Decizia nr. 2831/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2831/R/2012
Ședința publică din data de 5 iunie 2012
Instanța constituită din:
P.: I.A-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta S. R. DE R. împotriva încheierii pronunțate în ședința publică din 18 aprilie 2011 și a sentinței civile nr. 6278 din 12 decembrie 2011, pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat M. M. I., având ca obiect anulare concurs.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierile de ședință din 23 mai 2012 și, respectiv, 29 mai 2012, încheieri care fac parte din prezenta decizie.
C U R T E A,
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul T. B. la data de 7 iulie 2010, sub nr.(...), reclamantul M. M. L. a chemat în judecată pe pârâta S. R. DE R., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea concursului desfășurat în data de 16 iunie 2010, pentru funcția de redactor sef adjunct la S. R., reevaluarea candidaților înscriși, înlocuirea, în cadrul noii comisii de evaluare, a membrilor: B. F., A. M. si M. M. cu alte persoane, în conformitate cu R. privind organizarea si desfășurarea concursului pentru un post de conducere vacant, declararea vacantei funcției de redactor sef adjunct la S. R. C. din cadrul S. de R. de R.
In motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la concursul organizat în data de 16 iunie 2010 comisia de evaluare a fost numita cu încălcarea prevederilor stipulate in R. privind organizarea si desfășurarea concursului pentru un post de conducere vacant, aprobat de C. de A. al S. R. de R. (SRR).
A., s-a susținut că în locul a doi specialiști în domeniu au fost incluși in comisie redactorii șefi ai studiourilor regionale din Timișoara si Targu Mureș, respectiv A. M. si M. M., cu toate că specialiștii ar fi trebuit desemnați prin vot de C. de A. al S. R. de R., dintr-o lista existenta la sediul instituției.
De asemenea, s-a mai invocat faptul că D. de producție editoriala al SRR, domnul I. Doru V., nu se afla in localitate, funcția de președinte al comisiei fiind preluata de S. general al S.rilor regionale, B. F., finul de cununie al redactorului sef al S.ui R. de R. C., Z. F.
A mai arătat reclamantul faptul ca cel puțin doi dintre membrii comisiei, anume domnii B. F. si A. M., in timpul evaluării proiectelor manageriale si al interviului, au avut un comportament cel puțin tendențios fata de o parte dintre candidați, favorizându-l in mod evident pe domnul R.-P. I., astfel cum se poate constata din înregistrarea video a concursului.
Reclamantul a mai arătat că, în ceea ce privește proiectul managerial al reclamantului, cei doi membri ai comisiei au contestat datele oficiale ale studiului de audienta radio, făcut pe baza de licitație si recunoscut oficial de întreaga piața de profil din R., cu scopul de a minimaliza căderea în audienta a S.ui R. C. din perioada in care redactor șef adjunct a fost R. P. I. De asemenea, s-a susținut că au fost contestate folosirea numelui „., datele oficiale ale Institutului R. de S. C., precum si alte informații importante din proiectul reclamantului.
S-a mai arătat că, potrivit relatărilor reprezentanților salariaților din comisie, in momentul evaluării si interviului cu R. P. I., membrii comisiei au avut o atitudine prietenoasa, facilitându-i o audiere ușoara. Nu au fost corect evaluate proiectele manageriale, nu au existat criterii obiective de punctaj, toata operațiunea fiind profund subiectiva.
De asemenea, reclamantul a susținut că, deși a solicitat sa i se prezinte modul in care au fost evaluați candidații, C. D. al SRR a refuzat acest lucru, respingând și contestația pe care a depus-o in termenul stabilit de lege.
S-a mai menționat ca în cei aproape patru ani în care domnul R. P. I. a ocupat fără concurs funcția de redactor sef adjunct la S. R. C., redactorul sef Z. F. i-a făcut acestuia evaluări pozitive, aproape de limita superioara admisa, chiar daca exista un studiu coordonat de specialiști olandezi, plătiți de SRR, care a relevat ca întreg corpul redacțional considera cel mult mediocra activitatea lui R. P. I. Mai mult, Z. F. a fost cel care I-a propus pe R. P. I. in funcția pe care o ocupa si l-a susținut in toata aceasta perioada.
In același timp, s-a arătat că P.-D. general Toghina M. a refuzat constant sa scoată la concurs postul, astfel încât, pentru a se ajunge, totusi, la organizarea acestui concurs, a fost necesara obținerea a doua hotărâri definitive si executorii ale instanțelor din C. si B., precum si a unei sentințe prin care s-a aplicat SRR o amenda civila pentru neaducerea la îndeplinire a obligațiilor stabilite de instanțe.
Reclamantul a susținut că abia după ce mai mulți parlamentari precum si
Comisia de A. a Senatului au solicitat acest lucru, Toghina M. a dispus scoaterea postului la concurs, însă ulterior, a fost creata o comisie de concurs profund favorabila candidatului R. P. I. În consecință, deși potrivit estimărilor reprezentanților salariaților din comisie, R. P. I. a avut unul dintre cele mai slabe proiecte, el a fost singurul care a obținut peste 80 de puncte, minimul pentru promova concursul.
S-a mai arătat prin acțiune că domnul Z. F. a încercat sa împiedice participarea ca membru observator în Comisia de concurs a domnului B. D. D. M., știind că acesta poate constata subiectivismul membrilor comisiei. In acest sens, domnul Z. F. a refuzat sa-i aprobe delegația observatorului din partea salariaților, acceptând deplasarea abia după intervenția unui membru din C. de A.- R. D. si a directorului economic SRR - Constantin Puscas.
Reclamantul subliniază ca ulterior stabilirii persoanei câștigătorului s-a încercat ca o parte dintre propunerile făcute de reclamant în proiectul managerial să fie implementate. De altfel, redactorul sef adjunct are acum acces la proiectul pe care reclamantul l-a depus, motiv pentru care, o refacere totala a concursului, i-ar oferi un avantaj din acest punct de vedere. Din aceasta cauză, s-a solicitat ca doar evaluarea proiectelor manageriale si interviul cu candidații sa fie reluate.
Reclamantul a considerat că, prin toate aceste acțiuni enumerate, au fost încălcate prevederile Contractului Colectiv de M., R. I., R. privind organizarea si desfășurarea concursului pentru un post de conducere vacant si ale Codului Muncii care statuează egalitatea de șanse a tuturor cetățenilor, respectiv a salariaților.
Parata S. R. de R., prin întâmpinare, a invocat excepția necompetenței materiale și teritoriale a T. B.-Secția civilă-și excepția prematurității actiunii. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
In motivarea excepției necompetentei materiale, parata a arătat ca prezentul litigiu este de competența instanțelor de contencios administrativ, având în vedere obiectul primului capăt de cerere și anume anularea rezultatelor concurs desfășurat de SRR în data de (...) pentru funcția de redactor șef adjunct la S. R. C.
In măsura in care instanța apreciază că prezentul litigiu nu este de competența instanțelor de contencios administrativ, ci este un litigiu de muncă, fiind competentă instanța de conflicte de munca, având în vedere prev.art. 281 coroborat cu art. 284 alin. 2 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, intimata a considerat că instanța competentă să judece prezenta cauză este cea în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, și anume Tribunalul Cluj-Secția conflicte de muncă.
In susținerea excepției prematurității (excepția lipsei realizării procedurii prealabile), invocata in temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, parata arata ca reclamantul a formulat contestație la data de (...), în calitatea sa de participant la concursul desfășurat în data de (...) pentru funcția de redactor șef adjunct la S. R. C., în care nu a solicitat si anularea rezultatelor concursului.
Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca nefiind întemeiată. A., s-a arătat că la nivelul SRR există O. P. D. G. nr.
