Decizia nr. 4098/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 4098/R/2012
Ședința 01 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. I. împotriva sentinței civile nr. 5525 din 24 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată SC T. SA, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent
B. I. personal, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța constată că prin motivele de recurs reclamantul recurent a formulat o cerere în probațiune.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea formulată în probațiune de către reclamantul recurent ca nefiind utilă soluționării cauzei raportat la obiect cererii și a documentelor existente la dosar.
Reclamantul recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, susținând concis motivele expuse în scris prin memoriul de recurs depus la dosar.
Reclamantul recurent confirmă faptul că centrala la care și-a desfășurat activitatea a funcționat într-un procent ridicat de 90 % pe gaz și unele cazane au funcționat pe păcură (în lunile de iarnă).
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5525 din 24 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul B. I., împotriva pârâtei S. T. S. C.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut pe baza carnetului de muncă că reclamantul, în perioada menționată, a lucrat la societatea pârâtă ca fochist la centrala termică,unde nivelul noxelor nu depășea nivelul maxim admis de normele de protecția muncii.
Pentru activitatea desfășurată în acel loc de muncă, chiar reclamantul a recunoscut in fața instanței, că a beneficiat de un spor de salarizare și că centrala termică a funcționat pe combustibil gazos iar nu pe păcură, doar în această dinurmă situație putând beneficia de grupa a II-a de muncă, conform pct.7 din O. nr.5..
Potrivit art. 40, alin. 2, lit. h din Codul muncii, angajatorul are obligația de a elibera la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului.
Conform prevederilor art.126 din H.G. nr. 257/2011 adeverințele prin care se atestă faptul că anumite în perioade, anterioare datei de (...), o persoană și-a desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupa I-a sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în Anexa nr.14, numai pe baza documentelor , verificate, aflate în evidența angajatorilor sau a deținătorilor legali de arhive.
Angajatorii sau orice alți deținători legali de arhive sunt obligați să elibereze aceste adeverințe în termen de 30 de zile de la data solicitării,fără a percepe taxe sau comisioane. Eliberarea adeverințelor privind atestarea faptului că în anumite perioade, anterioare datei de (...), o persoană și-a desfășurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupe de muncă, se poate face numai dacă nominalizarea persoanei s-a făcut anterior acestei date și numai pe baza documentelor întocmite la aceea vreme,verificabile,aflate în evidența angajatorilor sau a deținătorilor de arhive[hotărâri ale consiliului de administrație sau a organizației sindicale,procese- verbale,decizii ale organului de conducere, pontaje lunare,tabele întocmite pe secții sau compartimente etc.].
Actele normative care reglementau încadrarea în fostele grupe I și a II-a de muncă au fost abrogate la data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, prin art.198, de la această dată nu a mai existat temei legal pentru încadrarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite, în grupe de muncă.
În situația persoanelor în a căror carnete de muncă există înregistrări ale activităților desfășurate în grupa I-a și a II-a de muncă, dar care nu au putut fi valorificate din cauza unor vicii de fond sau formă,înlăturarea acestora se poate face doar în baza adeverințelor întocmite și eliberate în conformitate cu prevederile art.126 din H.G.nr.257/2011.
Anterior, cu privire la grupele de muncă, Î n a l t a C u r t e de C. și Justiție, prin D. nr. 258/(...), a reținut că O.ui nr. 5. nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior. O astfel de interpretare se impune cu atât mai mult cu cât forma dobândită de ordinul respectiv prin completările și modificările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente.
Din acest motiv, a accepta restrângerea sferei de aplicare a ordinului și a crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări sau completări ar însemna să se creeze discriminări tocmai acolo unde s-a urmărit tratarea egala și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.
Normele legale în vigoare care reglementau încadrarea în grupe de muncă, respectiv O. nr. 5., nu au prevăzut că locul de muncă unde și-a desfășurat activitatea reclamantul, anterior datei de (...), putea fi încadrat în grupa a II-a de muncă, motiv pentru care acțiunea va fi respinsă,în temeiul art.208 și următoarele din Legea nr.62/2011.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul B. I. a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 300 lei și a daunelor morale de 50 lei.
În motivarea recursului, reclamantul a apreciat că este îndreptățit să beneficieze de încadrarea activității sale în grupa a II-a de muncă, în acest sens contestând afirmațiile pârâtei, reținute de prima instanță, privind funcționarea centralei pe gaz și nu pe păcură și nedepășirea nivelului noxelor care ar atrage recunoașterea condițiilor deosebite de muncă.
Se solicită ca pârâta să depună la dosar actele care să reflecte modificările condițiilor de lucru, susținându-se că în realitate, și în prezent, locul de muncă al reclamantului beneficiază de aceleași dotări ca în anul 1975.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. va respingerecursul pentru următoarele considerente:
Pct.117 din Anexa nr.2 a O.ui nr.5. cuprinzând lista locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale care se încadrează în grupa a II-a de muncă, reglementează „explorarea, întreținerea și repararea……. cazanelor și instalațiilor de alimentare ale acestora cu păcură și cărbune ";.
Or, chiar reclamantul a recunoscut că în proporție de 90% centrala termică la care și-a desfășurat activitatea ca fochist funcționa pe gaz, ceea ce nu asigură respectarea cerinței legale impuse prin pct.117.
Mai mult, contrar art.5 din O. nr.5., nu s-a dovedit printr-un buletin de determinare a noxelor că nivelul acestora a depășit nivelul normal, sens în care s-a apărat și pârâta.
În fine, chiar dacă ar fi îndeplinite primele două condiții examinate anterior, art.6 din O. nr.5. reglementează o procedură de încadrare a persoanelor în grupa I și a II-a de muncă, respectiv nominalizarea acestora în comun de către conducerea unității împreună cu sindicatele în raport de condițiile concrete ale desfășurării activității (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de muncă, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie iradiere sau infectare).
Or, nici această cerință legală nu a fost respectată din moment ce reclamantul a solicitat în anul 2011 încadrarea activității în grupa a II-a de muncă în baza O.ui nr.50 din anul 1990.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de apel, în baza art.312 alin.1
C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul reclamantului, ceea ce atrage în mod accesoriu și, respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată și a daunelor morale.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul B. I. împotriva sentinței civile nr. 5525 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. G. L. D. S. D.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D./2 ex./(...) jud.fond.E. B.
| ← Decizia nr. 1477/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 4222/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
