Decizia nr. 4240/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 4240/R/2012
Ședința publică din data de 9 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții Ș. M. O., P. A., C. M., V. M., R. M. L., B. G. E., M. L., S. C. N., R. M., T. D., T. A., S. E., C. D., B. L., A. R., G. S. E. D., M. A., S. D., P. R., M. I. D., M. D., C. S., F. K., A. D., T. M., M. A., A. A. R., P. F., B. R. P., O. A. V., D. A. A., B. K. ANA, M. L. F., R. C. L., B. F. L., M. A. I., R. ANA-M., A. C., P. I. C., S. A. R., P. C. M., B. V. I., S. D. N., M. O., S. D., S. A., M. S., A. V., I. B., C. C., L. G., M. I., S. M., C. G., O. O., C. V., M. M. D., împotriva sentinței civile nr. 4758 din 7 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat O. DE C. ȘI P. I. C. și pe pârâții intimați D. M., B. C., T. N., D. M., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierile de ședință din data de 26 septembrie 2012 și, respectiv 2 octombrie
2012, încheieri care fac parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 4758 din 7 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanta O. DE C. ȘI P. I. C. în contradictoriu cu pârâții Ș. M. O., P. A., C. M., V. M., R. M. L., B. G. E., M. L., S. C. N., R. M., T. D., T. A., S. E., C. D., B. L., A. R., G. S. E. D., M. A., S. D., P. R., M. I. D., M. D., C. S., F. K., A. D., T. M., M. A., A. A. R., D. M., P. F., B. R. P., O. A. V., D. A. A., B. K. ANA, M. L. F., R. C. L., B. F. L., M. A. I., R. ANA-M., A. C., P. I. C., S. A. R., P. C. M., B. V. I., S. D. N., M. O., S. D., S. A., M. S., A. V., I. B., C. C., L. G., M. I., S. M., C. G., O. O., B. C., C. V., M. M. D., T. N. și D. M.
Pârâții au fost obligați la plata sumelor reprezentând plăți nedatorate, astfel: Ș. M. O. 1262 lei net aferent unui brut de 1799 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, P. A. 1505 lei net aferent unui brut de 2146 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, C. M. 1484 lei net aferent unui brut de 2166 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, V. M. 1553 lei net aferent unui brut de 2214 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, R. M. L. 1425 lei net aferent unui brut de 2031 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, B. G. E. 1400 lei net aferent unui brut de 1996 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, M. L. 1505 lei net aferent unui brut de 2146 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, S. C. N. 1154 lei net aferent unui brut de 1645 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, R. M. 1175 lei net aferent unui brut de 1675 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, T. D. 1049 lei net aferent unui brut de 1495 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, T. A. 1005 lei net aferent unui brut de 1433 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, S. E. 1049 lei net aferent unui brut de 1495 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, C. D. 1132 lei net aferent unui brut de 1614 lei și 500 lei cheltuieli de judecată, B. L. 746 lei net aferent unui brut de 1063 lei și 500 leicheltuieli de judecată, A. R. 1354 lei net aferent unui brut de 1931 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, G. S. E. D. 1332 lei net aferent unui brut de 1899 lei și
350 lei cheltuieli de judecată, M. A. 1575 lei net aferent unui brut de 2246 lei și
350 lei cheltuieli de judecată, S. D. 1425 lei net aferent unui brut de 2031 lei și
500 lei cheltuieli de judecată, P. R. 1505 lei net aferent unui brut de 2146 lei și
200 lei cheltuieli de judecată, M. I. D. 1505 lei net aferent unui brut de 2146 lei și
200 lei cheltuieli de judecată, M. D. 1645 lei net aferent unui brut de 2346 lei și
500 lei cheltuieli de judecată, C. S. 1505 lei net aferent unui brut de 2145 lei și
200 lei cheltuieli de judecată, F. K. 1505 lei net aferent unui brut de 2146 lei și
200 lei cheltuieli de judecată, A. D. 1542 lei net aferent unui brut de 2199 lei și
500 lei cheltuieli de judecată, T. M. 869 lei net aferent unui brut de 1239 lei și
200 lei cheltuieli de judecată, M. A. 1483 lei net aferent unui brut de 2114 lei și
200 lei cheltuieli de judecată, A. A. R. 1007 lei net aferent unui brut de 1435 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, D. M. 1175 lei net aferent unui brut de 1675 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, P. F. 928 lei net aferent unui brut de 1323 lei și
350 lei cheltuieli de judecată, B. R. P. 882 lei net aferent unui brut de 1257 lei și
350 lei cheltuieli de judecată, O. A. V. 927 lei net aferent unui brut de 1322 lei și
350 lei cheltuieli de judecată, D. A. A. 998 lei net aferent unui brut de 1423 lei și
500 lei cheltuieli de judecată, B. K. ANA 733 lei net aferent unui brut de 1045 lei
și 200 lei cheltuieli de judecată, M. L. F. 963 lei net aferent unui brut de 1373 lei și 500 lei cheltuieli de judecată, R. C. L. 835 lei net aferent unui brut de 1190 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, B. F. L. 920 lei net aferent unui brut de 1311 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, M. A. I. 767 lei net aferent unui brut de 1094 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, R. ANA-M. 869 lei net aferent unui brut de 1239 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, A. C. 858 lei net aferent unui brut de 1223 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, P. I. C. 1079 lei net aferent unui brut de 1539 lei și 650 lei cheltuieli de judecată, S. A. R. 1505 lei net aferent unui brut de 2146 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, P. C. M. 1505 lei net aferent unui brut de 2146 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, B. V. I. 869 lei net aferent unui brut de 1239 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, S. D. N. 1259 lei net aferent unui brut de
1795 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, M. O. 1505 lei net aferent unui brut de
2145 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, S. D. 869 lei net aferent unui brut de
1239 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, S. A. 746 lei net aferent unui brut de
1063 lei și 500 lei cheltuieli de judecată, M. S. 1157 lei net aferent unui brut de
1650 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, A. V. 1470 lei net aferent unui brut de
2096 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, I. B. 1505 lei net aferent unui brut de
2146 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, C. C. 869 lei net aferent unui brut de
1239 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, L. G. 788 lei net aferent unui brut de
1124 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, M. I. 790 lei net aferent unui brut de
1127 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, S. M. 869 lei net aferent unui brut de
1239 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, C. G. 1399 lei net aferent unui brut de
1995 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, O. O. 1507 lei net aferent unui brut de
2148 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, B. C. 849 lei net aferent unui brut de
1211 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, C. V. 869 lei net aferent unui brut de
1239 lei și 200 lei cheltuieli de judecată, M. M. D. 631 lei net aferent unui brut de
900 lei și 350 lei cheltuieli de judecată, T. N. 0 lei net aferent unui brut de 0 lei și
200 lei cheltuieli de judecată și D. M. 639 lei net aferent unui brut de 911 lei și
350 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că la data de (...) pârâții au solicitat tribunalului obligarea reclamantei la plata drepturilor salariale compuse din stimulente din tariful de urgenței indexate si actualizate până în ziua plății aferente lunilor martie-aprilie 2010, spor de confidențialitate de 5% pentru perioada august-decembrie 2009 primă de 250 lei/copil cu ocazia sărbătorilor de
P., primă în sumă de 800 lei/salariat cu ocazia sărbătorilor de P., primă în sumă de 100 lei/salariat cu ocazia Zilei femeii si cheltuieli de judecată.
Instanța de fond a admis în parte cererea pârâților și a obligat reclamanta la plata stimulentelor din tariful de urgență aferente perioadei martie-aprilie
2010, la plata primei cu ocazia sărbătorilor de P. din anul 2010 și la plata cheltuielilor de judecată.
În baza acestei sentințe definitive si executorii de drept reclamanta a plătit pârâților respectivele sume prin O. de plată nr. 623/(...) si nr. 652/(...).
Reclamanta a declarat recurs împotriva Sentinței civile nr.2., recurs care s- a judecat la data de (...).
Prin D. civilă nr. 3., Curtea de A. C. a admis recursul declarat de către reclamantă, a modificat în parte sentința si a respins cererea reclamanților. U. a acestei soluții, reclamanta a cerut pârâților să se prezinte la sediul său în vederea stabilirii modalității de plată a sumelor plătite în baza sentinței civile pronunțate de către Tribunalul Cluj.
Potrivit prevederilor art. 256 alin.1 din Codul Muncii republicat, salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată, este obligat să o restituie. În cazul de față sumele primite de către fiecare pârât în baza Sentinței civile nr. 2. pronunțată de Tribunalul Cluj sunt nedatorate întrucât această sentință a fost modificată prin D. civilă nr.3. de către Curtea de A. C., care a respins cererea pârâților.
În această situație cererea reclamantei a fost apreciată ca fondată și a fost admisă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ș. M. O., P. A., C. M., V.
M., R. M. L., B. G. E., M. L., S. C. N., R. M., T. D., T. A., S. E., C. D., B. L., A. R., G. S.
E. D., M. A., S. D., P. R., M. I. D., M. D., C. S., F. K., A. D., T. M., M. A., A. A. R., P. F., B. R. P., O. A. V., D. A. A., B. K. ANA, M. L. F., R. C. L., B. F. L., M. A. I., R. ANA-M., A. C., P. I. C., S. A. R., P. C. M., B. V. I., S. D. N., M. O., S. D., S. A., M. S., A. V., I. B., C. C., L. G., M. I., S. M., C. G., O. O., C. V., M. M. D., solicitând casarea sentinței și trimiterea spre rejudecare a cauzei sau modificarea acesteia în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenții au arătat că soluția instanței de fond este așadar incompleta, nelegală și netemeinică, potrivit art. 304 pct.7 Cod proc. civ., considerând că hotărârea trebuia să cuprindă motivele de fapt si de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru are s-au înlăturat cererile părților.
Din lecturarea hotărârii atacate, au constatat faptul că instanța de fond a reținut că "pârâții legal citați nu au formulat întâmpinare", așadar, a rezultat în mod evident faptul că instanța nu a luat în considerare apărările formulate în cadrul derulării cauzei, deși au fost depuse și susținute potrivit prevederilor legale prin mijloacele conferite pe parcursul termenelor de judecata, iar la data judecării în fond au fost depuse inclusiv concluzii scrise.
Instanța de fond a admis acțiunea însa a obligat parații-recurenți la plata unor sume inexistente, incluzând în cadrul sintagmei "cheltuieli de judecata" anumite sume de bani, atâta timp cât atât din cadrul sentinței care a stat la baza intentării acțiunii inițiale a reclamantei cât și din studiul cererii de chemare în judecata a rezultat în mod evident faptul ca sumele referitoare la cheltuielile de judecata, s-au referit în mod exclusiv la cuantumul onorariului perceput de către apărător, au fost în cuantum de 200 lei/salariat, nicidecum sumele pe care sunt obligați recurenții a le returna prin dispozitivul sentinței atacate, de genul 350 lei,
500 lei, 650 lei etc. așadar, în aceasta situație, este incident în mod evident art. 304 pct.6 Cod proc. Civ.:
Atât din acțiunea introductiva cât și din precizările la aceasta, se poate observa faptul ca reclamanta a solicitat în primul rând, obligarea recurenților laplata unor sume brute, care ar fi inclus atât sumele nete încasate-inclusiv cheltuielile de judecata pe care le-au achitat în urma câștigării de către recurenți a litigiului pe fond, cat și cuantumul contribuțiilor și taxelor aferente acestor sume nete, cu motivația că urma a se face ulterior regularizarea acestora, prin reținerea doar a netului ... dintr-o simpla lecturare a sentinței atacate a rezultat faptul că aparent instanța de fond a fost indusa în eroare de calculele și tabelele anexate sau depuse ulterior de către reclamanta-intimata, și așa se explica de ce prin sentința sunt obligați la plata unor sume în cuantumuri defalcate total diferite de sumele pe care le-au primit în fapt, fiind puși astfel în fata unei situații discreționare si arbitrare de a depinde de modul de interpretare a prevederilor sentinței la momentul în care se va decide recuperarea sumelor în cauza.
Consideră că sunt incidente și prev. art. 304 pct. 8 C.
În situația în care instanța ar fi luat în considerare aparerile formulate de către recurenți, ar fi observat faptul ca acțiunea era inadmisibila, deoarece sumele de bani solicitate nu constituie sume necuvenite, acestea reprezentând drepturi salariale datorate de către reclamanta actuala-angajatorul nostru-si pe care nu le-a contestat niciodată, motiv pentru care constituiau o datorie certă, lichidă și exigibila, singurul impediment al achitării acestei datorii față de recurenți fiind doar "lipsa fondurilor necesare" și nicidecum lipsa dreptului. Sentința civila eventual a constituit un "stimulent" care i-a determinat pe cei responsabili să procedeze la disponibilizarea sumelor și la plata sumelor la care aveau dreptul, așadar sume cuvenite. În acest sens, prev. art. 256(1) din Codul Muncii erau aplicabile în această cauza și nu le pot fi opozabile, referindu-se în mod clar la sume necuvenite și nu cuvenite și datorate.
Plata drepturilor salariale către recurenți a fost efectuata in mod benevol de către parata și nu în cadrul unei proceduri de executare silita, anterior atât datei la care i se comunicase ca se vor efectua (așadar nici măcar în cadrul răspunsului la cererea recurentei nu s-a făcut referire la faptul ca nu ar avea dreptul să le primească) precum si anterior datei la care s-a judecat recursul la sentința civila în cauza. De asemenea, motivul pentru care a fost admis recursul si așadar a fost casata sentința civila a fost unul pur formal, si anume ca nu s-a putut demonstra culpa paratei in cauza deoarece efectuase toate demersurile necesare in vederea obținerii fondurilor necesare însă acestea nu i-au fost alocate, instanța de recurs opinând ca sentința civila de la fond a fost astfel viciata prin neanalizarea completa a acestei apărări si așadar a admis recursul și din aceasta situație rezultă în mod evident faptul ca nici instanța de recurs nu a constatat ca nu avea dreptul a primi banii în cauza, ci doar că nu le puteau obține în baza sentinței civile deoarece nu era dovedita culpa paratei. Astfel, nu s- a contestat creanța recurenților și obligația angajatorului la plata drepturilor cuvenite.
Din aceste motive, consideră ca acțiunea promovata de către reclamanta- intimata nu putea avea ca obiect obligarea recurenților la restituirea sumelor de bani încasate ca și drepturi salariale cuvenite, certe, lichide si exigibile, mai mult chiar si achitate, nu în baza unei sentinței judecătorești casate ci în baza contractului colectiv de munca si a legislație aplicabile, obiectul acțiunii putând fi eventual obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecata aferente judecații în fond si care nu mai puteau fi justificate având în vedere casarea sentinței civile
(în sumă de 200 lei/salariat conform chitanțelor).
Hotărârea instanței de fond este lipsita de temei legal deoarece a reținut prevederile art. 256 alin.1 din Codul Muncii. Acțiunea reclamantei a fost în contradicție cu prev. art. 256(1) din Codul Muncii, iar raționamentul legiuitorului este extrem de clar si se refera la sumele de bani "încasate" efectiv de la angajator, nicidecum la alte cheltuieli efectuate de către acesta și pe care si le poate recupera în alt mod; deși i s-a pus in vedere a-si preciza acțiunea în sensulindicării sumelor efectiv încasate de către salariați, reclamanta-intimata a anexat ordine de plata generale, din care la explicația plătii rezulta ca au fost întocmite pentru "Cheltuieli de judecata pentru salariații OCPI C. conform sentinței civ ..... " respectiv "salarii luna august... si concediu medical"; din acele acte doveditoare nu a rezultat sumele pe care le-au solicitat prin acțiune, ci anumite plăti efectuate; pe de alta parte, reclamanta a depus o situație centralizatoare cu sume brute, contribuții si rețineri aferente, însa la finalul acesteia a precizat faptul ca solicită a se dispune returnarea sumei brute urmând a se face ulterior regularizarea acestora ... ; din aceasta precizare, a rezultat in mod neechivoc faptul ca in urma admiterii acțiunii reclamantei recurenți se găsesc in situația incerta și neclara, fiind la libera discreție a reclamantei.
Intimatul O. DE C. ȘI P. I. C. a formulat întâmpinare prin care a solicitatrespingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate încererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Hotărârea atacată cuprinde considerentele de fapt și de drept pe care se sprijină, neputându-se reține că acestea sunt contradictorii sau străine de natura pricinii, pentru a echivala cu o nemotivare. Cu toate că pârâții și-au exprimat poziția procesuală prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe la filele 1 - 3 din vol. II, într-adevăr, în cuprinsul hotărârii s-a menționat că pârâții nu au formulat întâmpinare, însă această împrejurare nu este de natură a atrage incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C., care a fost indicat în cererea de recurs.
În fapt, prin sentința civilă nr. 2069 din 21 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Cluj, actualul reclamant O. de C. și P. I. C. a fost obligat să plătească recurenților pârâți, în calitate de angajați, stimulentele din tariful de urgență aferente perioadei 1 martie - 10 aprilie 2010 indexate și actualizate până la data plății, primele cu ocazia sărbătorilor de P. din anul 2010, în baza Contractului Colectiv de M. la nivelul A., precum și să plătească fiecărui reclamant suma de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
La data de 15 iunie 2011, recurenții pârâți au notificat în scris angajatorul, solicitându-i să procedeze la punerea în executarea a acestei hotărâri judecătorești.
Drepturile bănești stabilite prin hotărâre judecătorească executorie le-au fost plătite salariaților de către intimata reclamantă la datele de 31 august 2011 și respectiv 15 septembrie 2011, aspect recunoscut de pârâți prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe (fila 2 vol. II) și prin cererea de recurs.
În același timp, reclamanta a promovat recurs împotriva hotărârii instanței de fond, cale de atac ce a fost admisă prin decizia civilă nr. 3726 din 24 octombrie 2011 a Curții de A. C., sentința atacată fiind modificată în sensul respingerii în întregime a acțiunii salariaților.
În această împrejurare devin incidente dispozițiile art. 256 alin. 1 C.muncii, indicate în mod expres în cererea de chemare în judecată, potrivit cărora
„Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie";.
Dispozițiile legale mai sus citate, reglementează obligația de restituire pe care o au salariații față de angajator, ce are la bază îmbogățirea fără justă cauză
și dau dreptul angajatorului de a urmări pe beneficiarul acestor sume nedatorate.
Chiar dacă în cuprinsul art. 256 C.muncii nu se dă o definiție exactă a noțiunii de sumă nedatorată și nu se detailează condițiile în care se naște obligația de restituire, prin aceste prevederi, practic este reglementată situația în care este antrenată răspunderea patrimonială a salariatului, când fără a fireținută vinovăția acestuia, este obligat la restituirea unor sume încasate fără să i se fi cuvenit.
Drept urmare, Curtea reține că sumele încasate de angajați prin executarea benevolă a sentinței civile nr. 2. a T. C., ca urmare a modificării acesteia în calea de atac, au devenit sume încasate necuvenit conform prevederilor art. 256 alin. 1 din Codul muncii.
Faptul că obligația stabilită în sarcina angajatorului prin hotărârea unei instanțe a fost adusă la îndeplinire de bunăvoie în conformitate cu dispozițiile art. 3711 alin. 1 C., nu înlătură caracterul necuvenit al sumelor primite de salariați ca urmare a desființării titlului executoriu. În condițiile în care prin decizia instanței de recurs s-a stabilit cu putere de lucru judecat că salariații nu pot obține în instanță recunoașterea drepturilor pretinse, a accepta susținerea recurenților în sensul că prin această hotărâre judecătorească nu s-a contestat creanța lor și nici obligația angajatorului la plata drepturilor cuvenite, ar echivala cu repunerea în discuție a temeiurilor ce au constituit fundamentul drepturilor salariale pretinse în litigiul anterior, ce a fost tranșat irevocabil prin respingerea acțiunii, ceea ce nu poate fi primit. În același sens, nici celelalte susțineri ale recurenților cu privire la natura sumelor ce le-au încasat sau referitoare la impedimentele pentru care angajatorul nu le-a achitat aceste sume decât după obligarea lui prin hotărâre judecătorească, nu constituie cauze exoneratoare de răspundere, care să înlăture obligația instituită prin dispozițiile art. 256 alin. 1 din C.muncii. Referitor la modalitatea de redactare a dispozitivului sentinței, Curtea constată că instanța de fond a obligat în principal fiecare pârât la restituirea unei sume nete aferentă sumei brute constând în stimulente, ceea ce constituie o obligație clară ce poate fi pusă în aplicare fără dubii. De asemenea, s-a instituit și obligația de restituire a cheltuielilor de judecată în cuantum fix de 200 lei pentru fiecare pârât, la care s-a adăugat cadoul de P. în cuantum de 150 lei pentru fiecare copil, al cărui cuantum variază în funcție de numărul copiilor, iar suma rezultantă reprezintă cheltuielile materiale, astfel cum au fost indicate în tabelul precizator depus de reclamantă în fața instanței de fond (fil. 11 - 13 vol. II). Este real că aceste sume cumulate au fost menționate în sentință ca fiind cheltuieli de judecată, deși era vorba de cheltuielile materiale, însă în acest caz este vorba de o evidentă eroare materială, care nu poate conduce la nelegalitatea hotărârii recurate, în speță fiind astfel incidente prevederile art. 281 raportat la art. 2. C. Față de acestea nu se poate reține existența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C., întrucât instanța nu a acordat mai mult decât s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C., a fost invocat doar formal de către recurenți, întrucât nu au indicat care este actul dedus judecății ce a fost interpretat greșit sau a cărui natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic a fost schimbat, împrejurare față de care nu poate fi reținută incidența acestuia. Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C. să respingă ca nefondat recursul declarat de recurenți, în cauză nefiind incidente motivele de recurs invocate. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții Ș. M., P. A., C. M., V. M., R. M., B. G. E., M. L., S. C. N., R. M., T. D., T. A., S. E., C. D., B. L., A. R., G. S. D., M. A., S. D., P. R., M. I. D., M. D., C. S., F. K., A. D., T. M., M. A., A. A. R., P. F., B. R. P., O. A. V., D. A. A., B. K. ANA, M. L. F., R. C. L., B. F. L., M. A. I., R. ANA-M., A. C., P. I. C., S. A. R., P. C. M., B. V. I., S. D. N., M. O., S. D., S. A., M. S., A. V., I. B., C. C., L. G., M. I., S. M., C. V., M. M. D., C. G. și O. O., împotriva sentinței civile nr. 4758 din 7 mai 2012 a T. C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 9 octombrie 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. M. S.-C. B. I.-R. M. G. C. GREFIER Red.S.C.B. Dact.V.R./2 ex. (...) Jud.fond: P. U.
| ← Decizia nr. 492/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 1127/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