639/(...) care cuprinde în componența sa, ca anexă, R. privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea unei funcții de conducere. D. regulamentului respectiv au fost respectate întocmai și în cazul concursului desfășurat în data de (...) pentru funcția de redactor șef adjunct la S. R. C.
Cu privire la constituirea comisiilor de examinare, s-a arătat că regulamentul prevede că aceste comisii sunt constituite în funcție de structura posturilor ce urmează a fi scoase la concurs. Cu privire la funcția de redactor șef adjunct sunt incidente prevederile art. 7 alin. 2 lit. c din R..
A susținut parata că reclamantul face confuzie cu prevederile art. 7 alin. 2 lit. a și b din regulamentul mai sus-amintit (coroborate cu art. 9 din același regulament) care se referă la posturile de director departament, director, redactor șef, pentru care, într-adevăr regulamentul respectiv prevede că 2 specialiști din comisiile de examinare să fie desemnați prin vot de C. de A. al SRR dintr-o listă propusă de membrii C. de A.
In urma declarării rezultatului concursului niciunul dintre ceilalți cinci participanți nu a formulat contestație, singurul participant care a formulat contestație fiind reclamantul, contestație care, de altfel, a fost și respinsă de C. D. al SRR în ședința din data de (...).
De asemenea, s-a arătat că reclamantul reclamă comportamentul tendențios a doi dintre membrii comisiei, în condițiile în care întreaga comisie a fost formată din cinci membrii, ceilalți trei membri ai comisiei putând oferi și aceștia propriile opinii despre fiecare din candidații la examenul respectiv, opinii necontestate nici măcar de reclamant.
Totodată, s-a arătat că în cadrul comisiei de examinare pentru concursul respectiv, a participat, conform art. 16 alin. 7 din CCM SRR 2009-2012, și un reprezentant al sindicatelor, în persoana Domnului D. M., reprezentant care nu a avut nicio obiecție în privința comportamentului membrilor din comisia de examinare, semnând procesul-verbal din data de (...) prin care R. P. I. a fost declarat reușit la concursul pentru ocuparea postului de redactor șef adjunct al S.ui R. de R. C., fără nicio obiecție.
Prin sentința civilă nr.1360/LM/(...) a T. B., s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea T. C., reținându-se că, în cadrul acestui conflict de muncă, calitatea de reclamant o are salariatul, astfel încât competența teritorială se determină raportat la domiciliul acestuia.
Cauza a fost înregistrată sub același număr pe rolul T. C. la data de (...).
Prin încheierea civilă din data de (...) a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), s-arespins excepția necompetenței materiale a T. C. în judecarea cauzei, constatându-se că prezenta pricină constituie un conflict de muncă.
Prin sentința civilă nr. 6278/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M. M. I., în contradictoriu cu pârâta S. R. DE R.
S-a dispus anularea concursului organizat de pârâtă la data de 16 iunie
2010 în vederea ocupării funcției de redactor șef adjunct la S. R. C., cu consecința vacantării postului.
A fost obligată pârâta să organizeze, în termen legal, concurs în vederea ocupării postului de redactor șef adjunct la S. R. C.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele: Prin sentința civila nr. 1. a T. B., parata S. R. de R. a fost obligata la scoaterea la concurs, in termen legal, a postului de redactor sef adjunct al S.ui R. de R. C.
Urmare a conduitei paratei in raport de obligatiile stabilite de instanta prin sentinta mai sus mentionata s-a pronuntat încheierea civila nr 6. prin care J. O. a obligat aceeasi parata la plata unei amenzi civile de 40 lei pe zi de intarziere in favoarea Statului, incepand cu data de 8 februarie 2010 si pana la data executarii efective a obligatiei prevazute in titlul executoriu - sentinta civila nr. 1. a T. B.
In aceasta ambiantă, parata a organizat concursul pentru ocuparea postului de redactor sef-adjunct la S. R. de R. C. , acesta desfasurandu-se la data de 16 iunie 2010.
A. cum rezulta din inscrisurile depuse in probatiune de catre parata, aceasta a demarat procedura de organizare a concursului prin emiterea anuntului (f.27) din data de 1 iunie 2010 in cuprinsul caruia erau enumerate conditiile pentru inscriere,documentele necesare in vederea inscrierii, locul desfasurarii concursului precum si punctajul maxim pe care fiecare concurent il poate obtine la cele trei probe ale concursului.
Analizand continutul R. la care face referire parata, instanta a observat ca acest act intern al SRR a intrat in vigoare la data 1 iunie 2008, in temeiul Hotararii C. de A. al SRR din data de 28 mai 2008 si reglementeaza procedura de organizare si desfasurarea concursului pentru ocuparea unei functii de conducere.
In ce priveste legalitatea procedurii de numire a comisiei de examinare, instanta a reținut ca parata a comunicat, prin notele inregistrate la dosar la data de 15 aprilie 2011, faptul ca nu a fost emisa o decizie de numire a comisiei in conditiile in care o astfel de decizie nu este reglementata prin R. de organizare si desfasurare concursuri pentru ocuparea unei functii de conducere.
In conformitate cu dispozitiile art. 7 alin 1 din R. comisia de examinare este numita de directorul general al S. R. de R., iar potrivit prevederilor art 7 alin
1 lit c din acelasi act intern pentru functia de redactor sef adjunct comisia este formata din cinci persoane, cu urmatoarea structura:directorul de departament , in calitate de presedinte al comisiei, redactorul sef in calitate de secretar general al comisiei, doi specialisti in domeniu si un reprezentant al sindicatului.
Prima instanță a reținut că în perioada cuprinsa intre data la care a demarat procedura de organizare a concursului si data desfasurarii acestui concurs, functia de P.-D. general al S. R. de R. a fost ocupata de doamna M. Ț.
Cu toate aceastea, numirea comisiei de examinare s-a realizat de catre domnul V. I., director al D. P. E., fapt care rezulta din „Nota"; adresata P.-D. general al SRR, doamna M. Țoghina, la data de (...).Prin aceeasi notă, domnul V. I. a solicitat directorului general sa avizeze delegarea in functia de presedinte al comisiei de examinare a domnului Forin B., motivat de necesitatea deplasarii in Republica Modova in perioada desfasurarii concursului.
Termenii in care a fost redactata „Nota"; mai sus mentionata nu lasa loc de interpretare in privinta persoanei care a decis, in realitate, componenta comisiei de examinare, aceasta fiind directorul D. P. E., domnul V. I..
In conditiile in care, persoana care a decis componenta comisiei a fost directorul D. P. E., domnul V. I., rezolutia „aprobat"; aplicata pe nota de stabilire a componentei comisiei nu este in masura sa raspunda exigentelor art 7 alin 1 din R. de organizare a concursului, astfel încât instanta nu a validat apararile paratei privind legala constituire a comisiei de examinare.
Este real ca in conformitate cu dispozitiile art 30 din Legea nr 41/1994 privind organizarea și funcționarea S. R. de R. și S. R. de T., astfel cum a fost modificata";D. general poate delega atribuțiile sale personalului din subordine, cu excepția atribuțiilor prevăzute la art. 28 lit. c) și d).";insa in cauza dedusa judecatii nu s-a facut dovada delegarii, de catre presedintele director general al S. R. de R., a atributiilor privind numirea comisiei de examinare catre directorul D. P. E..
In ce priveste desfasurarea concursului sub aspectul obiectivitatii examinarii instanta a reținut in principal, faptul ca R. de organizare si desfasurare a concursului nu cuprinde criteriile pe baza carora se efectueaza punctarea candidatilor. In cuprinsul R., la capitolul „. concursului"; sunt enumerate exclusiv probele de examen, intr-un numar de trei: memoriul de activitate, studiu sau lucrare scrisa si proba interviului. Indicarea punctajului maxim care poate fi acordat pentru fiecare dintre cele trei probe nu este in masura sa suplineasca lipsa criteriilor pe baza carora fiecare membru al comisiei acorda acest punctaj.
S-a mai reținut că, desigur, specificul postului scos la concurs, presupunea verificarea unor calitati si cunostinte structurate pe mai multe paliere, constand eventual in : a) capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă; b) îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, cunoașterea și capacitatea de a pune în practică politicile publice din domeniu; c) comportamentul și comunicarea cu toate persoanele implicate în activitatea postului, alte instituții, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul postului și transparența actului de conducere; d) folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul postului, niciuna dintre aceste criterii posibile nu sunt reglementate prin R.
T. a reținut, asadar, ca regulamentul nu contine criteriile pe baza carora se stabileste punctajul fiecaruia dintre candidati, În cadrul cercetarii judecatoresti instanta a incercat sa identifice maniera in care au procedat membrii comisiei de examinare pentru a acorda un anumit punctaj fiecaruia dintre candidati. A., audiata fiind in cauza, doamna M. M. C. a facut vorbire despre aplicarea
„criteriilor existente in regulamentul de functionare a S., fara a indica in mod concret aceste criterii, precum si despre „. de valori al fiecaruia"; dintre membriicomisiei. Domnul F. Z., in calitate de membru al comisiei, a facut vorbire in cuprinsul depozitiei sale, despre „. generale pe baza carora functioneaza S.,din nou fara a indica in mod concret care dintre aceste principii au fost folosite ca si criterii de examinare, precum si despre observatiile personale cu privire la cinci dintre cei sase candidati, pe parcursul desfasurarii activitatii la acelasi S. regional. Mai mult, domnul Z. a afirmat ca nu isi aminteste criteriile aplicare in vederea stabilirii punctajului pentru proba de interviu, de unde rezulta ca principiile generale pe baza carora functioneaza SRR au fost avute in vedere doar la stabilirea punctajului pentru memoriul de activitate si lucrarea scrisa.
Asadar, cel putin doi dintre cei cinci membri ai comisiei nu au avut in vedere criterii clare, unitare, determinate, pentru stabilirea punctajului acordat concurenților.
Concluzionand, instanta de fond a apreciat că lipsa din R. de organizare si desfasurare a concursurilor aplicabil la nivelul SRR a oricaror criterii de evaluare a candidatilor in cadrul celor trei probe de concurs este de natura a prejudicia concurentii, sustragand unui control ulterior legalitatea desfasurarii unui astfel de concurs. Mai mult, inexistenta criteriilor de evaluare este de natura a vulnerabiliza intreaga activitate a comisiei, in conditiile in care fiecare persoana membra, de buna-credinta fiind, simte in mod firesc nevoia de a se raporta la anumite principii in vederea stabilirii punctajului, acordând nota concurentilor. Or, lipsa unor criterii clare, obiective si obligatorii, in legatura directa cu structura postului pentru care s-a organizat concursul, însusite si aplicate de toti membrii comisiei si care sa fie aduse la cunostinta tuturor participantilor la un astfel de concurs nu face decat sa lipseasca de efect activitatea acestei comisii si sa incalce dreptul la egalitate de sanse si tratament consacrat de art 39 alin 1 lit d din Codul muncii.
Pe de alta parte, instanta a reținut că nu are caderea a analiza realitatea si pertinenta notelor acordate fiecaruia dintre concurenti si nici de a statua asupra aspectelor vizand performantele profesionale ale unuia sau altuia dintre candidati, substituindu-se, astfel, comisiei de examinare. În consecintă, în cauza de fata s-a procedat exclusiv la stabilirea legalitatii organizarii si desfasurarii concursului din data de 16 iunie 2010.
Pentru aceste motive, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâta S. R. de R., in sensul ca a dispus anularea concursului organizat de pârâtă la data de 16 iunie 2010, în vederea ocupării funcției de redactor șef adjunct la S. R. C., cu consecința vacantării postului.
In temeiul art. 28 lit d, art. 19 din CCM al SRR și art 44 din Codul muncii, instanta a obligat pârâta să organizeze în termen legal, concurs în vederea ocupării postului de redactor șef adjunct la S. R. C.
Împotriva acestei sentințe și a încheierii civile pronunțate la data de (...) de T. C. în prezenta cauză, a declarat recurs pârâta S. R. DE R., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În primul rând, se invocă faptul că în mod greșit tribunalul, la data de
(...),a respins excepția necompetenței materiale și teritoriale invocată de recurentă
, apreciind că obiectul cauzei îl reprezintă un litigiu de muncă.
Recurenta consideră că prezentul litigiu are o natura de contencios administrativ, competența de soluționare a acestuia revenind C. de A. C. - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
A., potrivit art. 52 din Constituția României cât și din dispozițiile art.1 din
Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, acțiunea în contencios administrativ poate fi promovată de orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un intereslegitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, recurenta arată că că actele atacate de către reclamant (rezultatul concursului, procedura de evaluare a candidaților, componența comisiei de evaluare) sunt acte administrative în înțelesul art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004.
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 41/1994 republicată, cu modificările și completări le ulterioare, S. R. de R. a fost înființată ca un serviciu public autonom de interes național, fiind deci o autoritate publică centrală.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum
și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează În fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
În baza acestor dispoziții legale, se consideră că în cauză se impunea admiterea excepției necompetenței materiale a T. C. În soluționarea prezentei cauze și declinarea competenței de soluționare În favoarea C. de A. C.
Raportat la natura litigiului de contencios administrativ, se mai arată că se impunea și analizarea excepției prematurității cererii de chemare În judecată invocată în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât reclamantul, prin contestația formulată la data de (...), în calitatea sa de participant la concursul desfășurat pentru funcția de redactor șef adjunct la studioul R. C., nu a solicitat niciodată anularea rezultatelor concursului, reevaluarea candidațiilor și declararea din nou ca vacantă a funcției de redactor șef adjunct. Prin urmare, contestația formulată de reclamant nu poate echivala cu realizarea procedurii prealabile, iar legea contenciosului administrativ prevede ca o condiție de admisibilitate a acțiunii realizarea unei astfel de procedurii.
Se solicită astfel casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre soluționare instanței competente.
În subsidiar, se solicită modificarea sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului, întrucât din toate probele administrate În fața primei instanțe cu ocazia cercetării judecătorești, a rezultat fără putință de tăgadă faptul că desfășurarea concursului și evaluarea candidaților înscriși la concursul pentru ocuparea postului de redactor șef adjunct al S.ui R. de R. C. din (...) s-a desfășurat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale și cuprinse în actele interne ale S.
Recurenta mai invocă faptul că, prin anularea concursului organizat de subscrisa în data (...), instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut de către reclamant, întrucât acesta nu a solicitat anularea întregului concurs.
A., se arată că, atât prin capetele de cerere formulată, cât și prin motivele acțiunii introductive, reclamantul a arătat că nu solicită refacerea totală a concursului, ci solicită ca doar evaluarea proiectelor manageriale și interviul cu candidații să fie reluate.
S-a mai arătat că hotărârea primei instante, pe de o parte, nu conține motivele pe care se sprijină, iar pe de altă parte, are o motivare contradictorie sub unele aspecte.
A., s-a susținut că, prin sentința recurată, instanța a admis doar în parte acțiunea reclamantului, însă nici în considerentele și nici în dispozitivul hotărârii nu se face trimitere la pretențiile reclamantului care au fost respinse sau la motivele care au stat la baza respingerii acestor pretenții.
În aceste condiții, se invocă faptul că instanța de fond, cu ocazia deliberării nu a avut în vedere toate aspectele invocate de către părți, realizând o analizăsuperficială a dosarului cauzei care nu poate să susțină pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.
Mai mult decât atât, s-a arătat că sentința recurată are o motivare contradictorie în ceea ce privește criteriile pe baza cărora se efectuează punctarea candidaților și modul de evaluare al acestora.
A., pe de o parte, instanța de fond a reținut că: "În cadrul cercetării judecătorești, instanța a încercat să identifice maniera în care au procedat membrii comisiei de examinare pentru a acorda un anumit punctaj fiecăruia dintre candidații.", iar, pe de altă parte, în finalul considerentelor hotărârii a reținut într-un mod contradictoriu, faptul că "nu are căderea a analiza realitatea și pertinența notelor acordate fiecăruia dintre concurenți și nici de a statua asupra aspectelor vizând performanțelor profesionale ale unuia sau altuia dintre candidați, substituindu-se, astfel, comisiei de examinare."
Se mai consideră că în cauză sunt incidente și dispozițiile art.304 pct. 9
Cod.proc.civilă.
A., se arată că din întregul material probator rezultă că numirea membrilor comisiei de examinare s-a făcut de către directorul general al SRR în conformitate cu dispozițiile R. de organizare a concursului. De altfel, acest aspect nu a fost contestat nici măcar de către reclamant. A., reclamantul a criticat pretinsul subiectivism al unor membri ai comisiei, nicidecum faptul că aceștia ar fi fost numiți de către o altă persoană decât directorul general al S.
În acest sens, se arată că instanta a retinut în mod cu totul eronat faptul că numirea comisiei de evaluare s-a făcut de către directorul D. P. E., dl. V. I. si nu de către directorul general al S. Prin Nota nr. 2433/(...), dl. I. a solicitat înlocuirea sa din calitatea de președinte al comisiei de examinare cu dl. F. B., având în vedere că în perioada desfășurării concursului era într-o delegație în străinătate.
Se consideră că reținerile primei instanțe în sensul că nu ar fi suficientă simpla rezoluție de aprobare și semnătura directorului general ci că ar fi necesar ca documentul să fie efectiv redactat de către directorul general impun un formalism excesiv și care nu are nicio legătură cu realitățile dintr-o societate cu un volum de activitate precum cel al recurentei.
Se mai invocă faptul că instanța a reținut în mod nelegal și netemeinic prin hotărârea atacată că R. menționat nu cuprinde criteriile pe baza cărora se efectuează evaluarea candidaților, motiv pentru care aceștia ar putea fi prejudiciați.
În primul rând, recurenta arată că prin actiunea introductivă intimatul- reclamant nu a atacat R. de organizare si desfăsurare a concursului, ci a sustinut că desfăsurarea concursului nu s-a realizat În conformitate cu prevederile acestui regulament.
Or, în această situație, se consideră că instanța nu a fost investită cu verificarea legalității sau corectitudinii prevederilor regulamentului și nu putea dispune anularea rezultatelor concursului prin prisma acestor motive.
Se mai arată că pretinsul subiectivism de care a fost acuzată comisia de examen nu echivalează cu o lipsă a criteriilor de examinare.
Mai mult, s-a invocat că instanța de fond a reținut și faptul că "cel puțin doi dintre cei cinci membrii ai comisiei nu au avut în vedere criterii clare, unitare, determinate, pentru stabilirea punctajului acordat concurenților", aspecte care vin în contradicție cu susținerea privind lipsa totală din R. a criteriilor de evaluare.
Recurenta consideră că, dacă instanța ar fi apreciat că R. nu conține suficiente criterii pentru evaluarea candidaților sau că aceste criterii nu sunt clare, controlul de legalitate exercitat de instanță trebuia să se limiteze la analizarespectării sau nerespectării acestuia de către membrii comisiei. În esență, se consideră că soluția instanței de fond nu indică vreo culpă sau nelegalitate săvârșită de către membrii comisiei cu ocazia evaluării candidaților, ci dispune în mod cu totul nelegal anularea concursului pentru motivul că R. nu ar conține criterii clare pentru punctarea candidaților.
În ceea ce privește componența comisiei de evaluare se arată că, în ceea ce privește cei doi specialiști care trebuiau să facă parte din comisia de examinare, s-au respectat prevederile R. privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea unei funcții de conducere, anexă la O. P. D. G. nr. 639/(...).
Raportat la prezența d-nului F. B. în comisia de examinare, care l-a
Înlocuit pe d-nul I. V., aflat într-o delegație în străinătate la data concursului, s-a arătat că această înlocuire s-a făcut întru totul legal, fiind aprobată de către președintele director general al S.
În ceea ce privește susținerile reclamantului în sensul că dl. F. B. ar fi finul d-lui Z. F., recurenta a arătat că aceste susțineri au fost infirmate de către martorii audiați de prima instanță.
Cât privește pretinsul subiectivism al unora dintre membrii comisiei de examinare, recurenta a arătat că evaluarea candidaților s-a făcut în funcție de trei repere: memoriul de activitate, lucrarea scrisă și interviul, iar declaratiile martorilor M. M. C. și Z. F., coroborate cu faptul că dl. D. M., reprezentant sindical, a semnat fără obiectii procesul-verbal prin care dl R. P. a fost declarat câștigător al concursului, nu pot atrage decât concluzia că evaluarea candidatilor s-a desfășurat în depline conditii de impartialitate. În egală măsură, s-a arătat că reproducerea video a interviului desfășurat atestă faptul că intervievarea concurentilor s-a realizat în depline conditii de obiectivitate si profesionalism.
De altfel, se susține că singurul martor care confirmă parțial susținerile intimatului-reclamant este dl. D. B., care, astfel cum rezultă din documentele aflate la dosarul cauzei se află într-o evidentă relație de vrăjmășie cu câștigătorul concursului, dl. R. P. De altfel, se consideră că și depoziția acestui martor confirmă doar parțial susținerile intimatului-reclamant, în sensul că „d-nul R. a avut parte de un tratament mai blând din partea d-lui M. A.". Deși intimatul- reclamant susținea că doi membri ai comisiei au dat dovadă de subiectivism, acest martor a susținut că doar unul dintre cei cinci membri ai comisiei a avut o atitudine subiectivă.
Se apreciază însă că această susținere a fost contrazisă prin depozițiile celorlalți doi martori audiați în cauză, dl F. Z. și d-na M. C. M., care au susținut că membrii comisiei au adresat În esență aceleași întrebări tuturor candidaților, punctajul oferit acestora fiind stabilit în mod obiectiv, fără favoritisme. De asemenea, acești doi martori au susținut faptul că restructurarea organizatorică și schimbarea grilei de programe se datorează d-lui R. P.
Recurenta consideră că este deosebit de relevant în cauză faptul că nici dl.M. D., care a făcut parte din comisie în calitate de reprezentant sindical și nici ceilalți candidați (dintre care unul a obținut un punctaj mai bun decât intimatul- reclamant), nu au formulat nicio obiecție și nu au contestat obiectivitatea celorlalți membri ai comisiei.
Mai mult decât atât, analizând rezultatele de departajare, prin punctaje, ale candidaților, recurenta a arătat că R. P. I., câștigătorul concursului, a obținut
85,20 puncte, în timp ce restul candidaților au obținut punctaje sub baremul minim de 80 puncte solicitat prin R. privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea unei funcții de conducere de la nivel S. D. urmare, comisia de examinare a hotărât declararea ca reușit a celui care a primit cel mai mare punctaj, peste baremul minim de 80 de puncte, în speță a d-nului R. P. Ivan.
În ceea ce privește desfășurarea concursului, s-a arătat că susținerea potrivit căreia dlui D. B. nu i s-au dat documentele de concurs și nu i s-a permis să adreseze întrebări candidaților este cu desăvârșire nefundamentată, deoarece, din moment ce dl. B. a avut simpla calitate de observator a desfășurării concursului, neavând prerogative în ceea ce privește evaluarea candidaților, este firesc să nu-i fi fost conferite atribuțiile unui membru al comisiei. De altfel, din comisie a făcut parte un reprezentant al sindicatului, dl. D. M.
Se mai invocă faptul că anularea rezultatului concursului a fost și este urmărită de către martorul D. B. având în vedere relația anterioară cel puțin tensionată existentă între acesta și dl. R. P. În acest sens, s-a arătat că pe parcursul celor 4 ani anteriori organizării concursului, perioadă în care postul de redactor șef adjunct al R. C. a fost deținut de dl. R., dl. D. B., în calitate de vicepreședinte al S. L. din SRR, a întreprins numeroase acțiuni șicanatorii În vederea denigrării imaginii d-lui R. P.
A., recurenta a arătat că multiplele sesizări trimise de către S. L. din SRR, C. de C. și A. F. P., precum și adresele trimise către R. C. de către sindicat
(adresele din (...), (...), (...), (...), depuse la dosarul cauzei), confirmă existența unei aversiuni manifeste a vicepreședintelui de sindicat față de dl. R. P. Se consideră că, pe fondul acestor relații tensionate, câștigarea concursului de către dl R. P., a constituit un bun prilej pentru reiterarea acestor manifestări din partea d-lui D. B..
Recurenta consideră că susținerile tendențioase ale d-lui D. B. au fost însă infirmate atât prin raportul C. de C., cât și prin notele de constatare emise în urma controalelor financiare de gestiune din (...) și din (...). Toate aceste documente au confirmat faptul că pretinsele nereguli de ordin financiar sesizate de S. L. din SRR pe parcursul mandatului anterior al dlui R. P. erau de fapt inexistente.
Recurenta mai arată că în aceeași categorie a conflictelor de ordin personal se încadrează și nemulțumirile intimatului-reclamant M. I., care avea de asemenea o relație tensionată cu dl. R. P. (astfel cum reiese din memoriul din data de (...) trimis de către dl M. redactorului șef al R. C.).
De asemenea, se arată că documentele întocmite cu ocazia workshop-ului organizat la R. C. în octombrie 2008 nu confirmă susținerile intimatului- reclamant, experții olandezi neformulând concluzii denigrante la adresa conducerii R. C., astfel cum s-a insinuat. Acest aspect reiese atât din declarația martorului F. Z., cât și din indicațiile specialiștilor olandezi oferite cu ocazia workshopului, unde, în cadrul secțiunii "Management", se recomanda menținerea actualei conduceri. Or, În anul 2008, conducerea revenea, implicit, și dlui R. P. (care a ocupat funcția de redactor șef adjunct în perioada anilor 2006-2010).
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 261 al.1 pct. 5, 304 pct. 3, 6, 7 și 9, art. 3041 Cod.proc.civilă, raportat la art. 312 alin.3, 6 Cod.proc.civilă. La termenul de judecată din data de (...), intimatul M. M. I. a invocat și excepția tardivității declarării recursului formulat împotriva încheierii civile din 18 aprilie 2011 a T. C. Se reține că excepția invocată este nefondată, urmând a fi respinsă, având în vedere că această încheiere putea fi atacată cu recurs numai odată cu fondul, conform art.158 alin.2 Cod.proc.civilă. Analizând recursul declarat de pârâta S. R. DE R., în temeiul disp.art.3041 Cod.proc.civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legaleaplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat, pentru următoareleconsiderente: În cauză nu sunt incidente dispozițiile art.304 pct.3 Cod.proc.civilă, având în vedere faptul că, deși conform art.1 din Legea nr.41/1994 S. R. de R.reprezintă un serviciu public autonom de interes național, iar procedura de organizare a concursului este una administrativă, în cauză reclamantul invocă încălcarea dreptului său de promovare în funcție, în calitate de salariat, modul discriminatoriu în care ar fi fost tratat de către angajator, față de alt angajat cu care se consideră a fi într-o situație comparabilă, astfel încât în mod corect prima instanță a reținut că prezenta pricină constituie un conflict de drepturi, pe care l- a judecat în cadrul jurisdicției muncii. Având în vedere aceste considerente, apare ca fiind de prisos analizarea motivelor de recurs privind excepția prematurității acțiunii invocată de către recurenta-pârâtă, care erau în strânsă legătură cu aprecierea litigiului ca fiind o pricină de contencios administrativ. Curtea mai constată că este real faptul că reclamantul a avut anumite rețineri de a solicita anularea întregului concurs, argumentate prin acțiune, având în vedere însă că acesta a invocat nelegala numire a comisiei de examinare, critică ce a fost considerată ca fiind fondată de către prima instanță, aceasta în mod corect, urmărind interesul pentru care intimatul s-a adresat instanței pentru proteguirea drepturilor sale, a hotărât că prejudiciul suferit nu poate fi înlăturat decât prin anularea concursului și reluarea întregii proceduri de organizare a concursului. În consecință, nu se poate reține că instanța de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut de către reclamant, nefiind incidente în cauză nici disp.art.304 pct.6 Cod.proc.civilă. Curtea mai constată că motivarea primei instanțe este corespunzătoare situației constatate cu ocazia cenzurării modului în care angajatorul a asigurat reclamantului dreptul la promovare profesională în condiții de transparență, legalitate și egalitate în drepturi, astfel încât se impune menținerea acesteia, cu anumite nuanțări, neputându-se reține în cauză nici disp.art.304 pct.7 Cod.proc.civilă. A. cum s-a subliniat în motivele de recurs, dar și în acțiune, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar și din declarațiile de martori, între părți, respectiv între S. din cadrul S. R. de R. și recurentă există într-adevăr o situație tensionată mai veche, care are însă ca punct de plecare, astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești depuse la dosar, tocmai nerespectarea dispozițiilor legale privind ocuparea prin concurs a postului de redactor șef adjunct la S. R. C., post vacant încă din anul 2006. Întrucât demersurile efectuate între partenerii sociali, conform înscrisurilor depuse la dosar, nu au condus, într-o perioadă de 3 ani, la o legală promovare în această funcție de conducere, la data de (...), prin sentința civilă nr.1357/LM, Tribunalul Bihor a admis acțiunea formulată de reclamantul D. D. M. B. în contradictoriu cu S. R. de R., s-a constatat vacant postul de redactor șef adjunct al S. R. C., cu obligarea societății să organizeze concurs, în termen legal, pentru ocuparea acestui post. Prin această hotărâre judecătorească definitivă, deci executorie, pronunțată într-o pricină ce a fost calificată ca fiind conflict de muncă, s-au reținut următoarele: Prin O. nr.424/(...), emis de P.-D. G. al S. R. de R., începând cu data de 1 mai 2006, R. P. I. a fost numit redactor șef adjunct la D. P. E.- S. R. C., cu delegație, până la scoaterea la concurs a postului. S-a mai reținut că, deși a mai existat un Memorandum a redactorului șef al S.ui R. C. de scoatere a acestui post la concurs la data de (...), până la data pronunțării hotărârii nu s-a reușit de către S. R. de R. asigurarea respectării disp.art.19 din Contractul colectiv de muncă la nivelul societății și a R. pentruorganizarea concursului, care prevăd că ocuparea posturilor vacante se face numai prin concurs. Prin notificarea S. L. din SRR depusă la fila nr.250 dosar de fond, înregistrată la S. R. C. sub nr.179/(...) și la S. R. de R. sub nr.26/(...), s-a solicitat punerea în executare a acestei hotărâri și scoaterea postului la concurs. După rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr.1., prin decizia civilă nr.560/(...) a C. de A. O., S., la data de (...), a adus la cunoștința P.-D. general al S. R. de R. această hotărâre judecătorească. Prin încheierea civilă nr.66. a J. O. dată în dosarul nr.(...), S. R. de R. a fost obligată să achite amenzi civile de 40 de lei pe zi de întârziere în favoarea Statului, din data de 8 februarie 2010, până la data executării efective a obligației prevăzute în titlul executoriu, în temeiul art.5803 și art.5802 Cod. proc.civilă. La dosar a mai fost depusă de către reclamant, pentru a proba modul în care societatea recurentă a înțeles să își execute obligația legală de ocupare prin concurs a unui post de conducere vacant, adresa nr.1238/(...) a P.-D. general al S. R. de R. către S. Camerei Deputaților (art.249 dosar de fond), în care se arată următoarele: „Considerăm inadmisibil ca instanța de judecată să se substituie managementului SRR, să constate dacă un post este vacant și să dispună scoaterea acestuia la concurs. A. este motivul pentru care am folosit toate mijloacele procesuale pe care legea ni le pune la dispoziție pentru desființarea celor două sentințe civile ce se invocă. Considerăm că abia după finalizarea tuturor demersurilor noastre și în funcție de strategia managerială internă vom putea proceda, în mod legal, la scoaterea postului la concurs. Faptul că petentul susține că sunt persoane care îndeplinesc condițiile pentru a participa la un concurs, nu ni se pare un motiv care să susțină încălcarea unor drepturi și să creeze în sarcina noastră obligația de organizare a acestuia."; Prin urmare, astfel cum în mod corect a apreciat și prima instanță, chiar și această atitudine pe care societatea recurentă a avut-o timp de patru ani, de a nu organiza concursul pe care legea și propriile regulamente îl consideră imperios necesar pentru promovarea într-o funcție de conducere vacantă, ignorând chiar hotărâri judecătorești irevocabile, trebuie avută în vedere în cauză în analizarea respectării de către angajator a drepturilor intimatului de a accede la o asemenea funcție, în condiții de bună-credință și nediscriminare, garantate de art. 5 și 8 din Codul muncii, cu atât mai mult cu cât, astfel cum vom argumenta în cele ce urmează, aceasta a condus și la un concurs organizat practic formal, fără respectarea dispozițiilor R. propriu privind numirea comisiei de examinare și probele de concurs, în condiții de lipsă totală de transparență a criteriilor avute în vedere în evaluarea candidaților. Curtea reține astfel, în primul rând , că în mod corect prima instanță a reținut ca motiv de nelegalitate a concursului chiar încălcarea Pct.E. art.7 alin.1 din R. de organizare și desfășurare a co ncursurilor pentru ocuparea unei funcții de conducere, aprobat prin O. nr.639/(...) a P.-D. G. al SRR, potrivit căruia comisia de examinare este numită , potrivit alin.2, de directorul general al S.R.R.. A., în speță, confor m Memorandumului din data de (...), de pus la fila nr.26 dosar de fond, redactorul șef al S.ui R. C. a solicitat scoaterea la concurs a postului de redactor șef adjunct la P. R. R. C., primind în acest sens aprobarea P.-D. G. al SRR din (...). În sensul art.2 alin.3 însă, din același R., ce prevede că funcția de redactor șef adjunct se scoate la co ncurs de regulă la solicitarea directorului de departament, cu aprobarea directorului general, la fila nr.28 dosar de fond s-adepus și cererea D.ui D. P. E. din cadrul S.R.R., de scoatere la concurs a aceluiași post , cerer e înregistrată sub nr .1. la data de (...), prin care, la punctul V se numește și comisia de concurs, atribuție ce, conform aceluiași R., revenea P.- D. G. al S. În recurs se invocă faptul că intimatul nu ar fi formulat critici privind persoana care a numit în cauză comisia de examinare a candidaților, se reține însă că, prin acțiunea formulată, reclamantul a invocat numeroase aspecte pe care le-a considerat nelegale în ceea ce privește componența acestei comisii, astfel încât instanța, în cenzurarea legalității acestui act important într-o asemenea procedură, și-a început verificările, astfel cum este și normal, de la cercetarea modului în care a fost emisă decizia prevăzută de regulament, respectiv dacă au fost respectate condițiile privind persoana, organul de conducere competent în acest sens, care să-și exercite prerogativele de a lua toate măsurile privind asigurarea unui cadru de corectitudine și competență în cadrul procedurii de concurs pentru o funcție de conducere. A., în toate situațiile, verificarea unei decizii-act administrativ sau act unilateral de dreptul muncii-supuse jurisdicției de contencios administrativ sau de muncă, implică în mod necesar cenzurarea emiterii acesteia de către organul competent, instanța nefiind ținută în acest sens de o critică expres formulată de către de către părți, întrucât doar în condițiile în care actul provine de la organul ce avea abilitarea de a-l emite, se poate trece la verificarea respectării celorlalte condiții de legalitate și temeinicie ale actului. Se reține într-adevăr o necorelare a dispozițiilor Pct.E. art.7 alin.1 din R., privind numirea comisiei de examinare, potrivit alin.2, de către directorul general al S.R.R, cu conținutul Anexei nr.1 pct.4 la același R., ce cuprinde un formular de cerere în vederea scoaterii unui post de conducere la concurs și în care apare, ca factor decizional în numirea comisiei de concurs, chiar directorul departamentului. Acest formular nu poate conduce însă la încălcarea dispozițiilor Pct.E. art.7 alin.1 din R., privind numirea comisiei de examinare de directorul general al S.R.R.. Se invocă de către recurentă că cererea depusă la fila nr.28 dosar de fond, prin care comisia de examinare a fost numită practic de către D. D. P. E. din cadrul S.R.R., poartă viza de aprobare din partea D.ui general al S.R.R., fiind astfel acoperită această critică de nelegalitate. Trebuie subliniat însă că această v iză de aprobare a fost dată de către D. general al S.R.R., în temeiul art.2 alin.3 din R. de organizare și desfășurare a concursurilor, conform căruia, postul de redactor șef adjunct se scoate la concurs la solicitarea directorului de departament, cu aprobarea directorului general, neputând astfel suplini o legală numire a comisiei de concurs conform art . art.7 alin.1 din același regulament . Se mai constată că, deși reclamantul-intimat nu a invocat în mod expres respectarea prevederilor din regulament și anunțul de concurs privind probele de concurs, analizarea respectării acestora se impune în mod necesar pentru a se putea verifica transparența și corectitudinea evaluării candidaților. A., se constată o nouă necorelare între art.12 alin.1 din R. de organizare și desfășurare a concursurilor pentru ocuparea unei funcții de conducere, care prevede că probele concursului constau în : a) prezentarea proiectului de management întocmit de candidat conform tematicii anunțate ;b) interviu cu comisia de examinare, care va fi înregistrat;c) interviu într-o limbă de circulație interna țională aleasă de ca ndidat, atunci când condițiile de participare la concurs prevăd cunoașterea unei limbi străine; și Anexa nr.5 la acel ași R., ce constituie un formular de fișă de punctaj, în care, pe lângă studiu sau lucrare scrisă și proba de interviu, apare, ca obiect al evaluării, și „memoriul de activitate";, notat cu maxim 10 puncte. Chiar dacă art.6 a lin.1 lit.c) din R. pre vede depunerea de c ătre candidații la concurs, printre do cumentele necesare, pe lângă curricul um vitae și a unui memoriu de activitate, acesta din urmă nu a fost stabilit ca fiind o probă de concurs aparte, care să fie notată în mod separat, astfel încât chiar și în cererea privind scoaterea postului de conducere la concurs a fost stabilit ca „. de desfășurare a concursului"; doar studiul și interviul, ceea ce ar fi impus ca doar pentru acestea să fie acordate punctaje. Chiar dacă la finalul anunțului de scoatere a postului la concurs înregistrat sub nr.10252/(...), depus la fila nr.27 dosar de fond, se prevede, într-o paranteză, că va fi acordat și pentru memoriu un punctaj maxim de 10 puncte, aceasta se contrazice atât cu a lineatul precedent, î n care se arată că c oncursul „va consta din susținerea proiectului managerial depus la înscriere și interviu";, cât și cu dispozițiile din R. privind probele de concurs. Se mai reține că, pentru ca salariatul să se poată prezenta la un concurs desfășurat în cadrul unei autorități publice cu șanse reale de a-și valorifica aptitudinile, competențele, experiența profesională, acesta trebuie să cunoască c u certitudine, încă de la momentul afișă rii anunțului de sc oatere a postului la concurs care sunt probele concursului, care sunt așteptările comisiei de examinatori de la acesta, care sunt aspectele relevante care vor fi urmărite ș i punctate, cu întocmirea unui anumit barem în acest sens. Doar în acest mod salariatul, informat în mod real, va pu tea urmări, în susținerea probelor de concurs, care sunt indicatorii (aptitudinile, competențele, rezultatele, vechimea, experiența profesională ș.a.) ce vor fi notați pentru a se ajunge la punctajul maxim ce-i poate fi acordat pentru o an umită p robă (50 de puncte, 40 de puncte) și care este ponderea lor în cadrul acestuia. Se reține că acestea sunt de fapt criteriile de evaluare pe care prima instanță le-a considerat ca fiind absolut necesare unui mod de desfășurare corect al concursului, constatând că angajatorul, prin probele administrate în cauză, nu a reușit să dovedească nici prevederea acestora într-un act accesibil tuturor concurenților încă de la data informării asupra concursului și nici urmărirea și punctarea de către comisia de examinare a unor asemenea criterii stabilite de comun acord și aplicabile în mod egal concurenților. Nuanțând motivarea primei instanțe, Curtea reține că asemenea criterii nu trebuie și nici nu a r putea să se regăs ească în detaliu în R. societății privind organizarea concursului, însă trebuie să figureze în actele emise cu rol de informare a participanților la concurs, având în vedere faptul că fiecare post arespecificul său și cerințele proprii, care, chiar în cazul aceleiași funcții, pot fi diferite de la o perioadă la alta. Conform art.5 din Codul muncii, în cadrul relațiilor de muncă funcționeazăprincipiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii. Punc tul M.1.d) d in co n tr ac tul ind iv idu al d e munc ă încheiat la nivelul S. R. de R. garantează salariatului dreptul la egalitate în șanse și tratament. Conform art.3 lit.a) din O.G. nr.137/2000, dispozițiile acestei ordonanțe seaplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum și instituțiilor publice cu atribuții în ceea ce privește: condiț iile de înc adr are în mu nc ă, cr iter iile ș i c ond iț iile de recru tare , selec tare ș i pro mov are, accesul la toateformele și nivelurile de orientare, formare și perfecționare profesională. Art.1 din Protocolul nr.12 la C. E. a D. O. prevede că: „ Exer c itare a or ic ăru i drep t prev ăzu t de le ge trebu ie s ă f ie as igur ată f ăr ă n ic io d is cr imin are b az ată , înspecial, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere s au or ic are al tă s itu aț ie. N imen i nu v a f i d isc r imin at de o au tor itate publ ic ă pe b az a o r ic ăru ia d in tre mo tivele menț ion ate î n p ar agr af ul 1 ";. Potrivit disp.art.8 alin.1 din Codul muncii, relațiile de muncă se bazează peprincipiul consensualității și al bunei-credințe. Alin.2 al aceluiași articol prevede că, pentru buna desfășurare a relațiilor de muncă, participanții la raporturile de muncă se vor informa și se vor consulta reciproc, în condițiile legii și a contractelor colective de muncă. Art. 31 al in.1 ș i 2 d in Cons tituț ie garantează dreptul persoanei de a aveaacces la orice informație de interes public. Autoritățile publice, potrivitcompetențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilorasupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Potrivit art.19 din D eclarația Universală a D. O., orice om are libertatea de acăuta și de a primi informații. Recurenta invocă prin cererea de recurs faptul că reclamantul-intimat nu ar fi formulat, prin acțiune, critici de nelegalitate a concursului privind lipsa unor criterii de evaluare a candidaților, se reține însă că acesta a arătat chiar prin cererea de chemare în judecată faptul că: „nu au existat criterii obiective de punctaj, toată operațiunea fiind profund subiectivă."; Pe lângă aspectele menționate anterior, Curtea reține că numai prin cunoașterea rațiunilor pentru care angajatorul a stabilit un anumit punctaj pentru fiecare probă de concurs , salariatului îi este asigurat, pe lângă dreptul lainformare, și dreptul la apărare , în cazul în care acesta înțelege să conteste modul de desfășurare a concursului, rezultatele concursului, și doar în acest condiții, instanța de judecată are posibil itatea de a -și putea exercita în mod real atribuția de control a legalității actel or decizionale ale autorității , verificând astfel dacă actele pe care le cenzurează sunt emise cu respectarea tuturor drepturilor angajatului, sau prin exces de putere. În caz contrar, s-ar putea ajunge la situația ca într-o asemenea cauză, în care se invocă vătămarea unor însemnate drepturi, în cadrul procedurii de selectare a candidaților înscriși la un concurs de promovare în funcție, să fie asigurat persoanelor ce invocă asemenea încălcări doar un acces formal la o instanță în sensul jurisprudenței CEDO, în sensul ca judecătorul cazului să poată verifica doar aspectele de formă, ce țin de organizarea concursului, iar respectarea procedurii de evaluare și notare a candidaților la un concurs pentru o funcție de conducere în cadrul unui serviciu public de interes național - parte însemnată și determinantă a acestuia - să fie sustrasă oricărui control jurisdicțional. De altfel, conform art.70 Contractului Colectiv de M. la N. N. pe anii 2007-2. (1)Încheierea contractului individual de muncă se face pe baza condițiilor stabilite de lege, cu respec tare a drep tur il or f undamen tale ale ce tățen ilor ș i nu mai pe cr iter iul ap titud in ilor ș i co mpe tențelor p rof esion ale . (2) Ang ajatorul se obl ig ă s ă aduc ă l a cunoș tinț a s al ar iaț ilor pos tu rile d ispon ib ile ș i cond iț iile de ocup are a lor. Din acest articol, chiar astfel cum acesta este succint formulat, se desprinde, pentru angajator, atât imperativul inf or măr ii asu pr a tu turor pos tur ilo r v ac an te d in un itate ș i as igur ăr ii cond iț iilor de acces egal la ocuparea acestora, indiferent dacă ace stea sunt funcții d e execuție, sau de conducere , cât și necesitatea ca, în cadrul acestei proceduri, atât în situația încheierii contractului individual de muncă, cât și în cazul promovării în funcție, prin mod ificarea acestuia, s ă f ie g ar an ta te drepturile fundamentale ale o mulu i ș i s ă se aib ă în vedere nu mai cr iter ii ce ț in de ap titud in il e ș i co mpe tențele pr of esion ale, lu ându -se to ate măsur ile pen tr u a se ev ita arb itr ar iul ș i sub iec tiv is mul. Se mai reț ine c ă, potrivit ar t.16 al in.5 d in Con tr ac tulu i colec tiv de munc ă al S. R. de R., anunțul pentru organizarea unui concurs trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: denumirea postului, nivelul și profilul studiilor, alte criterii de selecție, după caz, bibliografia ce trebuie studiată de către candidat, precum și condițiile în care se face angajarea. În ceea ce privește modul de desfășurare a concursului, se reține că, prinprobele administrate în cauză, respectiv proba cu înscrisuri și proba testimonială, recurenta nu a reușit să dovedească în cauză că ar fi asigurat reclamantului- intimat șanse reale de promovare în funcție, în condiții de transparență și egalitate în drepturi. Conform art.4 alin.1 din Legea nr.41/1994, S. R. de R. are obligația săpromoveze, cu competență și exigență, valorile democratice, civice și morale, să militeze pentru cultivarea demnității umane, a adevărului și justiției. Po tr iv it ar t. 2 d in ac ee aș i lege, S. R. de R. își desfășoară activitatea în condițiile acestei legi și în conformitate cu convențiile internaționale la care R. este parte. Art.10 din lege prevede că personalul de specialitate din serviciile publice de radiodifuziune și televiziune se află, pe toată durata contractului de muncă , sub protecția acestei legi. În ceea ce privește modul de desfășurare a concursului, criteriile avute în vedere de către ev aluatori și probele de concurs, din declarațiile martorilor audiați în cauză, se constată că într -adevăr au existat trei pr obe de concurs care au fost notate, una dintre acestea fiind considerată memoriul de activitate; că punctajele au fost acordate pe baza unor criterii avute în vedere de către fiecare membru al comisiei, fără ca acestea s ă fie stabilite de co mun acord anterior începerii procedurii de concurs și că, în ceea ce p rivește evaluarea și notarea candidaților, ocuparea postului de redactor șef adjunct al S.ui R. C. de către R. P. I. în perioada 2006-2010, a avut o pondere determinantă. Se reține astfel că, prin declarația sa, martorul Z. F. (fila nr.227 dosar de fond) a arătat următoarele: „În ceea ce privește criteriile avute în vedere în aprecierea candidaților mi-am însușit întrutotul principiile generale pe baza cărora funcționează SRR însă pe de altă parte cunoscându-i pe 5 dintre cei 6 candidați am fost în măsură să-i confrunt pe aceștia cu observațiile personale de pe parcursul activității. Pot să afirm că flerul este un aspect important în activitatea mea în condițiile în care am experiență substanțială în spate fiind președinte al mai multor comisii de examinare organizate în vederea angajării personalului din cadrul S.ui R. C. al S. Nu-mi amintesc ce anume m-a determinat să disting între notele acordate concurenților pentru proba memoriu de activitate mai mult decât cele expuse anterior. În aprecierea proiectului managerial a contat foarte mult activitatea depusă de d-ul R. de redactor șef adjunct al S.ui R. C. în perioada 2006-2010. Nu pot să afirm criteriile pe care le-am avut în vedere la examinarea candidaților în cadrul probei interviu dar pot să afirm ca la acel moment am fost împăcat cu decizia pe care am luat-o. În punctajul pe care l-am acordat d-lui R. în cadrul fiecărei probe s-a regăsit și criteriul experienței acestuia în cadrul Redacției R. C. atât la cea maghiară, cât și la cea română."; Martorul B. D. D. M. (fila nr.228 dosar fond) a arătat în depoziția sa că: „Organizarea concursului din (...) s-a decis doar ca urmare a deciziei C. de A. O. care obliga SRR să scoată la concurs postul de redactor șef adjunct."; A. a mai arătat că: „Din impresia pe care mi-a lăsat-o modul în care s-a derulat examenul am putut concluziona că nu au existat criterii precise la care examinatorii să se raporteze."; În ceea ce privește martora M. M. C., se rețin din depoziția acesteia următoarele: „Am fost solicitată de către conducerea S. R. de R. să fac parte din comisia de examinare, având în vedere calitatea mea de redactor șef al S.ui R. Târgu Mureș. Îmi amintesc ca pentru concurs s-au prezentat 6 persoane fiind organizate un număr de 3 probe, constând în: memorii de activitate, lucrare scrisă și interviu, fiecare dintre membrii comisiei acorda distinct candidaților câte o notă fără a se consulta cu colegii, notă care se stabilea pe baza criteriilor existente în regulamentul de funcționare al SRR și desigur raportat la sistemul de valori al fiecăruia dintre noi."; Aceeași martoră a mai arătat că: „Am avut în vedere ca și criterii de examinare a participanților întreaga politică a radioului și televiziunii publice, de asemenea normele CAN în materie. Menționez că în ceea ce privește acest concurs din (...) comisia de examinare a avut în vedere la examinarea concurenților alături de principiile generale a Legii audiovizualului și obligațiile cuprinse în fișa postului de redactor șef al studioului regional."; De asemenea, martora a mai declarat că: „. amintesc că am avut în vedere la acordarea calificativului maxim d-ului R. pentru memoriul de activitate faptul că el avea cea mai mare experiență din domeniu, dintre toți și în plus ocupase funcția de redactor șef adjunct al S.ui de T. C. timp de 3 sau 4 ani."; Analizând fișele de punctaj întocmite de către persoanele care au făcut parte din comisia de examinare, pentru fiecare candidat, depuse la filele nr.52-81 dosar de fond, se rețin următoarele: R. P. I. a fost singurul dintre cei 6 candidați notat cu punctajul maxim de 10 puncte pentru „memoriul de activitate";-ce apare în fișele de punctaj, fără a fi prevăzut în mod expres ca probă de concurs prin dispozițiile regulamentului și mențiunile anunțului pentru concurs. De asemenea, dacă în cazul tuturor celorlalți candidați, punctajele acordate pentru cele trei probe de concurs au variat de la un examinator la altul, neexistând practic punctaj egal acordat de către toți membrii comisiei unui candidat pentru niciuna dintre probe, se poate observa că doar în situația candidatului R. P. I. punctajele au fost identice la toate probele (memoriu de activitate: 10 puncte, din maxim 10; studiu sau lucrare scrisă: 45 puncte, din maxim 50; interviu: 35 puncte, din maxim 40, total 90 de puncte), pentru trei dintre membrii comisiei (F. B., M. A. și M. M.), s-ar putea reține că, de fapt, în această situație au fost patru dintre cei cinci examinatori, întrucât F. Z. a acordat de fapt același punctaj menționat anterior, la care a adăugat un punct la proba de interviu (36 de puncte, rezultând un total de 91 de puncte). Practic, se constată că singurul membru al comisiei care a acordat acestui candidat un punctaj diferit a fost reprezentantul sindicatului, D. M., care a punctat memoriul de activitate cu 10 puncte; studiul sau lucrarea scrisă cu 25 puncte, din maxim 50 și proba de interviu cu 30 de puncte, din maxim 40, total 65 de puncte. A. cum rezultă din probele administrate, nu se poate reține că angajatorul ar fi probat în cauză asigurarea unui tratament legal, nediscriminatoriu reclamantului-intimat în cadrul concursului pentru promovarea în funcția de conducere de redactor șef adjunct al S.ui R. de R. C. organizat la data de (...), astfel încât în mod corect prima instanță a dispus anularea acestui concurs și a obligat pârâta să organizeze, în termen legal, un nou concurs în vederea ocupării acestui post. Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod. proc. civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. R. DE R. și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondată excepția invocată de intimatul M. M. I. privind tardivitatea declarării recursului împotriva încheierii civile din 18 aprilie 2011 a T. C. Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S. R. DE R. B. împotriva sentinței civile nr. 6278 din (...) și a încheierii civile din 18 aprilie 2011 a T. C., pronunțate în dosarul nr. (...), pe care le menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 5 iunie 2012. P. JUDECĂTORI I.A-R. M. C. M. S.-C. B. GREFIER G. C. Red./CM:; Tehnored.:C.M./M.S.; 2 ex./(...) Jud.fond: Tribunalul Cluj: M.F.Bujor.
| ← Decizia nr. 1078/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1876/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
