Decizia nr. 4194/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 4194/R/2012

Ședința din 08 octombrie 2012

Instanța constituită din: PREȘED.TE : L. D. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții C. LOCAL AL M. C. T. și P. M. C. T. împotriva sentinței civile nr. 7595 din 02 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. S. D. Î. S. H. T. ÎN N. M. DE S. R. M., precum și pe pârâții intimați C. T. V. U., I. Ș. AL J. C., având ca obiect drepturi bănești DISJUNS-(...).

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate reclamantului intimat și sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

De asemenea, se constată că la data de 28 septembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat S. S. din Î. T. a depus la dosar note scrise prin care apreciază că recursul este vădit nefondat și solicită respingerea lui și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Tribunalul Cluj, precum și judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.

Curtea constată recursurile în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 7., pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. C. și s-a respins acțiunea reclamantului față de acest pârât.

S-a admis acțiunea formulată de către reclamantul S. S. D. Î. T., în numele

și pentru membrul de sindicat R. M. în contradictoriu cu pârâții C. T. „. U. C. T.,

C. LOCAL AL M. C. T. și P. M. C. T.

A fost obligat pârâtul C. T. „. U. C. T. în calitate de angajator pentru cea reprezentată la plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 2., reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite reclamantei în conformitate cu prevederile Legii nr. 2. pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, începând cu data de 01 octombrie 2008, până la data de 31 decembrie 2009 în sumă de 7861 lei pentru

R. M. sumă care va fi actualizată în funcție de coeficientul de inflație, până la data plății efective.

Au fost obligați pârâții C. LOCAL AL M. C.-T. și P. M. C.-T. să aloce fondurile necesare plății drepturilor bănești.

Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:

Persoana cuprinsă în tabelul de la fila 8 în numele căreia s-a formulat cererea de chemare în judecată are calitatea de cadru didactic la C. T. „. U. C. T., așa cum rezultă din adeverința emisă de către această unitate de învățământ.

Potrivit prevederilor art. 157 alin. 2 din Codul muncii sistemul de salarizare a personalului din instituțiile publice finanțate integral de la bugetul local se stabilește prin lege cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

Unitatea de învățământ la care sunt angajate cadrele didactice cuprinse în tabelele anexă la cererea de chemare în judecată este instituție de învățământ finanțată din fonduri alocate prin bugetul local al municipiului C.-T. de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 lit.";c"; din Lg.2. pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ pentru funcțiile didactice avute de către membrii de sindicat, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este 400,00 lei, care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare, începând cu data de (...).

După intrarea în vigoare a Lg.2. unitatea de învățământ avea obligația să calculeze pentru cadrul didactic și să plătească acestuia după cuprinderea sumelor în bugetul local salariile conforme cu acest act normativ, obligație pe care nu și-a respectat-o.

C. T. „. U. C. T. a continuat să plătească cadrului didactic salarii în baza altor acte normative pentru perioada (...) - (...).

Potrivit prevederilor Legii nr.2. în vigoare până la data intrării în vigoare a

Lg.330/2009 cadrul didactic din această unitate de învățământ va beneficia de următoarea sumă brută si anume: 7861 lei la care se va aplica coeficientul de inflație la data efectivă a plății deoarece L. nr. 2. este singurul temei de drept în baza căruia se face salarizarea personalului didactic

Pentru a putea fi plătite aceste sume P. M. C. T. are obligația de a întocmi bugetul local și de a-l propune spre aprobare C. Local, iar acesta are obligația de a-l aproba conform prevederilor art.63 alin. 1 lit.";c"; și alin. 2 lit.";c"; și art. 36, alin. 4 lit.";b"; din Lg.215/2001, deoarece C. T. „. U. C. T. este unitate de învățământ preuniversitar care funcționează ca unitate finanțată din fondurile alocate prin bugetul local al M. C. T. de la bugetul de stat și din alte surse conform prev. art.104 din L. nr. 1/2011 a E. naționale.

Așa fiind, cererea sindicatului a fost găsită fondată și a fost admisă cu consecința obligării pârâtului C. T. „. U. C. T. să plătească membrului de sindicat sumele arătate anterior și a autorităților publice locale M. C. T. să propună, să cuprindă în buget și apoi să aloce aceste sume unității de învățământ în vederea plății salariilor fiecărui cadru didactic.

În lumina textelor legale arătate anterior, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul I. Ș. J. C., deoarece această instituție are atribuția de coordonare a încadrării unităților de învățământ cu personal didactic și de administrare a procesului educațional în respectivele unități.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții C. Local al municipiului

C. T. și P. municipiului C. T., solicitând admiterea recursului formulat, modificareasentinței recurate, cu consecința respingerii pretențiilor împotriva pârâților.

Recurenții arată că hotărârea este nelegală întrucât, potrivit art. 101 din L. nr. 1/2001, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar cuprinde finanțarea de bază, finanțarea complementară, și finanțarea suplimentară.

Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul gimnazial, profesional și liceal de stat, particular sau acreditat precum și pentru elevii din învățământul postliceal special de stat. F. de bază se face în limitele costului standard elev/preșcolar, conform metodologiei elaborate de M. E., C., T. și S. și aprobate prin H. nr. 1..

Potrivit art. 104 din L. nr. 1/2011, cheltuielile cu salariile cadrelor didactice fac parte din finanțarea de bază care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli.

F. de bază a unei unități școlare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preșcolar cu coeficienți specifici unității școlare și cu numărul de elevi și se aprobă anual prin hotărâre a G. F. de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe municipii de către D. G. a F. P. C., cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratelor școlare județene.

L. nr. 165/2006 legea cadru a descentralizării în art. 24 statuează că autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor exercită competențe partajate cu autoritățile administrației publice centrale în ceea ce privește învățământul preuniversitar de stat cu excepția învățământului special.

Potrivit art. 6 din aceeași lege, transferul de competențe se face concomitent cu asigurarea resurselor necesare exercitării acestora. Exercitarea competențelor se face numai după transmiterea resurselor financiare necesare.

Art. 8 instituie obligativitatea pentru Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale să identifice resursele necesare și costurile integrale ale competențelor care sunt transferate, precum sursele bugetare pe baza cărora sunt finanțate. Resursele astfel identificate sunt transferate autorităților competente administrației publice locale în condițiile legii Concluzionează recurenții că aceștia nu pot fi obligați la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor bănești, întrucât aceste fonduri se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat.

În data de (...), intimatul reclamant S. S. din Î. T. a depus la dosarul cauzeiîntâmpinare (f. 12-13) prin care s-a opus admiterii recursului.

Nu au fost administrate probe noi. Recursul este nefondat.

Prin Decizia nr. 3 din (...), referitoare la recursul în interesul legii, privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în M. O., Partea I, nr.

350 din (...), s-au stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 330^7 alin. 4 din

Codul de procedură civilă, următoarele: „Ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009, dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin nr. 2., constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie

2009.";

În raport de caracterul obligatoriu al dezlegărilor date de instanța supremă acestei probleme de drept, Curtea de A. constată că instanța de fond a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale.

Pe de altă parte, Curtea apreciază ca fiind nefondate criticile recurenților referitoare la dispoziția instanței de fond de obligare a acestora la alocarea sumelor necesare plății drepturilor salariale cuvenite reclamanților.

Cum pretențiile deduse judecății se referă la perioada anterioară datei de (...), L. 1/2011, care este în vigoare începând cu data de (...) (30 de zile de la publicarea în M. O. din (...)) nu este incidentă în cauză, raporturile dintre părți fiind guvernate de L. învățământului nr. 84/1995.

Astfel potrivit dispozițiilor art. 167 din L. nr. 84/1995 (act normativ în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile bănești) finanțarea de bază a unităților de învățământ de stat (care include și cheltuielile de personal) este asigurată prin bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe a cărui rază își desfășoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.

În cauză este justificată calitatea procesuală pasivă a recurentului pârât C. Local al M. C. T., având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001, acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația.

De asemenea, în ceea privește recurentul P. M. C. T., Curtea constată că acesta a fost chemat în judecată în calitate de ordonator principal de credite al bugetului municipiului, conform art. 63 alin. (4) lit. a) din L. nr. 215/2001 și, în mod evident, în calitate de reprezentant al unității administrativ teritoriale, art. 62 alin. 1 din L. administrației publice locale prevăzând expres că „primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție";, cele două atribuții neputând fi disociate.

În conformitate cu dispozițiile art. 16 din HG nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat „. privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.

Conform prevederilor art. 33 din H. nr. 2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M.ui E. și C. și a consiliilor locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.

Conform lit. c) a aceluiași articol, la nivelul fiecărei localități funcționează o comisie locală de finanțare a învățământului preuniversitar constituită prin hotărâre a consiliului local, iar pe baza propunerilor comisiei locale de finanțare, consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului B. aprobă și comunică unităților de învățământ de pe raza lor teritorială nivelul costurilor pe preșcolar/elev pentru finanțarea acestora și solicită fiecărei unități de învățământ proiectele de buget pentru anul financiar următor.

În raport de prevederile legale menționate mai sus se constată că recurentul are atribuții chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului, astfel că nu se poate reține că nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamantului de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune.

Unitatea de învățământ pârâtă, în calitate de angajator al cadrelor didactice reprezentate în cauză, are obligația de a efectua plata drepturilor de natură salarială, însă îndeplinirea acestei obligații este dependentă de asigurarea finanțării corespunzătoare de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrativ-teritoriale, or, pentru aceasta sunt prevăzute, prin dispoziții legalespeciale, atribuții specifice în sarcina altor instituții, printre care și consiliile locale ale unităților administrativ teritoriale.

Este de menționat că tribunalul nu a obligat pârâții recurenți la plata drepturilor salariale solicitate din veniturile proprii ale unității administrativ teritoriale, ci la alocarea fondurilor necesare din bugetul local, fondurile din care se constituie bugetul local, respectiv destinația acestor fonduri, fiind cea prevăzută de lege.

Pe de altă parte, salariații sunt îndreptățiți la acordarea tuturor drepturilor conferite de lege. F. că angajatorul nu a solicitat plata sumelor necesare plății drepturilor salariale solicitate prin acțiune în cadrul demersurilor administrative ce premerg plata drepturilor salariale, nu poate fi imputat cadrelor didactice reprezentate de către sindicat și nici nu se poate constitui într-un motiv temeinic de respingere a acțiunii față de pârâții recurenți, întrucât sursa din care trebuie plătite drepturile bănești acordate prin sentință rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, fiind în sarcina pârâților să facă demersurile pentru a obține alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat.

Pentru aceste considerente, apreciind că motivele de recurs invocate nu sunt fondate, Curtea urmează ca, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și ale art. 312 alin. 1 C.proc.civ., să respingă ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN N. LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții C. LOCAL AL M. C. T. ȘI P. M. C. T. împotriva sentinței civile nr. 7595 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘED.TE JUDECĂTORI GREFIER

L. D. S. D. D. G. C. M.

Red. /dact ./DG.; 2 ex./(...); Jud.fond: P.U.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 4194/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă