Decizia nr. 3545/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3545/R/2012
Ședința din 10 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : S. D.
G. : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC E. T. S. împotriva sentinței civile nr. 613 din 03 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat J. V., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat
J. V. personal, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul intimat arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului formulat de pârâta recurentă.
Curtea reține cauza în pronunțare.
După dezbaterea cauzei, înainte de epuizarea tuturor cauzelor de pe lisata de ședință se constată că în cursul acestei zile de 10 septembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta recurentă SC E. T. S. a transmis prin fax la dosar note de ședință la care a anexat un set de scripte (filele 11-14).
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.613 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamantul J. V. în contradictoriu cu pârâta S. E. T. S.
S-a dispus anularea măsurii de acordare a concediului fără plată reclamantului pentru perioada (...) - (...) și a măsurii de încetare a raportului de muncă al acestuia începând cu data de (...), prin acordul părților, ambele luate de pârâta S. E. T. S.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a diurnei aferente perioadei
25 aprilie 2009 - 25 iulie 2009 în cuantum de 3680 E., la cursul oficial al Băncii
Naționale a României din ziua plății și la plata drepturilor bănești cuvenite pentru perioada aprilie 2009 - 31 decembrie 2009, în cuantum brut de 600 lei lunar, conform contractului individual de muncă nr. 3. din (...), sume ce se vor actualiza în raport cu rata inflației la data efectivă a plății, la care se adaugădobânda legală aferentă, calculată în materie civilă de la data introducerii acțiunii, respectiv (...), până la achitarea integrală a debitului.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate de care ar fi beneficiat reclamantul de la data încetării contractului de muncă, respectiv (...).
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 2.400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în baza contractului individual de muncă înregistrat la I. T. de M. M. sub nr. 3. din (...), încheiat între părți, reclamantul J. V. s-a obligat să presteze muncă pentru pârâta S. E. T. S., pe o durată nedeterminată, începând cu data de (...), în funcția de zidar.
În cuprinsul contractului, aflat în original la filele 82-83 din dosar, s-a prevăzut prestarea de către reclamant a unei fracțiuni de normă de 4 ore pe zi și
20 de ore pe săptămână, pentru un salariu de bază brut lunar de 600 lei.
Potrivit art. 41 alin. 1 și 2 din Codul muncii, contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților.
Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod.
Prin urmare, în ceea ce privește salariul, cel mai important element al contractului individual de muncă, regula este stabilirea prin negociere a acestuia, conform art. 162 alin. 1 din Codul muncii, fiind exclusă fixarea unilaterală de către angajator.
În ceea ce privește drepturile salariale cuvenite reclamantului pentru munca prestată, chiar dacă la pozițiile 108 și 109 din carnetul de muncă apare reducerea acestora de la (...) la 325 lei brut lunar și de la (...) la 360 lei brut lunar, tribunalul a apreciat că pârâta nu a probat modificarea acestui element al contractului individual de muncă prin acordul părților, prin semnarea de către reclamant a unui act adițional la contract, cu toate că, potrivit art. 272 din Codul muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Potrivit actului adițional înregistrat sub nr. 3259 din (...), la contractul individual de muncă nr. 3. din (...), aflat în copie la fila 20 din dosar, s-a convenit detașarea reclamantului pentru o perioadă de 12 luni, respectiv (...) - (...), în F., la sediul S. E. J. D., pentru desfășurarea de activități în domeniul construcțiilor.
Prin același act adițional s-a stabilit îndreptățirea reclamantului la plata unei diurne în cuantum de 40 E. pe zi.
Aspectele invocate de pârâtă în cuprinsul întâmpinării privind prestarea muncii de către reclamant până în luna mai 2009, când s-au finalizat lucrările pentru realizarea cărora se efectuase detașarea, nu au fost dovedite în cauză.
Dimpotrivă, din declarațiile martorilor audiați, A. C. C. și N. I. Karoly (filele
69, 80), coroborate cu înscrisurile depuse la dosar, respectiv foile de prezență, certificatul din (...), aspectele învederate în scris de numitul V. R. (filele 131-132,
138), a rezultat prestarea muncii de către reclamant în străinătate pentru pârâtă până la data de 25 iulie 2009.
Astfel, potrivit certificatului din (...), eliberat de E. J. D., aflat la filele125-126 din dosar, reclamantul a lucrat pe șantierul acestei societăți din C. de Sud, precum și pe alte șantiere în perioada (...) - (...).
De altfel, contractul individual de muncă s-a încheiat între părți pe durată nedeterminată, detașarea în F., la SC E. J. D., s-a făcut pentru 12 luni, până la data de (...), aceasta fiind durata misiunii, iar pârâta nu a emis o decizie de încetare a raporturilor de muncă dintre părți anterior împlinirii acestui termen.
Abia prin adresa înregistrată sub nr. 915 din (...), pârâta a comunicat I. T. de M. M., încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, începând cu data de (...), în temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii, prin acordul părților (fila
72).
De asemenea, potrivit cererii aflate la fila 73 din dosar, reclamantul ar fi solicitat acordarea concediului fără plată în perioada (...) - (...).
Expertiza efectuată în cauză a concluzionat însă că nici cererea formulată pentru acordarea concediului fără plată în perioada (...) - (...) și nici cea privind încetarea raportului de muncă începând cu data de (...) nu au fost semnate de către reclamant, care nu și-a manifestat, astfel, acordul pentru niciuna din cele două măsuri dispuse de angajator în mod unilateral, cu nesocotirea dispozițiilor legale.
În conformitate cu dispozițiile art. 159 alin.1 și 2 din Codul muncii, republicat, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, dispozițiile legale statuând că pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit, astfel cum statuează art. 168 alin.1 din Codul muncii, republicat.
T. apreciază că pârâta nu a făcut dovada plății către reclamant a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada aprilie 2009-31 decembrie 2009, cu toate că sarcina probei îi incumbă, potrivit art. 272 din Codul muncii.
Statele de plată depuse la dosar nu sunt semnate de reclamant, astfel încât nu fac dovada plății drepturilor salariale către acesta.
Potrivit art. 46 alin.4 din Codul muncii, salariatul detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de detașare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
De asemenea, potrivit art. 45 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile bănești, salariații unităților trimiși în delegații în țară sau străinătate beneficiază de diurnă de deplasare, al cărei cuantum se stabilește prin negociere la nivel de ramură, grupuri de unități sau unitate; nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative ce se aplică instituțiilor publice.
Prin actul adițional nr. 3259 din (...), părțile au stabilit o diurnă de 40 E. pe zi, reclamantul fiind îndreptățit la o diurnă de 3680 E., pentru 92 de zile de detașare în străinătate, în intervalul 25 aprilie 2009 - 25 iulie 2009.
Potrivit dispozițiilor art. 253 alin. 1 din Codul muncii, angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciul sau în legătură cu serviciul.
Pe de altă parte, art. 166 alin. 4 din Codul muncii statuează că întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Totodată, potrivit art. 278 alin. 1 din Codul muncii, dispozițiile acestuia se întregesc, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispozițiile legislației civile.
Așa fiind, instanța a apreciat că reclamantul este îndreptățit a primi daune interese pentru neplata drepturilor bănești ce i se cuvin, care vor fi acordate sub forma actualizării în raport cu indicele de inflație la data efectivă a plății, la carese adaugă dobânda legală aferentă, calculată în materie civilă de la data introducerii acțiunii, respectiv (...), conform art. 1088 Cod civil, în vigoare la acel moment, până la achitarea integrală a debitului.
Raportat la considerentele mai sus-expuse, tribunalul a admis acțiunea precizată și a dispus anularea măsurii de acordare a concediului fără plată reclamantului pentru perioada (...) - (...) și a măsurii de încetare a raportului de muncă al acestuia începând cu data de (...), prin acordul părților, ambele luate de pârâta S. E. T. S.
În baza art. 40 alin. 2 lit. c), art. 46 alin. 4, art. 159, art. 166, art. 168, coroborat cu art. 272 din Codul muncii, instanța a obligat pârâta la plata către reclamant a diurnei aferente perioadei 25 aprilie 2009 - 25 iulie 2009 în cuantum de 3680 E., la cursul oficial al Băncii Naționale a României din ziua plății și la plata drepturilor bănești cuvenite pentru perioada aprilie 2009 - 31 decembrie
2009, în cuantum brut de 600 lei lunar, conform contractului individual de muncă nr. 3. din (...), sume ce se vor actualiza în raport cu rata inflației la data efectivă a plății, la care se adaugă dobânda legală aferentă, calculată în materie civilă de la data introducerii acțiunii, respectiv (...), până la achitarea integrală a debitului.
În temeiul art. 80 alin. 1 din Codul muncii, instanța a obligat pârâta la plata către reclamant a unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate de care ar fi beneficiat reclamantul de la data încetării contractului de muncă, respectiv (...).
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a pârâtei, care a căzut în pretenții, instanța a dispus obligarea acesteia la plata către reclamant a sumei de 2400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând 1500 lei onorariu avocat, achitat potrivit chitanței nr. 191 din (...) și 900 lei onorariu expert, achitat cu chitanțele nr. 00027252 din (...) și nr.
00001308 din (...).
Împotriva acestei hotărâri, pârâta S. E. T. S. a declarat recurs prin care asolicitat modificarea în parte a sentinței în sensul înlăturării obligației sale de plată a diurnei de 600 de E.
În motivarea recursului pârâta și-a structurat criticile în 3 categorii:
1. În ceea ce privește obligarea recurentei drepturilor bănești cuvenite pentru perioada aprilie 2009- (...) în cuantum brut de 600 lei lunar.
Așa cum se poate observa din contractul individual de munca intimatul a fost angajat al recurentei cu o fracțiune de normă, respectiv cu 4 ore pe zi. Din statele de plata depuse de către recurenta rezulta ca acesta beneficia de drepturi salariale corespunzator fractiunii de norma cu care a fost angajat, respectiv un salariu lunar in cuantum brut de 360 lei, cuvenindu-i-se lunar suma neta de 292 lei. Raporta la acest aspect in mod gresit instanta de fond a obligat recurenta la plata drepturilor banesti aferente perioadei aprilie 2009 - decembrie2009 in cuantum brut de 600 lei lunar, intimatul fiind angajat cu un salariu brut de 292 lei lunar. Se poate observa din analiza coroborata a statelor de plata si a contractului individual de munca faptul ca intimatul a beneficiat de drepturi salariale corespunzator fractiunii de norma de 4 ore si anterior perioadei pentru care a solicitat plata drepturilor salariale la nivelul unui salariu net de 292 lei, la nivelul a 1/2 din sumele incasate de colegii sai, fractiunea de norma fiind aplicata la un salariu de 600 lei, astfel ca interpretarea contractului de munca s- a facut in mod gresit de catre instanta, dincolo de vointa reala a partilor, retinandu-se ca sumele cuvenite lunar intimatului la nivelul a 600 lei brut asa cum cu rea credinta sustine acesta prin actiunea introductiva de instanta, astfel ca sub acest aspect sa solicită modificarea hotarării primei instante. Recurenta aachitat aceste drepturi salariale, insa nu este in masura sa faca dovada in conditiile legii.
In ceea ce priveste obligarea recurentei la plata acestor sume reactualizate la data platii si cu dobanda legala de la data introducerii actiunii, s-a solicitat cenzurarea sub acest aspect a hotarârii primei instante. Atat acordarea dobanzii legale, cat si reactualizarea in functie de indicele de inflatie sunt modalitati de acoperire a prejudiciului cauzat prin neplata la termen, fara a fi posibila dubla acoperire, atat prin obligarea la plata dobanzii legale, cat si prin actualizare in functie de indicele de inflatie.
2. În ceea ce priveste diurna în cuantum de 3680 euro aferenta perioadei
(...) - (...)
Recurenta de acord cu plata sumei de 600 euro cuvenita acestuia pentru perioada (...) - (...), perioada in care a prestat munca in F. in baza detasarii de catre parata se E. T. S..
În ceea ce priveste perioada (...)- (...), in mod gresit instanta de fond a retinut ca intimatul ar fi prestat munca din dispozitia paratei.
De la data de (...), societatea J. D. are numit lichidator judiciar, asa cum rezulta din extrasul anexat prezentei, aspect la care se face referire in motivarea in continuare a solicitarii de a acorda diurna la nivelul recunoscut de recurentă.
-fisele de pontaj depuse pentru perioada (...)- (...) de catre intimat nu poarta numele si semnatura societatii beneficia re si nici mentiuni facute de catre administratorul se E. T. S. se E. T. S. a emis facturi catre societatea franceza beneficiara a detasarii, facturi depuse in probatiune la dosarul cauzei, facturi care au stat si la baza declaratiei de creanta depuse in procedura de insolventa a societatii franceze beneficiare. Se poate observa ca aceste facturi sunt emise, in ceea ce priveste echipa din care facea parte reclamantul, doar pentru perioada (...) - (...), restul facturilor fiind emise pentru cealalta echipa detasata de parata. Se poate observa concordanta intre mentiunile facute pe fisele de pontaj din aceasta perioada privind facturile ce urmau a fi emise in baza lor si facturile efectiv intocmite de societatea parata.
Fisele de pontaj depuse de catre reclamant in probatiune poarta si ele mentiuni referitoare la facturi, facturi care sunt numerotate de la 6 la 13.
Asa cum s-a aratat, atat prin interogatoriu si cum rezulta si din facturile depuse, societatea parata a emis facturile 6-15, insa pentru munca prestata de cealalta echipa detasata in F. si nu pentru munca prestata de echipa reclamantului. A. aceste fise de pontaj nu pot face dovada faptului ca s-a prestat munca din dispozitia SC E. T. si nici dovada numarului de ore lucrate, aspect esential raportat la contractul de colaborare.
- O parte din aceste fise de pontaj poarta pe margine mentiunea "achitat" in conditiile in care reclamantul sustine ca nu a fost platit pentru aceasta perioada si ca fisele atesta munca la realizarea unei fose, fapt negat prin dispozitiile testimoniale.
- Societatea parata avea interes in a emite facturi pentru munca prestata de angajatii sai in strainatate intrucat aceasta urma sa incaseze contravaloarea serviciilor prestate beneficiarului francez prin muncitorii detasati, conform contractului de colaborare incheiat cu acesta.
- Adresa depusa de reclamant la ultimul termen nu poate face dovada numarului de ore lucrate dar in primul rand nu avem certitudine a veridicitatii sale avand in vedere faptul ca semnatura aplicata pe aceasta este diferita de aceea de pe contractul de colaborare depus la dosarul cauzei (desi este vorba de acelasi reprezentant), existand diferente si in ceea ce priveste numerul de telefon indicat in antet si cel de pe stampila, precum si raportat la aceea ca, J. D. fiind in lichidare, adresa trebuia emisa prin lichidator ori vizata de acesta.
În mod gresit instanta de fond a avut in vedere declaratia depusa de catre martorul la care reclamantul a renuntat la ultimul termen de judecata raportat la aceea ca principiul nemijlocirii impune ca instanta sa ia act de depozitia unui martor in mod direct sau prin comisie rogatorie, garantându-se in fel, implicit si dreptul la aparare.
În esenta deplasarea in C. nu s-a facut cu acordul si din dispozitia se E. T. si nici sub coordonarea beneficiarului francez, care nu a semnat fisele de pontaj intocmite pentru aceasta perioada. Acest aspect s-a solicitat sa fie confirmat de lichidatorul societatii franceze ca raspuns la solicitarea se E. T., acest raspuns urmand a-l depune in recurs in probatiune. Nu exista nici un element care sa sustina ca reclamantul ar fi prestat munca conform acestor fise de pontaj in lipsa unei contrasemnari de catre beneficiar. Martorul audiat confirma ca beneficiarul lucrarii semna fisele de panta). Elocvent este faptul ca parata nu a emis facturi pentru munca afirmativ prestata de reclamant din dispozitia sa pentru beneficiarul din contractul de colaborare, in contextul in care din aceasta detasare, raportat la numarul de ore lucrate de muncitorii detasati, ea realiza un profit substantial. Concluzia se impune, nu s-a prestat munca catre beneficiarul din contractul de colaborare, acesta fiind motivul pentru care nu s- au semnat fisele de pontaj de societatea franceza si nu s-au emis facturi de parata. Ca atare reclamantul nu este indreptatit la plata diurnei pentru aceasta perioada.
3. În ceea ce priveste incetarea contractului de munca
Încetarea contractului de munca prin acordul partilor nu presupune incheierea in forma scrisa ad validitatem. Din interogatoriul luat reclamantului rezulta ca acesta nu a prestat munca pentru parata ulterior intoarcerii din F.. Din cele expuse anterior rezulta ca nici ulterior datei de (...) acesta nu a prestat munca pentru societatea parata. Incetarea raporturilor de munca s-a realizat in acest context prin acordul de vointa al partilor, reclamantul nemaiprestand munca pentru societatea parata, care i-a comunicat, ca nu este in masura sa ii asigure detasarea in strainatate, acesta fiind scopul urmarit de catre angajat. Obligatia de plata a unor drepturi salariale in contextul in care nu s-a prestat obligatia corelativa, chiar raportat la specificitatea contractului de munca nu se justifica. Raportat la aceasta se solicită a se cenzura hotararea instantei de fond si sub aspectul obligarii recurentei la plata de despagubiri in baza dispozitiilor art.78 al.l C.muncii.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. varespinge recursul pentru următoarele considerente:
1. Din analiza contractului individual de muncă încheiat între părți (filele
2-5 fond) nu rezultă că salariul de bază lunar brut de 600 lei, prevăzut la litera j, reprezentă forma de remunerare pentru o normă întreagă de 8 ore/zi, neexistând nicio mențiune în acest sens.
Este real că durata muncii reclamantului, potrivit acesteia convenții a fost stabilită la 4 ore/zi, însă această clauză nu poate determina prin sine însăși concluzia că salariul stabilit la litera j remunerează norma întreagă, iar reclamantul prin urmare beneficiază de ½ din această sumă.
În atare situație convenția părților are forță obligatorie în condițiile și în termenii în care a fost redactată și a căror înțeles de altfel rezultă fără nicio îndoială din textul său.
În ceea ce privește criticile asupra modului de cuantificare a daunelor interese pentru neexecutarea obligațiilor bănești, Curtea reține că recurentul nu are în vedere că regula consacrată de art. 1088 alin.1 Cod Civil, aplicabilă în principiu obligațiilor contractuale, suferă numeroase excepții, reglementate expres prin art.1088 alin. (1) sau deduse din convenția părților. Cumrăspunderea juridică ce revine pârâtului pentru neplata salariului este însă integrală, dacă prejudiciul nu este acoperit de dobânda legală, care reprezintă fructe civile, echivalent al lipsei de folosință al sumelor în discuție, există posibilitatea obligării debitorului la plata și a altor daune cauzate prin conduita sa. De aceea, în speță, în mod întemeiat, prima instanță, făcând aplicația principiului reparației integrale a prejudiciului, a apreciat că dobânda legală nu acoperă prejudiciul și, în consecință, a procedat la evaluarea judiciară a acestuia, acoperind în întregime atât pierderea suferită de reclamant (damnum emergens) cât și beneficiul de care acesta a fost lipsit (lucrum cessans).
2. Pârâta contestă, în esență, că reclamantul și-a desfășurat activitatea în folosul societății beneficiare din F. în perioada (...) - (...).
Curtea constată însă că argumentele recurentei privind în esență lipsa unor pontaje semnate de beneficiarul francez, facturile fiscale care se coroborează cu aceste state de plată, mențiunea „achitat"; pe unele fișe de pontaj, neveridicitatea adeverinței emisă de J. D., supusă unei proceduri de reorganizare și neavând dreptul de a emite în nume propriu asemenea acte, nu pot fi primite, deoarece nesocotesc atât regulile generale de procedură civilă, cât și normele specifice ale dreptului muncii.
Astfel, cu privire la perioada (...)-(...) pentru care pontajele de la filele 47-54 fond nu sunt semnate de către beneficiarul francez, Curtea observă că martorul A. C. a relatat că reclamantul și-a desfășurat activitatea în favoarea pârâtei în C. (fila 63 fond), iar mai presus de această probă este declarația martorului N. I. (fila
80) care a confirmat că a lucrat din 16 mai 2009 cu reclamantul în C. în favoarea pârâtei.
Prin urmare, chiar neluând în seamă fișele de pontaj nesemnate, ceea ce exclude și valorificarea mențiunii „achitat"; de pe unele dintre acestea, înlăturând adresa prin care administratorul societății franceze a atestat că reclamantul a muncit în C. după (...) ca efect al interdicției legale de a mai emite acte pe perioada reorganizării judiciare, ori lipsind de orice valoare probatorie declarația olografă extrajudiciară a lui V. R. (fila 138 fond), Curtea observă că pârâta nu a criticat declarațiile testimoniale menționate anterior și care justifică sub aspect probator pretențiile reclamantului, având putere doveditoare în materia raporturilor de muncă.
De altfel, din contractul de colaborare nr.(...) încheiat între pârâtă și beneficiarul francez nu rezultă decât modul de plată al sistemului salarial (22 zile/lună x 8 ore/zi x 17 E./oră/muncitor), nu și evidența timpului de lucru, ceea ce însemnează că în măsura în care pârâta susține că foaia de pontaj este unica bază de calcul, invocând în acest sens o declarație testimonială trebuie să accepte și celelalte afirmații ale martorului privind desfășurarea activității reclamantului după (...) în F..
În fine, pretinsa coroborare a facturilor emise către beneficiarul francez pentru perioada 16.05 - (...) cu foile de pontaj reprezintă o susținere bazată pe un fapt care nu este apt în sine să genereze apărarea invocată de pârâtă, deoarece se afirmă nedovedit facturile se referă la activitatea prestată de o a doua echipă de muncitori, din care nu făcea parte reclamantul.
3. Acordarea drepturilor salariale reclamantului pentru perioada ulterioară momentului când pârâta susține că raporturile de muncă au încetat prin acordul părților este justificată de necesitatea respectării principiului simetriei actelor juridice: o convenție încheiată în scris poate fi stinsă numai printr-un act bilateral în aceeași formă.
Or, înscrisurile de care se prevalează pârâta nu au fost semnate de reclamant, conform expertizei grafoscopice administrate la fond, iar neprestarea activității de către acesta nu are semnificația unui acord tacit de încetarearaporturilor de muncă , cu atât mai mult cu cât acesta a declarat la interogatoriu (fila 91 fond răspuns 2), că din luna iulie 2009 a rămas la dispoziția pârâtei, așteptând să se rezolve problemele și să primească bani.
Un atare răspuns nu poate fi interpretat ca o recunoaștere a faptului afirmat de pârâtă, respectiv că din circumstanțele cauzei (neprezentarea la serviciu, neprestarea activității fără vreo justificare) ar rezulta un acord al ambelor părți pentru încetarea contractului de muncă.
Dimpotrivă, din moment ce pârâta a împiedicat executarea contractului de muncă, neacordându-i reclamantului sarcini de serviciu și nici drepturile salariale, aceasta este în culpă pentru situația echivocă creată, neputându-se prevala de efectele conduitei sale.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A., în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge, ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC E. T. S. împotriva sentinței civile nr. 613 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. L. D. S. D.
G. C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.H. D.
| ← Decizia nr. 2476/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 2697/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
