Decizia nr. 4263/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ N. 4263/R/2012

Ședința din 15 octombrie 2012

Instanța constituită din:

PREȘED.TE : S. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : L. D. G. : C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. M. B. M. împotriva sentinței civile nr. 1179 din 26 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat S. L. D. Î. M., și pe pârâții intimați G. CU P. P. (...)A M., C. LOCAL B. M., MINISTERUL FINANȚELOR

PUBLICE B., având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 septembrie

2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat S. L. din Î. M. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de Tribunalul Maramureș, precum și judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.

Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

C U R T E A

Deliberând, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1179 din (...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr.(...), a fost respinsă cererea de chemare în garanție a M.ui F. P. formulată de pârâtul P. M. B. M. prin întâmpinare, ca inadmisibilă.

A fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul

P. municipiului B. M. prin întâmpinare.

A fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune formulată de pârâtul

P. M. B. M. prin întâmpinare.

A fost admisă în parte acțiunea precizată formulată de reclamantul S. L. D. Î. M. împotriva pârâților G. cu program prelungit nr. 25 B. M., C. local B. M., P. municipiului B. M., și, în consecință, a fost obligată pârâta G. cu program prelungit nr. 25 B. M. să acorde membrilor de sindicat: C. C., R. V., B. Ana, B. E., T. A., S. S. S., M. A. M., D. A., C. C. A., G. G., C. I., M. M., M. F., R. C., T. G., N. J., B. N., C. L., D. M., L. C., M. A., P. M., V. A., M. P. prima de vacanță în cuantum de un salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu (conform art. 36 lit. g din contractul colectiv de muncă unic la nivelul I. Ș. al J. M. 2008-2009), aferentă concediului de odihnă din anul 2009 (respectiv pentru anul școlar

2008/2009), actualizată cu indicele de inflație la data efectivă a plătii.

A fost obligat C. local B. M. și P. municipiului B. M. să asigure sumele necesare plății drepturilor bănești acordate.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de P. M. B. M., conform art. 63 alin.4 lit. a și b din Legea nr. 215/2001 primarul este ordonator principal de credite și întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local, așadar are calitate procesuală pasivă, excepția lipsei calității procesuale pasive este neîntemeiată.

Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de P. municipiului B. M., tribunalul reține că excepția este neîntemeiată, întrucât potrivit art. 268 (1) lit. c Codul muncii termenul de prescripție este de 3 ani întrucât vizează plata unor drepturi salariale neacordate izvorâte din contractul individual de muncă, iar acțiunea a fost înregistrată la (...) în interiorul termenului de prescripție. Ca atare, excepția prescripției dreptului material la acțiune urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Cu privire la cererea de chemare în garanție formulată de P. municipiului B. M., tribunalul reține că este inadmisibilă potrivit deciziei nr. 10/2011 a Înaltei Curți de C. și Justiție dată în interesul legii.

Ministerul Finanțelor Publice nu are raporturi juridice de muncă cu reclamanții, astfel încât nu poate fi obligat în mod direct la plată. Între instituțiile publice pârâte chemate în judecată pentru plata drepturilor de natură salarială și

Ministerul Finanțelor Publice există raporturi juridice de drept administrativ, care iau naștere în virtutea obligațiilor legale reciproce și specifice ce le revin în procesul bugetar, iar între Ministerul Finanțelor Publice și instituțiile respective nu există nicio obligație de garanție sau de despăgubire în cazul neexecutării de către o instituție publică a obligației ce îi incumbă.

Trecând la soluționarea fondului cauzei, examinând actele de la dosar tribunalul a constatat următoarele:

Potrivit art.11 alin.1 lit. a, c și d din Legea nr. 130/1996 a contractelor colective de muncă, în vigoare în perioada pentru care se solicită drepturile bănești, clauzele contractelor colective de muncă produc efecte „. toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel";, „. toți salariați încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă";, respectiv „. toți salariații încadrați în toate unitățile din țară, în cazul contractelor colective de muncă la nivel național";, iar, potrivit art. 8 alin.2 din același act normativ, „contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior";.

Art. 48 alin.2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic prevede că sunt supuse negocierii unele drepturi salariale suplimentare și materiale, în afara salariului de bază și a sporului de vechime.

Prevederile oricărui contract colectiv de muncă la nivel superior sunt considerate niveluri minime de la care începe negocierea contractelor de muncă la nivelurile inferioare, astfel încât contractele colective de muncă la nivel național sau la nivel de ramură constituie izvor de drept la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de unitate, acestea din urmă neputând conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.

Potrivit art.37 lit. g din contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură- învățământ pentru anii 2003-2004, părțile contractante au convenit ca personalul din învățământ să beneficieze de o primă de vacanță din venituri proprii, în condițiile legii, urmând ca prima să se acorde o dată cu indemnizația de concediu.

Prin art. 36 lit. g din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul I. Ș. al județului M. pentru anii 2008-2009 s-a stipulat că „toți salariații din învățământ primesc o primă de vacanță, în cuantumul unui salariu de bază avut în luna anterioară, care se acordă odată cu indemnizația de concediu";.

Acest contract colectiv de muncă a fost înregistrat la D. de M. și P. S. a J. M. la data de (...) și a fost în vigoare până la data de (...).

Reclamantul a dovedit prin adeverința depusă în probațiune că membrii de sindicat sunt încadrați la unitatea școlară pârâtă și nu au beneficiat de prima de vacanță pentru perioada solicitată.

Față de aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 36 lit. g din

Contractul colectiv de muncă unic la nivelul I. Ș. al județului M. pentru anii 2008-

2009, instanța a admis cererea precizată și a obligat unitatea școlară la calculul și plata primei de vacanță în cuantum de un salariu de bază avut în luna anterioară plecării în concediu, aferentă concediului de odihnă din anul 2009 (respectiv pentru anul școlar 2008/2009), actualizată cu indicele de inflație la data efectivă a plății .

Instanța a obligat pârâții C. local B. M. și P. municipiului B. M. să asigure sumele necesare plății drepturilor bănești.

Împotriva acestei hotărâri, pârâtul P. municipiului B. M. a declarat recurs princare a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune.

În motivarea recursului s-a arătat că prin O. M. nr.4721/9 iulie 2008 s-a stabilit structura anului școlar 2008 - 2009, în sensul începerii cursurilor luni, 15 septembrie 2008 și al încheierii lor sâmbătă 13 iunie 2009, în total 45 săptămâni.

În mod similar este prezentată structura anilor școlari 2009-2010 și 2010 -

2011 și se concluzionează că acțiunea înregistrată la (...), în raport de încheierea anului școlar la (...), nu se încadrează în termenul general de prescripție.

S. L. din Î. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursuluica nefundat susținând incidența art.268 alin.1 lit. c Codul muncii.

Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. va respingerecursul pentru următoarele considerente:

Recurentul nu critică hotărârea sub aspectul termenului de prescripție aplicabil (art.268 alin.1 lit. c sau e Codul muncii), ci numai cu privire la momentul de la care curge acest termen, care în opinia sa este 13 iunie 2009 pentru prima vacanță aferentă anului școlar 2008 - 2009.

Raportând acest moment la plata înregistrării acțiunii ((...)) Curtea de A. constată că nu a fost depășit termenul general de prescripție de 3 ani.

În acest context, Curtea reține că în conformitate cu dispozițiile art. 283 alin.(1) din Codul muncii „Cererile în vederea soluționării unui conflict de munca pot fi formulate: c) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de munca consta în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților fata de angajator; e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia";.

De asemenea, conform art. 1 alin. (1) din Legea 130/1996 prin contractul colectiv de muncă „se stabilesc clauze privind condițiile de munca, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de munca";, dispoziții similare conținând și art. 236 alin.(1) din Codul muncii.

Drept urmare, contractul colectiv de muncă cuprinde dispoziții referitoare la salarizare, la contractul individual de muncă, la drepturile și obligațiile părților, inclusiv la modalitatea de contestare a deciziilor unilaterale ale angajatorului. Înconsecință, sunt sau pot fi clauze în contractul colectiv de muncă dispoziții relative la toate drepturile la acțiune pentru care art. 283 alin. (1) lit. a)- d) din Codul muncii a reglementat termene speciale distincte de prescripție. O altă interpretare ar determina inaplicabilitatea acestor termene, în condițiile în care nerespectarea oricăruia dintre drepturile menționate anterior constituie o neexecutare a contractului colectiv de muncă.

Pentru aceste considerente, și reținând și faptul că rațiunea instituirii termenului de 6 luni o constituie încheierea pe o perioadă determinată a contractului colectiv de muncă, iar prin prezenta acțiune reclamantul nu a invocat neexecutarea unor clauze ale contractului colectiv de muncă, ci a solicitat plata unor adaosuri neacordate ce fac parte, potrivit dispozițiilor art.155 din Codul muncii, din categoria drepturilor salariale Curtea apreciază că în mod judicios prima instanță a reținut că termenul de prescripție aplicabil pentru drepturile menționate anterior este cel de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, acesta fiind un termen special față de cel prevăzut de art. 283 alin. (1) lit. e) din Codul muncii.

În fine, structura anilor școlari (...)-2011 nu este relevantă în speță, deoarece pretențiile deduse judecății vizează anul școlar 2008-2009.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A., în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul pârâtului.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. M. B.-M. împotriva sentinței civile nr. 1179 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din (...).

PREȘED.TE JUDECĂTORI

S. D. D. G. L. D.

Red.S.D./S.M.D./2.2x./(...)

G. C. M.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia nr. 4263/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă