Decizia nr. 3339/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3339/R/2012
Ședința 02 iulie 2012
Instanța constituită din: PREȘED.TE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul S. S. D. I. T. și, respectiv, de pârâții C. LOCAL AL M. și P. M. împotriva sentinței civile nr. 3882 din 12 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată S. T. M., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâților recurenți C. Local al municipiului T. și P. municipiului T., consilier juridic B. A. I., lipsă fiind reprezentantul reclamantului recurent și reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 27 iunie 2012, reclamantul recurent S. S. din Î. T. a depus la dosar note scrise, un exemplar înmânându-se reprezentantei pârâților recurenți.
Reprezentanta pârâților recurenți depune la dosar un extras de pe portalul instanțelor de judecată cu privire la o cauză similară și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta pârâților recurenți solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, și în consecință, rejudecând cauza, să se respingă acțiunea față de pârâții
C. Local al municipiului T. și P. municipiului T. prin admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a acestora, susținând concis motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar.
Referitor la recursul declarat de reclamantul recurent S. S. din Î. T., reprezentanta pârâților recurenți solicită respingerea recursului ca nefondat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că prin cererea înregistrată la data de (...), reclamantul S. S. D. Î. T. în contradictoriu cu pârâții Ș. „. M. T., C. LOCAL AL M. T. și P. M. T. a solicitat, în numele membrilor de sindicat, ca prin sentința ce o va pronunța în cauză instanța să oblige pârâții la reîncadrarea personalului didactic începând cu data de (...), conform Legii nr.330/2009, la reîncadrarea personalului didactic începând cu data de (...) conform Legii nr.284/2010 și la calcularea și la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr.
2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea O. G. nr. 1., pentru membrii de sindicat M. M., A. L., T. D., O. F., Ș. A., N. A., P. M., P. J., C. F., B. M. A., M. A. M.,
I. A., P. D., M. A. și Ș. S. pentru perioada 01.01.-(...), precum și pentru perioada (...) și până la zi, actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
La data de (...), prin sentința civilă nr. 3., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada (...)-(...), invocată din oficiu de către instanță.
S-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamantul S. S. D. Î. T., în numele membrilor de sindicat M. M., A. L., T. D., O. F., Ș. A., N. A., P. M., P. J., C. F.,
B. M. A., M. A. M., I. A., P. D., M. A. și Ș. S. în contradictoriu cu pârâții Ș. „. M. T., C.
LOCAL AL M. T. și P. M. T. și în consecință:
A fost obligată pârâta Ș. „. M. T. în calitate de angajator la calcularea și la plata către membrii de sindicat reclamanți a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea O. G. nr. 1., începând cu (...) și până la (...), sume actualizate în funcție de coeficientul de inflație, până la data efectivă a plății.
Au fost obligați pârâții C. LOCAL AL M. T. și P. M. T. la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor salariale obiect al prezentei cauze. Au fost respinse celelalte capete de cerere. F. cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța soluția menționată, T. a avut în vedere următoareleconsiderente:
Reclamantul a promovat prezenta acțiune având în vedere calitatea membrilor de sindicat de cadre didactic, fapt care rezultă din adeverințele eliberate de angajator (f.11-25).
Referitor la acțiunea reclamantului, anterior Curtea Constituțională a României prin D. nr. 93/(...) a constatat că L. 2. privind aprobarea OG 1. este constituțională însă Guvernul României a emis OUG nr. 136/2008 care limitează efectele creșterilor salariale dispuse prin L. nr. 2. și prin OUG nr. 1. ceea ce face inaplicabilă respectiva lege.
Împotriva acestor două ordonanțe a fost invocată excepția de neconstituționalitate privind prevederile art. 1, 2 și 4 din OUG nr. 136/2008 și prevederile art. 1, pct. 2 și 3 din OUG nr. 1..
Prin D. nr. 843/(...) și D. nr. 989/(...) Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 1, pct.2 și 3 din OUG nr. 1. pentru modificarea si completarea O.G. nr. 1. privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ și art.2 și art.3 din O.U.G. nr.1/2009 sunt neconstituționale.
Curtea Constituțională a folosit aceleași argumente care au stat la baza constatării neconstituționalității O.U.G. nr. 136/2008 și a statuat că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptată de P. încalcă prevederile art. 1, alin.4, art. 61 alin. l și art.115 alin. 4 din legea fundamentală și este contrară dispozițiilor art. 115 alin. 6 coroborate cu cele ale art. 41 și art. 47 alin.
7 din Constituția Românei.
Trebuie remarcat că atât prin dispozițiile art. 2 și art. 3 din O.U.G. nr. 1/2009 cât și prin dispozițiile art. 2 și art. 3 din O.U.G. nr. 31/2009 și art. 2 din O.U.G. nr.
41/2009 se aduc modificări ale unor prevederi introduse prin art. 1, pct. 2 și 3 din
O.U.G. nr. 1. ce au fost declarate neconstituționale.
Apoi conform Deciziei nr. 3/(...) a Î.C.C.J. privind recursul în interesul legii asupra efectelor Deciziilor C. C. nr. 12., nr. 842/(...) și nr. 989/(...),obligatorie pentru instanță, prevederile O.G. nr. 1., așa cum au fost aprobate și modificate prin L. nr.
2., constituie temei legal pentru plata diferențelor dintre drepturile salariale cuvenitefuncțiilor didactice stabilite de către acest act normativ și drepturile salariale efectiv încasate.
Se cunoaște că elementele principale ale contractului individual de muncă sunt prestarea muncii și salarizarea acesteia de către angajator. Fiind un contract cu titlu oneros plata salariului constituie un element al său.
Salariul reprezintă remunerația în bani a muncii prestate în baza contractului individual de muncă, echivalentul muncii prestate de către angajat. Prin corelația dintre prestarea muncii de către salariat si salarizarea muncii de către angajator se respectă principiul echivalenței prestațiilor în contractele sinalagmatice - do ut des - respectiv poți pretinde numai în măsura în care dai.
Salariul constituie obiect dar și cauza contractului individual de muncă. Este obiect deoarece el constituie contraprestația pentru munca efectuată de către salariat, este cauză pentru că în vederea obținerii lui persoana fizică s-a încadrat în muncă.
Obligația principală a angajatorului este cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile si în condițiile prevăzute de lege. R. din salariu, cu titlu de daune, se pot face doar în cazul în care datoria este scadentă, lichidă și exigibilă, constatată printr-o hotărâre judecătorească, definitivă și irevocabilă.
Toți angajatorii, indiferent de forma de proprietate sunt obligați să depună la bancă, odată cu documentele pentru plata salariilor si documentația pentru plata contribuției datorate bugetului asigurărilor sociale de stat. In cazul neachitării, Casele teritoriale de pensii vor putea aplica măsuri de executare silită pentru încasarea sumelor cuvenite conform prevederilor legale privind executarea creanțelor bugetare.
În cazul lichidării administrative sau falimentului angajatorului, sumele datorate bugetului de stat se recuperează conform proceduri legale în această materie.
Potrivit dispozițiilor art. 156 și art. 163 din versiunea nemodificată a Codului muncii, în vigoare la data nașterii drepturilor salariale solicitate, salariile se plătesc înaintea oricărei obligații bănești ale angajatorului iar plata acestora se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Conform prevederilor art.169 alin.1 din Codul muncii angajatorul este obligat, în temeiul principiilor răspunderii civile contractuale, să-l despăgubească pe salariat în situația în care a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Pe de altă parte, neplata de către angajator la scadență a drepturilor salariale cuvenite dă naștere, în plus față de achitarea salariului restant și obligației de plată a daunelor- interese sub forma dobânzii legale aferente sumei solicitate.
Cu privire la respingerea celorlalte capete de cerere trebuie remarcat că, potrivit Deciziei nr.3/(...) a Î.C.C.J., aplicarea dispozițiilor Legii nr.2. se referă la perioada cuprinsă între (...)-(...) astfel încât reîncadrarea personalului didactic din învățământ, la data de (...), urma să se facă pe baza coeficienților și salariului avut în plată la data de (...), calculat în conformitate cu acest act normativ.
Potrivit art.30 alin.5 din L. nr.330/2009, în anul 2010 , personalul aflat în funcție la (...) își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din anul 2009,astfel încât salariul de bază,solda funcției de bază sau,după caz indemnizația lunară de încadrare, va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009,la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la lege. S. noțiunii de „. în anul 2009"; nu poate fi decât acela de drepturi efectiv încasate,potrivit interpretării gramaticale și sistematice a normei juridice, însă nu trebuie interpretată în sensul executării efective a obligației debitorului,de a plăti ca mod de stingere a obligației,ci în sensul existenței acestui drept.
Prevederile dispozițiilor art.5 alin.6 din O.U.G.nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora au fost abrogate prin dispozițiile art.39 lit.x din L. cadru nr. 284/2010 și ca atare nu mai produc efecte juridice.
În atare situație, ca urmare a constatării, prin decizii succesive, de către Curtea
Constituțională a neconstituționalității modificărilor aduse de G. O., așa cum a fost aprobată prin L. nr.2., prevederile O. trebuie aplicată până la intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009, conform Deciziei nr.1591/(...) a acestei instanțe de contencios constituțional.
Față de cele ce preced, având în vedere că cei reprezentați de reclamant nu și- au primit toate drepturile salariale stabilite și recunoscute prin actele normative anterior arătate ca și faptul că prevederile O.G. nr. 1. privind creșterile salariale ce urmau a se acorda în cursul anilor 2008 si 2009 personalului din învățământ au fost în vigoare până în data de (...), în condițiile în care aceste prevederi au fost aprobate prin L. nr. 2., T. a admis în parte cererea, potrivit dispozitivului.
Instanța a admis în parte acțiunea reclamantului având în vedere faptul că aceasta a fost înregistrată doar la data de (...), cu depășirea termenului de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, prevăzut de art.211 pct. c din L. nr.62/2011 și art.268 alin.1 lit. c din Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamantul S. S. din Î. T., cât și pârâții C. Local al municipiului T. și P. municipiului T.
1.Prin propriul recurs, reclamantul S. S. din Î. T. a solicitat admiterea acestuia,modificarea sentinței, în sensul admiterii în întregime, astfel cum aceasta a fost formulată.
În susținerea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 Cod de procedură civilă, învederează reclamantul că judecătorul fondului a acordat ceea ce nu s-a cerut, în condițiile în care a obligat unitatea de învățământ la plata drepturilor cuvenite pe perioada (...) - (...), deși noi nu am solicitat așa ceva prin acțiunea introductivă.
Drepturile aferente perioadei 1 octombrie 2008 - (...) au fost câștigate prin sentințele nr. (...)/(...), pronunțate de Tribunalul Cluj în dosarele nr. (...), (...), (...), irevocabile, astfel că nu puteau face si nici nu au făcut obiectul acțiunii introductive de instanță.
Cu privire la motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, acesta arată că sentința recurată este pronuntată cu încălcarea si aplicarea gresită a legii, în conditiile în care instanța de fond a ignorat atât cadrul legal intern - L. nr.
330/2009, O.U .G. nr. 1/2010, L. nr. 284/2010, L. nr. 285/2010 și practica C. constituționale, cât si dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Constituția României și documentele internaționale ratificate de R. sau la care R. este parte - în speță art. 1 al Protocolului nr. 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, dar si practica Înaltei Curți de C. si Justiție si a C. C. (D. nr. 877 din 28 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea L nr. 706/06.X.2011 ).
Mai subliniază că drepturile membrilor de sindicat reprezentați în cauză, drepturi câștigate în instanță până la data de (...) în temeiul Legii nr. 2., nu au fost acordate începând cu data de 1 ianuarie 2010, dată la care a intrat în vigoare L.- cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. În egală măsură, ele nu au fost acordate nici de la data de 1 ianuarie 2011, dată la care au intrat în vigoare L. nr. 284/2010 și L. nr. 285/2010.
D. interpretarea coroborată prevederilor art. 3, art. 30 al. 5 din legea nr.
330/2009, art. 5 și 6 din OUG nr. 1/2010art. 3 și 7 din L. nr. 284/2010, art. 1 și art. 7 al. 2 din legea nr. 285/2010 rezultă fără putință de tăgadă faptul că salariul de bază pe anul 2011 nu poate fi mai mic decât cel cuvenit salariaților din sistemul public, în baza actelor normative constituționale și a hotărârilor judecătorești, în lunadecembrie 2009, diminuat conform dispozițiilor Legii nr. 118/2010 și majorat cu
15%, potrivit Legii nr. 285/2010.
Or, în condițiile în care Tribunalul Cluj a apreciat (ceea ce, ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat), că salariile personalului didactic trebuiau calculate prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2009 inclusiv până la data de 31 decembrie
2009, raportat la dispozițiile art. 30 alin. (5) din L. nr. 330/2009, același sistem de calcul trebuia aplicat și ulterior datei de (...), astfel încât salariile din anul 2010 să fie la același nivel cu cele din decembrie 2009.
Fată de sentințele judecătorești pronunțate chiar de Tribunalul Cluj, prin care s-a confirmat dreptul cadrelor didactice de a beneficia de salarii calculate potrivit Legii nr. 2. pentru perioada (...)-(...)/(...), este evident faptul că începând cu data de 1 ianuarie 2010, membrii de sindicat au fost privați de drepturi cuvenite la data de 31 decembrie 2009, cu încălcarea dispozițiilor art. 3 lit. c) și art. 30 alin. (5) din L. nr.
330/2009, precum și a art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 1.. Mai mult, nu au beneficiat nici de sumele compensatorii prevăzute expres de art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr.
1/2010.
Reclamantul mai invocă lipsa de rol activ a primei instanțe și face trimiteri la practica judiciară în materie.
2. Pârâții C. Local al M. T. și P. M. T., au solicitat, în baza dispozițiilor art. 304pct. 8 și 9 C.pr.civ., admiterea recursului cu consecința respingerii acțiunii formulate. Recurenții învederează că nu au avut raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu reclamanții. S. de finanțare ale drepturilor salariale din învățământ nu sunt alocate de la bugetul local al unităților administrativ teritoriale, ci de la bugetul de stat. O. alocării sumelor revine MECTS. Prima instanță a omis să facă trimiteri la art. 6 din OG nr. 1. așa cum acestea au fost modificate prin OUG nr. 1.. D. interpretarea dispozițiilor art. 101 și art. 104 al. 1,5 din legea nr. 1/2011 rezultă că finanțarea cheltuielilor de personal ale unităților de învățământ se asigură prin bugetele unităților administrative și nu din acestea. De asemenea, fac trimiteri la dispozițiile din legea nr. 500/2002. Intimații nu au depus întâmpinare. Nu au fost administrate probe noi. T recând l a soluț ion ar e a c auze i, Cur te a reț ine ur măto arele: 1.Recursul reclamantului S. S. din Î. T. este fondat. Astfel, prin D. nr. 3 din (...), publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 350 din (...), pronunțată în Dosarul nr. 2/2011 de S. U. ale Înaltei Curți de C. și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 2. de aprobare a O. G. nr. 1., privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, s-a stabilit că, ca efect al deciziilor C. C. prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale G. nr. 136/2008, nr. 1. și nr. 1/2009, dispozițiile O. G. nr. 1., astfel cum a fost aprobată și modificată prin L. nr. 2., constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009. Dezlegarea data problemelor de drept judecate în cadrul recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 teza II Cod procedură civilă. Referitor la salarizarea personalului din învățământ, Curtea Constituțională a reținut prin decizia nr. 877/(...) publicată în Monitorul Oficial nr. 706/(...) că reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de (...) se va face pe coeficienții și salariul avut în plată la (...), stabilit în conformitate cu L. nr. 2.. În raport de prevederile evocate și având în vedere și dispozițiile art. 7 al. 2 și art. 30 al. 5 din L. nr. 330/2009, Curtea apreciază că pentru anul 2010, membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt îndreptățiți să fie reîncadrați și să beneficieze de salariul corespunzător funcției din luna decembrie 2009, în conformitate cu L. nr. 2.. Curtea apreciază că prin demersul dedus judecății reclamantul nu a urmărit aplicarea unui act normativ abrogat, în speță L. nr. 2. (abrogată începând cu 1 ianuarie 2010, conform art. 48 din legea nr. 330/2009 ), ci acesta a dorit să valorifice majorările salariale care au fost acordate prin această lege, în condițiile în care salarizarea în anul 2010 a fost stabilită prin prisma drepturilor salariale din luna decembrie 2009, când L. nr. 221/2009 producea încă efecte. Prin intrarea în vigoare la data de (...) a Legii nr. 285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, L. nr. 330/2009 a fost abrogată. Conform art. 1 al. 1 din legea nr. 285/2010, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, a fost majorat cu 15%. Începând cu data de (...) a intrat în vigoare L. nr. 63/2011, prin care au fost individualizate noile criterii privind încadrarea si salarizarea în anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din învățământ. Prin urmare, în intervalul (...) - (...) salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar din învățământ trebuia să se facă în raport de veniturile cu acest titlu din octombrie 2010, lună în care, așa cum s-a arătat anterior, majorarea salarială stabilită prin L. nr. 2. producea efecte. Ținând seama de considerentele expuse și având în vedere perioada în care membrii de sindicat reprezentați în cauză și-au exercitat activitatea în cadrul unității școlare pârâte, în baza art. 312 al. 1,3 Cod de procedură civilă, Curtea va admite recursul reclamantului și va modifica sentința atacată, potrivit dispozitivului. F. cheltuieli de judecată. 2. Recursul pârâților C. Local al M. T. și P. M. T. este nefondat. În raport de caracterul obligatoriu al Deciziei nr. 3 din (...), referitoare la recursul în interesul legii, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 350 din (...), evocată anterior, Curtea apreciază ca fiind nefondate criticile recurenților privitoare la dispoziția instanței de fond de obligare a acestora la alocarea sumelor necesare plății drepturilor salariale cuvenite reclamanților. Cum pretențiile deduse judecății privesc plata pentru membrii de sindicat a drepturilor salariale calculate conform Legii nr. 2., raporturile dintre părți fiind guvernate, prin urmare de L. învățământului nr. 84/1995. Astfel potrivit dispozițiilor art. 167 din L. nr. 84/1995 (act normativ în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile bănești) finanțarea de bază a unităților de învățământ de stat (care include și cheltuielile de personal) este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. În cauză este justificată calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât C. Local al municipiului T., având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001, acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația. De asemenea, în ceea privește recurentul P. municipiului T., Curtea constată că acesta a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite al bugetului municipiului, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001 și, în mod evident, în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, art. 62 alin. 1 din L. administrației publice locale prevăzând expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate. În conformitate cu dispozițiile art. 16 din HG nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat „. privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";. Conform prevederilor art. 33 din H.G. nr. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui Educației și Cercetării și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu. Conform lit. c) a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, iar pe baza propunerilor comisiei locale de finanțare, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B. aprobă și comunică unităților de învățământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preșcolar/elev pentru finanțarea acestora și solicită fiecărei unități de învățământ proiectele de buget pentru anul financiar următor. În raport de prevederile legale menționate mai sus se constată că recurentul are atribuții chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului, astfel că nu se poate reține că nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantului de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune. Unitatea de învățământ pârâtă, în calitate de angajator al cadrelor didactice reprezentate în cauză, are obligația de a efectua plata drepturilor de natură salarială, însă îndeplinirea acestei obligații este dependentă de asigurarea finanțării corespunzătoare de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrativ- teritoriale, or, pentru aceasta sunt prevăzute, prin dispoziții legale speciale, atribuții specifice în sarcina altor instituții, printre care și consiliile locale ale unităților administrativ teritoriale. Este de menționat că tribunalul nu a obligat pârâții recurenți la plata drepturilor salariale solicitate din veniturile proprii ale unității administrativ teritoriale, ci la alocarea fondurilor necesare din bugetul local, fondurile din care se constituie bugetul local, respectiv destinația acestor fonduri, fiind cea prevăzută de lege. Pe de altă parte, salariații sunt îndreptățiți la acordarea tuturor drepturilor conferite de lege. F. că angajatorul nu a solicitat plata sumelor necesare plății drepturilor salariale solicitate prin acțiune în cadrul demersurilor administrative ce premerg plata drepturilor salariale, nu poate fi imputat cadrelor didactice reprezentate de către sindicat și nici nu se poate constitui într-un motiv temeinic de respingere a acțiunii față de pârâții recurenți, întrucât sursa din care trebuie plătite drepturile bănești acordate prin sentință rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, fiind în sarcina pârâților să facă demersurile pentru a obține alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat. Pentru aceste considerente, apreciind că motivele de recurs invocate nu sunt fondate, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și ale art. 312 alin. 1 C.proc.civ., să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâții P. M. T. și C. Local al M. T. Vor fi menținute restul dispozițiilor în măsura în care acestea nu contravin prezentei decizii. F. cheltuieli de judecată. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de S. S. D. I. T. împotriva sentinței civile nr. 3882 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că: Înlătură obligația pârâtei Ș. cu clasele I-VIII "T. M." de a plăti membrilor de sindicat diferențele de drepturi salariale, rezultate din aplicarea Legii nr. 2., pentru perioada (...)-(...). Obligă pârâta Ș. cu clasele I-VIII "T. M." să îi reîncadreze pe membrii de sindicat M. M., A. L., T. D., O. F., Ș. A., N. A., P. M., P. J., C. F., B. M. A., M. A. M., I. A., P. D., M. A. și Ș. S. pentru perioada (...)-(...), cu luarea în considerare a dispozițiilor Legii nr. 2.. Obligă aceeași pârâtă să calculeze și să plătească membrilor de sindicat M. M., A. L., T. D., O. F., Ș. A., N. A., P. M., P. J., C. F., B. M. A., M. A. M., I. A., P. D., M. A. și Ș. S. diferențele de drepturi salariale rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., pentru perioada (...)-(...). Menține celelalte dispozițiile în măsura în care nu contravin prezentei hotărâri. Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții P. M. T. ȘI C. LOCAL AL M. T. împotriva aceleiași hotărâri. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). JUDECĂTOR Plecat în C.O. Semnează vicepreședintele instanței GREFIER C. M. Red. /dact./ DG 2 ex./(...) Jud.fond: E.B.
| ← Decizia nr. 962/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3425/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
