțială a deciziei nr. 23 din (...) emisă de F. de S. „. C.-N. și a obligării pârâtei să emită o nouă decizie de reîncadrare a reclamantei pe funcția de artist liric potrivit anexei IV, cap. I, lit. b), nr. crt. 1 din L. nr. 2..
Având în vedere însă dispozițiile art.1 și 4 alin.2 din L. nr.2., se reține însă ca fiind nefondată cererea reclamantei-recurente de obligare a pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând diferența dintre salariul de baza cuvenit și cel acordat începând cu data de (...) până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii.
Astfel, deși Curtea a constatat că recurenta a fost în mod greșit reîncadrată pe funcție începând cu data de (...), potrivit dispozițiilor L. nr.294/2010, se reține că, având în vedere dispozițiile art.4 alin.2 din legea nr.2., care prevăd că în anul
2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizareacorespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la L.-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, aceasta nu a fost prejudiciată și din punct de vedere salarial prin decizia de reîncadrare contestată în cauză.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod. proc.civilă, se va admite în parte recursul formulat de reclamanta L. C. E., se va modifica în parte sentința primei instanțe, în sensul de a se admite în parte acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu F. de S. „. C.-N. și C. J. C., a se dispune anularea parțială a deciziei nr. 23 din (...) emisă de F. de S. „. C.-N., cu obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de reîncadrare a reclamantei pe funcția de artist liric potrivit anexei IV, cap. I, lit. b), nr. crt. 1 din L. nr. 2..
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul disp.art.274 Cod.proc.civilă, intimata F. de S. „. C.-N., aflată în culpă procesuală, va fi obligată să plătească recurentei suma de 800 lei cheltuieli de judecată în fond și recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de reclamanta L. C. E. împotriva sentinței civile nr. 1128 din 6 februarie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta L. C. E. în contradictoriu cu F. de S. „. C.-N. și C. J. C.
Dispune anularea parțială a deciziei nr. 23 din (...) emisă de F. de S. „. C.-
N.
Obligă pârâta să emită o nouă decizie de reîncadrare a reclamantei pe funcția de artist liric potrivit anexei IV, cap. I, lit. b), nr. crt. 1 din L. nr. 2..
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Obligă pe intimata F. de S. „. C.-N. să plătească recurentei suma de 800 lei cheltuieli de judecată în fond și recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 mai 2012.
P. JUDECĂTORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.
G. C.
GREFIER
Red.CM/dact.MS
3 ex./(...) Jud.fond: P.U.
| ← Decizia nr. 2712/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 2020/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
