Decizia nr. 3464/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 3464/R/2012

Ședința din 03 septembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 4198 din 23 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul

Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantele intimate P. M., R. D. L., B. I., M. V. A., și pe pârâții intimați U. "B.- B.", MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. G. A F. P. C., având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâtei intimate U. „.-B., avocat L. N., lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 30 iulie

2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată U. „.-B. a depus la dosar întâmpinare.

Reprezentantul pârâtei intimate U. „.-B. arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul pârâtei intimate U. „.-B. solicită respingerea recursului ca nefondat.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 4., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul M. E., C., T. și S. și excepțiainadmisibilității cererii de chemare în judecată invocată de pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice.

S-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul

Ministerul Finanțelor Publice.

S-a admis acțiunea formulată de către reclamantele P. M., R. D. L., B. I. și

M. V. A., în contradictoriu cu pârâții U. "B. B." și M. E., C., T. și S.

A fost obligată pârâta de rândul 1, în calitate de angajator pentru reclamante, la plata diferențelor de drepturi salariale brute neacordate, rezultate din neaplicarea L. nr. 221/2008, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite reclamantelor în conformitate cu prevederile L. nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.

15/2008, începând cu data de 01 octombrie 2008, până la data de 31 decembrie

2009, actualizate astfel: 12.659 lei brut pentru reclamanta P. M., 6203 lei brut pentru reclamanta R. D. L., 10.842 lei brut pentru reclamanta B. I. și 10.425 lei brut pentru reclamanta M. V. A.

A fost obligat pârâtul de rândul 2 să aloce pârâtei de rd.1 fondurile necesare plății drepturilor bănești.

S-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice, ca urmare a admiterii excepției.

Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocata de pârâtul Ministerul

Finanțelor Publice a fost admisa întrucât acest minister nu are raporturi juridice cu reclamantele si nu are obligația plății drepturilor solicitate către aceștia, iar excepția inadmisibilității a fost respinsă fiind considerată de instanța o apărare de fond.

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către E., C., T. și S. a fost respinsă întrucât acest minister are obligația de a finanța cheltuielile pentru unitățile de învățământ superior.

Asupra fondului s-a reținut că reclamantele au deținut funcții didactice auxiliare în cadrul Universității „.-B. din C.-N. în perioada (...) - (...).

Potrivit prevederilor art. 157 alin. 2 din Codul muncii sistemul de salarizare a personalului din instituțiile publice finanțate integral de la bugetul de stat se stabilește prin lege cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 lit. ";c"; din Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ pentru funcțiile didactice avute de către reclamante, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este

400,00 lei, care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare, începând cu data de (...).

După intrarea în vigoare a L. nr. 221/2008 unitatea de învățământ pârâta avea obligația să calculeze pentru reclamante și să plătească acestora salariile conforme cu acest act normativ, obligație pe care nu și-a respectat-o.

U. „.-B. a continuat să plătească reclamantelor salarii în baza altor acte normative pentru perioada (...)-(...) așa cum rezultă din tabelul existent la fila 45.

Potrivit prevederilor L. nr.221/2008 în vigoare până la data intrării în vigoare a Lg.330/2009 reclamantele au dreptul de a beneficia de următoarele sume brute, astfel: 12.659 lei brut pentru reclamanta P. M., 6203 lei brut pentru reclamanta R. D. L., 10.842 lei brut pentru reclamanta B. I. și 10.425 lei brut pentru reclamanta M. V. A.

Având în vedere faptul că reclamantele nu au raporturi juridice cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acest pârât a fost admisă, cu consecința respingerii acțiunii reclamantelor împotriva acestuia.

Așa fiind, cererea reclamantelor a fost admisă, potrivit dispozitivului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. E., C., T. și S., solicitând modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare pârâtul a arătat că în mod eronat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. E., C., T. și S.

O parte poate fi menținută în proces în situația în care există raporturi juridice care să conducă la obligarea acesteia pentru a îndeplini obiectul dedus judecății.

Având în vedere solicitările reclamantelor și atribuțiile M. E., C., T. și S., conform prevederilor art.141 din Legea nr. 8., republicată cu modificările șicompletările ulterioare și H.G. nr.81/2010 privind organizarea și funcționarea pârâtului (acte normative aflate în vigoare în perioada pentru care se solicită diferențele de drepturi salariale) instituția nu poate avea calitate procesuală pasivă.

Astfel, M. E., C., T. și S. nu este ordonator de credite pentru finanțarea învățământului superior de stat întrucât, potrivit art. 40 alin. (2) lit.c din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, instituțiile de învățământ superior, în calitate de angajator au obligația să acorde salariaților toate drepturile salariale ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil și din contractul individual de muncă.

În această calitate, instituțiile de învățământ superior calculează și stabilesc drepturile salariale, iar în baza autonomiei universitare asigură și fondurile necesare plății acestora potrivit art. 92 alin. (2) și alin.(3) lit. g din Legea învățământului nr. 8., republicată, cu modificările și completările ulterioare

„stabilirea necesității financiare și materiale, folosirea fondurilor și gestionarea lor cu respectarea prevederilor legale, găsirea și stabilirea surselor suplimentare de venituri, organizarea și controlul serviciilor economico-gospodare";.

În conformitate cu dispozițiile art. 171 alin. (2) din Legea nr. 8., republicată, cu modificările și completările ulterioare, veniturile instituțiilor superioare de stat „. utilizate de instituțiile de învățământ superior în condițiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învățământului și cercetării științifice universitare";.

În baza autonomiei financiare, instituțiile de învățământ superior își stabilesc bugetul de venituri și cheltuieli, care este aprobat de M. E., C., T. și S., după adoptarea bugetului de stat, potrivit art. 171 alin. (10) din Legea învățământului nr.8., republicată, cu modificările și ulterioare.

Acest buget de venituri și cheltuieli asigură resursele financiare pentru realizarea obiectivelor cuprinse în planul strategic al fiecărei instituții de învățământ.

Potrivit art. 8 și art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, instituția de învățământ superior, în calitate de ordonator de credite, trebuie să elaboreze bugetul în conformitate cu prevederile imperative din această lege prin "includerea în totalitate, a veniturilor și cheltuielilor, în sume brute, deci inclusiv a cheltuielilor de personal (salarii, CAS, deplasării interne și internaționale).

Veniturile acestei instituții de învățământ superior, în conformitate cu dispozițiile art.171 alin. (2) din Legea învățământului nr. 8., republicată, cu modificările și completările ulterioare, se compun din sume alocate de la bugetul M. E., C., T. și S., pe bază de contract pentru finanțarea de bază și finanțarea complementară, precum și din venituri proprii, din alte surse.

În conformitate cu dispozițiile art. 171 alin. 3 din Legea învățământului nr.8., republicată, cu modificările și completările ulterioare, finanțarea de bază se asigură de M. E., C., T. și S., „. fondurile alocate de la bugetul de stat, în funcție de numărul de studenți și doctoranzi admiși la studii fără taxa, de numărul de cursanți, de nivelul și specificul instituirii teoretice și practice și de ceilalți indicatori specifici activității de învățământ, în special de cei referitori la calitatea prestației în învățământ"; și, potrivit art. 171 alin. (7) din aceeași lege, se face pe bază de contract încheiat între M. E., C., T. și S. și această instituție de învățământ superior.

Finanțarea de bază se acordă sub formă de sumă globală de la bugetul de stat, urmând ca în temeiul autonomiei universitare veniturile alocate de M. E., C., T. și S., să fie utilizate de instituția de învățământ superior, care are un drept de gestiune asupra acestei sume.

M. E., C., T. și S. nu are calitate procesuală în cauză, întrucât gestionarea fondurilor alocate de la bugetul de stat se realizează conform autonomiei universitare, iar M. E., C., T. și S. a asigurat plata tuturor drepturilor bănești, universitatea având sarcina să repartizeze, să gestioneze sumele alocate din bugetul de stat cu această destinație.

Instanța de fond a omis să analizeze susținerile referitoare la lipsa calității procesual pasive raportat la faptul că ministerul nu este angajatorul personalului din universitate.

Potrivit prevederilor L. nr. 9. privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, M. E., C., T. și S. are calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale cu funcții publice specifice care implică exercițiul autorității de stat și funcții de conducere, îndrumare și control.

Legea învățământului nr. 8. și Legea nr. 128/1997 indică faptul că această calitate de angajator o are instituția de învățământ superior.

U. B. - B. din C.- N., în calitate de angajator, avea obligația de a calcula drepturile salariale și de a propune spre aprobare un buget care să acopere aceste drepturi, în conformitate cu prevederile art.171 din Legea nr.8. republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Reclamantele nu au făcut dovada că M. E., C., T. și S. nu a alocat finanțarea de bază corespunzător cu drepturile salariale calculate de angajatorul

U. B. B., sume incluse ca atare în bugetul propus spre aprobare în conformitate cu prevederile legale.

Prin întâmpinarea formulată, intimata U. "B. B." a solicitat respingerea canefondat a recursului.

Nu au fost administrate probe noi.

Recursul este nefondat.

Prin motivele de recurs formulate de pârât, acesta a înțeles să critice hotărârea instanței de fond doar prin prisma modului în care s-a soluționat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Curtea reține că legitimarea procesuală a acestui recurent derivă din dispozițiile art. 171 alin. 2 din Legea nr. 8., act normativ aplicabil în raport de momentul nașterii drepturilor deduse judecății, conform cărora veniturile instituțiilor de învățământ superior de stat „se compun din sume alocate de la bugetul M. E., C., T. și S., pe bază de contract pentru finanțarea de bază";, care cuprinde, în baza art. 167 alin.5 lit. a din același act normativ și cheltuieli de personal.

Este adevărat că între reclamante în calitate de salariate și pârâtul M. E., C., T. și S. nu există raporturi de muncă, reclamantele nefiind angajatele acestui pârât, însă Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată nu s-a susținut existența unor raporturi directe între reclamante și pârâtul recurent izvorâte în baza vreunui contract individual de muncă. De asemenea, se reține că prin acțiune nu s-a solicitat nici obligarea pârâtului recurent la plata unor sume de bani direct către reclamante.

În realitate, din modul de formulare a cererii introductive reiese că pârâtul M. E., C., T. și S. a fost chemat în judecată tocmai în virtutea atribuțiilor legale cuprinse în Legea nr. 8., întrucât s-a solicitat obligarea acestuia la alocarea către pârâta U. B. B. a fondurilor necesare efectuării plății drepturilor restante, pretenții ce au fost întemeiate tocmai pe calitatea pârâtului recurent de autoritate finanțatoare a instituțiilor de învățământ universitar de stat, aspect care este de natură să conducă la concluzia că acest minister are calitate procesuală pasivă.

Deși mecanismul de finanțare prezintă unele particularități care îl deosebesc de raporturile de drept comun privind finanțarea instituțiilor bugetare,în sensul că se încheie un contract între M. E., C., T. și S. și instituția de învățământ superior, iar finanțarea de bază se asigură în funcție de numărul de studenți, doctoranzi, cursanți etc. conform art. 171 alin. 3, acest aspect nu este de natură să înlăture obligația de finanțare a recurentului pentru cheltuieli de personal stabilite ulterior prin hotărâri judecătorești.

În cele din urmă, apărarea pârâtei aparține sferei executării hotărârii, nu celei a judecății propriu zise în care prezintă prioritate analiza temeiniciei pretențiilor deduse judecății, iar în mod subsecvent stabilirea titularului obligației de finanțare a învățământului superior de stat, astfel încât reprezintă o problemă de executare pretinsa nerespectare a procedurii menționate anterior.

Susținerile din cererea de recurs cu privire la modul de organizare și funcționare a ministerelor întemeiate pe dispozițiile L. nr. 9. sau cu privire la condițiile de angajare a personalului didactic în cadrul universităților întemeiate pe prevederile L. nr. 8. nu sunt de natură să modifice soluția adoptată de instanța de fond, deoarece dispozițiile legale invocate de pârâtul recurent nu înlătură calitatea sa de finanțator pentru universitățile de stat.

Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat recursul declarat de recurent, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. E., C., T. ȘI S. împotriva sentinței civile nr. 4198 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

S. D. D. G. L. D. C. M.

Red. /dact./ DG

2 ex./(...)

Jud.fond: P.U.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 3464/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă