Decizia nr. 3721/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 3721/R/2012

Ședința 24 septembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D.

JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul T. A. C. împotriva sentinței civile nr. 2038 din 27 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta intimată S. B. SA, având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentantul pârâtului recurent T. A. C., avocat C. S., lipsă fiind reprezentantul reclamantei intimate și pârâtul recurent.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantului reclamantei intimate să se prezinte la cauză.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, se prezintă pârâtul recurent T. A. C., asistat de avocat C. V. S. și reprezentantul reclamantei intimate S. B. SA, avocat M. B. - D.

Reprezentantul pârâtului recurent depune la dosar un set de acte, un exemplar înmânându-se reprezentantului reclamantei intimate.

Atât reprezentantul pârâtului recurent cât și reprezentantul reclamantei intimate arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de invocat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul pârâtului recurent solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii recurate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, susținând pe larg motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar, cu cheltuieli de judecată și depune la dosar dovezile justificative ale acestora.

Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea în totalitate a sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, susținând pe larg motivele expuse în scris prin întâmpinarea depusă la dosar și își rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 2038 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea formulata de reclamanta S. B. SA în contradictoriu cu pârâtul T. A. C. și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei despăgubiri în cuantum de 50.657 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Între părți s-au derulat raporturi de muncă în temeiul contractului individual de muncă nr. 101/(...). Ulterior, la data de (...), acesta a fost numit în funcția de director de sucursală pe baza actului adițional nr. 2375. Functia de director de sucursală a fost deținuta de către parat pana la data de (...) când contractul sau de muncă fost din nou modificat, paratul ocupând ulterior funcția de agent servicii investiții financiare.

Raporturile de munca dintre părți au încetat prin demisia pârâtului, constatată de angajator prin D. nr. 3905/(...).

La data de (...) s-a efectuat un control intern de către directorul S. M. și responsabilul CI (control intern) din cadrul aceleiași sucursale, rezultatele controlului fiind consemnate în cuprinsul procesului-verbal datat (...) (f.18-

19).Conform acestui proces-verbal s-a constatat existența unor debite pe conturile clienților aflați în gestiunea paratului, în cuantum total de 659.155, 69 lei.

Analizând cauza prin raportare la dispozițiile art. 270 alin. 1 din Codul muncii tribunalul a reținut următoarele:

În privința calității de angajat a paratului la data producerii faptelor cauzatoare de prejudicii acest aspect rezulta din înscrisurile depuse la dosar și nu a fost contestat de niciuna dintre părțile în litigiu. A., în perioada de timp în care au fost efectuate tranzacțiile cu urmări pretins păgubitoare pentru societate paratul a deținut funcția de director al S. M. a reclamantei, fiind, în același timp, deținător al autorizației de A. A., fiind ținut la îndeplinirea obligațiile profesionale stabilite prin cele doua fise de post, însușite la data de (...), respectiv (...).

În ceea ce privește fapta ilicita și personala a salariatului prin care s-au încălcat obligațiile contractuale instanța a reținut ca pârâtului îi reveneau, în calitate de director de sucursala următoarele obligații: de aprobare, după verificare,a tuturor tranzacțiilor înregistrate în ziua precedenta și remiterea confirmării tranzacțiilor efectuate; aprobarea efectuării tranzacțiilor numai daca sunt prezentate toate documentele precizate de regulamente; verificarea zilnica a evidentei plăților; verificarea săptămânala a ordinelor de vânzare pentru a descoperi ordinele restanta și cauzele întârzierii în executarea lor, abuzurile în tranzacții, data emiterii și confirmării lor; supravegherea încasării contravalorii acțiunilor achiziționate de către clienți, termenul de incasare-3 zile lucrătoare de la data tranzacției; urmărirea soldului de numerar al clienților.

La data de (...) reclamanta S. B. a încheiat cu clientul Tolea D. Contractul de intermediere a tranzacțiilor pe piața spot BVB în temeiul căruia reclamanta și-a asumat obligația de a efectua la solicitarea expresă a clientului vânzări și cumpărări de valori mobiliare și alte instrumente financiare. Prin contract părțile au convenit ca reclamanta sa acționeze doar pe baza ordinelor primite de la client, ordine date prin telefon și supuse înregistrării.

E. cert că pe contul clientului Tolea D. s-au efectuat operațiuni de vânzare

și cumpărare valori mobiliare, în valoare totală de 50.657,15 lei. Conform susținerilor reclamantei, aceste acțiuni nu au fost decontate de către debitor în termenul de 3 zile prevăzut de art. 11 lit. B pct. 5 din contractul de intermediere și respectiv conform art. 25 pct. 2 din Cap. V al Regulamentului nr. 14 al BVB. Cu toate acestea astfel cum rezultă din cuprinsul adresei emise de D. C. reclamanta a decontat valoarea totala de 83.275 lei pentru clientul Tolea D., corespunzătoare tranzacțiilor de cumpărare efectuate de S. B. SA pe contul respectivului client în data de (...).

A., este cert ca pe contul clientului Tolea s-au efectuat operațiuni în valoare de 50.657 lei la data de (...). La acea data contul clientului se afla în portofoliul administrat de către pârât. E. cert, de asemenea, că ordinele telefonice detranzacționare nu au putut fi dovedite de către reclamanta, la nivelul S. B. SA nefiind operațional un departament de tranzacționare la distanță, care să procedeze inclusiv la înregistrarea ordinelor telefonice emise de clienți. A., reclamanta a încălcat prevederile art. 67-79 din Regulamentul nr. 32/2006 al CNVM neinstituind reguli și proceduri pentru a asigura controlul intern, reguli și proceduri care sa asigure evidențierea separata a instrumentelor financiare și a conturilor aparținând clienților precum și reguli privind politica de executare a ordinelor.

Pârâtul avea cunoștința despre lipsurile reclamantei înregistrate la nivel organizatoric, mai sus enumerate. C., așadar, faptul ca reclamanta nu avea departament de tranzacționare la distanță, contul clientului Tolea fiind gestionat de către pârât la data înregistrării tranzacțiilor nedecontate. C., de asemenea, lipsurile existente la nivelul departamentului de control intern al aceleiași reclamante. De altfel, în cuprinsul Notei explicative întocmite de parat în urma întocmirii procesului-verbal de predare-primire nr. 4226/(...), acesta nu a invocat faptul ca nu ar fi efectuat tranzacțiile pe conturile cu debite ci doar faptul ca"; pentru clienții cu debite în suma mai mare de 1000 lei s-a ajuns la aceasta situație datorita prăbușirii bursei și a scăderilor accentuate ale cotațiilor acțiunilor din portofoliul acestora, excepție făcând clientul Roman M., care se afla în decontarea T+3 și intre timp a depus sumele, acoperind debitul";.Or, manipularea lipsurilor sistemului nu este de natura a exonera de răspundere pârâtul.

Stabilind, așadar, întrunite condițiile răspunderii patrimoniale raportat la dispozițiile art. 269 și următoarele din Codul muncii instanța a admis acțiunea formulata de reclamanta S. B. SA în contradictoriu cu pârâtul T. A. C. și l-a obligat pe acesta din urma sa plătească reclamantei despăgubiri în cuantum de

50.657 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul T. A., solicitând modificarea în totalitate a hotărârii recurate în sensul respingerii cererii de chemareîn judecată.

În motivare pârâtul a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, cu neobservarea și aplicarea greșită a normelor de drept aplicabile, în contra probelor administrate, fără a lămuri complet starea de fapt și fără a motiva în realitate hotărârea recurată, mulțumindu-se să preia fără control o parte din afirmațiile reclamantei.

1. Prima instanță, în mod fundamental greșit, a reținut că recurentul ar fi gestionat contul clientului Tolea D. după încheierea contractului din data de (...) în baza căruia clientul plasa ordinele la distanță, online, în modalitatea „telefon înregistrat";.

În niciun caz pârâtul nu a gestionat contul acestui client în ceea ce privește a doua modalitate de plasare a ordinelor (la distanță prin telefon) în sensul de a recepționa ori verifica ordinele lansate de către acesta prin telefon.

Astfel fiind reținerea primei instanțe „contul clientului Tolea D. fiind gestionat de către pârât la data înregistrării tranzacțiilor nedecontate"; pe de o parte nu are în vedere distincția între modalitățile de operare a contului, de adresare a ordinelor de către client, iar pe de altă parte este greșită în ceea ce privește împrejurarea că recurentul ar fi gestionat ori supravegheat ordinele date de către client prin telefon.

2. Prima instanță a preluat fără cercetare afirmația intimatei „.-ul (agentul

A.) desemnat să se ocupe de tranzacții era T. A.";, afirmație făcută în cursul acțiunii care însă nu corespunde adevărului și nu este probată.

Cu toate că împrejurarea mai sus arătată (una esențială pentru justa soluționare a cauzei) era litigioasă, instanța a reținut în sensul celor susținute decătre reclamantă deși acesta nu a adus nicio probă în dovedirea susținerilor ei. Din contră: „la dosarul cauzei a fost acvirat dosarul arbitral prin care a fost soluționat litigiul dintre intimata reclamantă și clientul acesteia D-nul Tolea D.. În acest dosar a fost administrat interogatoriul D-nului Tolea D. care atestă că după data de iulie 2008, după ce acesta a încheiat contract cu clauză de adresare a ordinelor prin telefon înregistrat, nu a mai adresat niciun ordin subsemnatului (în această modalitate).

Recurentul a solicitat în cadrul întâmpinării, în probațiune, depunerea de către intimata reclamantă a organigramei și a procedurilor și regulamentelor interne ale departamentului de tranzacționare intimata reclamantă a recunoscut la interogatoriu (întrebarea 5) că sucursala din C. str. M. nu prelua telefonic ordine.

Potrivit art. 129 al 5 C.pr.civ. judecătorul, pentru aflarea adevărului în cauză trebuie să stabilească în mod corect starea de fapt, sens în care cu observarea și a art. 172 C.pr.civ. era necesar ca în scopul lămuririi împrejurării amintite (gestionarea contului Tolea D.) să dispună obligarea intimatei reclamante să depună organigrama societății.

3. În realitate departamentul de tranzacționare on-line și la distanță, departament care preia ordinele clienților adresate prin telefon se regăsește organizat în cadrul sediului central al reclamantei și nicidecum în cadrul sucursalei M. unde avea atribuții de serviciu. Cu alte cuvinte ordinele comunicate telefonic nu erau preluate de către recurent și nici de către restul personalului ce funcționa în cadrul sucursalei.

Această reținere nu se bazează pe niciun argument, pe nicio probă și mai mult nici măcar nu specifică în concret în ce ar constata manipularea care îi este imputată.

4. Prima instanță a reținut un prejudiciu în patrimoniul reclamantei de

50.657,15 lei pe baza simplelor afirmații ale reclamantei, pe baza evidențelor unilaterale ale acesteia și acesta în condițiile în care aceste evidențe sunt neregulat ținute.

Astfel la dosarul cauzei există un Înscris emis de către intimata reclamantă prin care acesta atestă la data de (...) inexistența vreunui debit al clientului Tolea

D. față de reclamantă. Cu toate acestea aceeași reclamantă susține că prejudiciul ar fi creat prin nedecontarea unor sume ce se constituie debit de către clientul Tolea D..

Înscrisul amintit nu a fost înlăturat din probațiune și nu a fost defăimat de către intimata reclamantă. În consecință este nelegal a se reține, în contra înscrisului, existența unui debit al acestui client ce s-ar constitui în prejudiciu al reclamantei care să-i fie imputat.

De altfel, în aceste condiții au fost disponibilizate acțiunii într-o valoare însemnată clientului Tolea D..

5. În fine se susține de către reclamantă că acesta a efectuat viramentul pentru tranzacțiile aferente datei de (...) in suma de 511.154,62 lei, din această suma făcând parte si decontarea pentru tranzacțiile D-nului Tolea D..

La dosar există atât ordinul de plată cât si răspunsul de la depozitarul central care atestă că plata sumei de 511.154,62 lei s-a efectuat din contul (...)E130SV19712601300 deschis la BRD C., cont care însă este un cont colector în care se regăsesc banii clienților și nu banii reclamantei intimate (bani utilizați în decontări).

În această situație apreciază că nu s-a probat existența unui prejudiciu în patrimoniul intimatei reclamante astfel încât evident este nelegal ca recurentul să fie obligat la plata unei sume către intimată.

În concluzie apreciază că nu poate fi angajată în sarcina acestuia răspunderea civilă, recurentul nefăcându-se vinovat de nicio faptă ilicită, cu atât mai puțin în cadrul atribuțiilor de serviciu, neexistând un prejudiciu în patrimoniul reclamantei intimate și evident neexistând nici raportul de cauzalitate.

Intimata-reclamantă a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului canefondat.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,

Curtea de A. reține următoarele:

Conform art. 270 alin. (1) din Codul muncii „salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor";. Condițiile de fond pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariaților sunt: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, fapta ilicită și personală a salariatului, aflată în legătură cu munca acestuia, prejudiciul, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu, vinovăția salariatului.

Prin recurs s-au formulat critici concrete cu privire la fapta ilicită (punctele

1-3 din memoriul de recurs) și prejudiciu (punctele 4-5 din memoriul de recurs)

și s-a precizat că nu există nici raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, fără însă ca acest aspect să fie detaliat.

Contrar celor invocate în recurs, se constată că prin contractul de intermediere încheiat în data de (...) de intimata S. B. SA cu clientul Tolea D. (filele 25-30 dosar fond), recurentul T. A., în calitate de agent de servicii financiare, a fost desemnat să se ocupe de tranzacțiile clientului. Art. 1 din contractul menționat prevede expres faptul că „în relația cu clientul prezentului contract recurenta este reprezentată prin agentul de servicii de investiții financiare T. D.";, care de altfel, a și semnat contractul de intermediere în calitate de agent S.

De asemenea, conform art. 6 din contract s-a stabilit că singura modalitate de comunicare în relația cu clientul este „telefon înregistrat";. D. urmare, susținerile din recurs în sensul că recurentul nu a gestionat contul clientului pentru modalitatea de plasare a ordinelor prin telefon, sunt nefondate.

În aceste condiții, faptul că în cadrul societății intimate (la sediul central) era organizat un departament care prelua ordinele clienților adresate prin telefon nu are nicio relevanță în cauză, întrucât, chiar dacă după încheierea contractului din (...) clientul Tolea D. „adresa ordinele direct centralei S. B."; (conform răspunsului pârâtului la întrebarea nr. 8 din interogatoriu - fila 111 dosar fond), în calitate de agent și de director de sucursală, recurentul avea obligația de a procesa tranzacțiile conform ordinelor clienților (pct. 5 fișa postului - fila 16 dosar fond), respectiv de aprobare după verificare, a tuturor tranzacțiilor înregistrate în ziua precedentă și remiterea confirmării tranzacțiilor efectuate și de aprobare a efectuării tranzacțiilor numai dacă sunt prezentate toate documentele precizate în regulament. Or, chiar dacă ordinele ar fi fost adresate de client direct centralei S., conform contractului menționat anterior gestionarea contului clientului Tolea D. se realiza de către recurent. De altfel, chiar și T. arbitral a reținut în Hotărârea nr. 36 din 2 decembrie 2010 (filele 53-56) că recurentul era broker-ul clientului menționat anterior, iar faptul că acesta a răspuns la interogatoriul administrat în dosarul arbitral că nu a transmis nici un ordin recurentului după data de (...) (întrebarea 2 - fila 209) nu poate determina o altă concluzie, în condițiile în care interesul său era de a nu fi obligat la plata contravalorii acțiunilor care se impută în prezent recurentului, iar între cele două persoane există o relație de afinitate (răspunsul pârâtului la întrebarea 7 din interogatoriu - fila 111 dosar fond).

În plus, din Procesele verbale nr. 4226/(...) (filele 18-19 dosar fond) și

4350/(...) (filele 20-22 dosar fond) întocmite de reprezentanți ai societății intimate cu ocazia verificării soldurilor clienților agentului SIF T. A. rezultă că

Tolea D. era client gestionat de recurent. A. procese verbale au fost aduse și la cunoștința recurentului, care le-a semnat și care în Nota explicativă din (...) (fila

23 dosar fond), întocmită pentru justificarea debitelor constatate prin procesul verbal din (...), nu a arătat că nu gestionează contul clientului Tolea D., ci a indicat care sunt cauzele debitului, arătând că „referitor la clienții cu debite mai mari de 1000 lei, s-a ajuns la această situație datorită prăbușirii bursei și a scăderilor accentuate ale cotațiilor acțiunilor din portofoliu";.

Mai mult, așa cum judicios a reținut și instanța de fond, recurentul nu a solicitat clientului plata acțiunilor în 3 zile de la emiterea ordinelor de cumpărare

(termen prevăzut de art. 11 lit.B pct. 5 din contract) și a efectuat tranzacțiile fără să existe disponibil în contul clientului.

Prejudiciul, ca element a răspunderii patrimoniale a angajaților, constă nu numai în diminuarea activului angajatorului, ci și în creșterea pasivului acestuia.

Prejudiciul trebuie să fie real și cert, adică să poată fi stabilit pe baza unor date economice concrete, respectiv să poată fi determinată întinderea acestuia prin evaluare bănească. De asemenea, prejudiciul poate fi produs în patrimoniul angajatorului direct, printr-o faptă ilicită în legătură cu executarea contractului individual de muncă, sau indirect, când angajatorul răspunde pentru prejudiciul cauzat de angajat unui terț, fie în temeiul răspunderii civile delictuale, fie în temeiul răspunderii contractuale, după cum are sau nu relații contractuale cu terțul.

Referitor la caracterul real și cert al prejudiciului, se reține pe de o parte că recurentul nu a contestat cu ocazia întocmirii Notei explicative menționate anterior prejudiciul reținut cu ocazia verificării soldului clientului Tolea D., prejudiciu care este similar cu cel reținut de instanța de fond. De asemenea, cuantumul acestui prejudiciu rezultă și din fișa de activitate a clientului (filele

85-89 dosar fond), conform căreia în data de (...) acesta a realizat operațiuni pe piața bursieră în valoare de 83.450,1 lei, utilizând banii intimatei, fără să le deconteze în termenul legal de trei zile.

E. adevărat că intimata a determinat debitul pe baza evidențelor sale, însă recurentul nu indicat sau depus alte evidențe care ar fi fost mai relevante în cauză și, oricum, nu a dovedit faptul că actele societății referitoare la debitul constatat ar fi neregulat întocmite.

În plus, evidențele societății, respectiv decontarea pe care a efectuat-o în data de (...) pentru tranzacțiile efectuate în data de (...) (filele 82-84) se coroborează cu înscrisul de la fila 96 dosar fond emis de SC D. C. SA B. (care efectuează activitatea de compensare/decontare a tranzacțiilor cu instrumente financiare în domeniul pieței de capital - fila 94 dosar fond). Conform acestor înscrisuri în data de (...) intimata a virat către Bursa de V. B. suma de 511.154 lei, care includea și suma de 83.540 lei pentru tranzacțiile efectuate în (...) în numele clientului Tolea D.. Conform susținerilor intimatei (fila 81 dosar fond), diferența dintre suma de 83.450 lei achitată către Bursa de V. B. în numele clientului și suma de 50.657 lei pentru care s-a solicitat antrenarea răspunderii patrimoniale a angajatului, a fost recuperată de societate ca urmare a vânzărilor/cumpărărilor succesive de acțiuni. D. urmare, intimata a preluat în contabilitate soldul negativ al clientului său de la data de (...), trecând această sumă pe pierdere, motiv pentru care fișa de portofoliu a clientului din (...) (fila 50 dosar fond) nu conține debitul în valoare de 50.657 lei.

Din extrasul de cont de la fila 82 dosar fond, Curtea constată că plata sumei de 511.154, 62 lei nu s-a achitat din contul indicat de recurent, ci dincontul SV08457161300 a cărui titular este reclamanta, astfel încât nici susținerile din recurs referitoare la inexistența unui prejudiciu în patrimoniul intimatei nu sunt fondate.

Pentru aceste considerente, apreciind că niciunul dintre motivele de recurs invocate nu sunt întemeiate, hotărârea instanței de fond fiind legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041 și 312 alin. 1 Cod procedură civilă Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU A. MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul T. A. împotriva sentinței civile nr. 2038 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

S. D. D. G. L. D.

GREFIER, C. M.

Red.L.D./Dact.S.M.

2 ex./ (...) Jud.fond: M.-F. B.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 3721/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă