Decizia nr. 45/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 45/RR/2012
Ședința publică din data de 12 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, cererea de revizuire formulată de revizuientul V. F. împotriva Deciziei civile nr. 1287 din 6 aprilie
2012 a Curții de A. C. pronunțate în dosar nr. (...), privind și pe intimata S. R.
SA, având ca obiect anulare act.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 5 iunie 2012, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
Asupra cererii de revizuire de față, reține:
Prin decizia civilă nr. 1287/R/(...), pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr. (...), s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul V. F. împotriva sentinței civile nr. 4070 din 25 noiembrie 2010 a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. (...), care a fost menținută.
Motivând decizia, instanța de recurs a reținut următoarele:
„Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 16/(...), precum și a deciziei nr. 19/(...) de rectificare a celei dintâi, prin care fostul angajator SC R. SA a reglementat cadrul pentru încetarea contractelor individuale de muncă prin acordul părților.
În cuprinsul deciziei a cărei anulare se solicită s-au enumerat categoriile de salariați cărora li se aplică dispozițiile cuprinse în acest act, elementele pe care le va conține actul adițional de încetare a contractului la muncă, plata unui bonus egal cu dublul sumei care li s-ar fi cuvenit în cazul în care ar fi fost concediați pentru motive neimputabile, plata de către societate a impozitelor aferente, informarea angajaților în legătură cu această dispoziției și perioada de valabilitate a acesteia.
Curtea reține că decizia atacată nu cuprinde nici o referire la persoana reclamantului, sens în care prin aceasta nu îi sunt aduse în mod concret atingere drepturilor și libertăților invocate de reclamant ca fiind încălcate de angajator. S. recurentului potrivit căreia în baza deciziilor emise de pârâtă a fost silit să accepte desfacerea contractului său de muncă se constată a fi nefondată, în condițiile în care prin aceste decizii nu este condiționată derularea pe viitor araporturilor de muncă pentru salariații care nu ar fi acceptat o încetare a contractului de muncă în temeiul acordului ambelor părți.
Deși reclamantul a susținut încălcarea dreptul său la muncă, consfințit prin art. 41 alin. 1 din Constituției și reiterat în cuprinsul art. 3 din C.muncii, Curtea apreciază că prin adoptarea celor două decizii, reclamantul nu a fost în situația de a-i fi îngrădit dreptul la muncă sau de a fi obligat să presteze activități sau munci contra voinței lui.
În esență, prin deciziile contestate angajatorul a prevăzut în favoarea unei categorii de salariați, posibilitatea acordării unor bonusuri suplimentare, față de cele prevăzute în contractul colectiv de muncă pentru concedieri din motive neimputabile, în cazul în care raporturile de muncă vor înceta pe baza acordului părților într-un interval de timp determinat.
Așadar, prin emiterea deciziei nr. 16/(...), angajatorul nu instituit în sarcina reclamantului nici o obligație sau condiționare a activității sale care să-i îngrădească dreptul la muncă, ci doar i-a oferit o oportunitate, de care de altfel a
și beneficiat, contractul de muncă al reclamantului încetând prin acordul părților prin încheierea actului adițional din data de (...), în cuprinsul căruia s-a prevăzut acordarea unui bonus în cuantum de 27.216 lei.
În ceea ce privește încălcarea principiului nediscriminării invocat de către recurent, se reține că potrivit art. 5 alin. 1 din C.muncii „în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față de toți salariații si angajatorii";.
Însă, în condițiile în care recurentul a beneficiat de dispozițiile din decizia atacată, făcând parte din categoria de personal căreia i s-a adresat, nu se poate susține că acesta a fost discriminat în raport de ceilalți angajați ai pârâtei.
Împrejurarea că prima instanță a făcut referire în considerentele hotărârii
și la actele ulterioare în temeiul cărora a încetat contractul de muncă al reclamantului, nu este de natură să atragă nelegalitatea hotărârii atacate, întrucât aceasta nu constituie decât o redare fidelă a stării de fapt în cauză, mai ales că și reclamantul a invocat în acțiune încetarea raporturilor de muncă ca temei al pretențiilor bănești.
Cu privire la daunele morale pretinse de către reclamant, se constată că în mod corect s-a apreciat de către tribunal că prin emiterea deciziilor contestate, acestuia nu i-a fost produs nici un prejudiciu de natură morală la a cărui reparare să fie obligată pârâtă, astfel încât și criticile formulate sub acest aspect se dovedesc a fi nefondate, curtea apreciind că nu există legătură de cauzalitate între actele a căror anulare s-a solicitat și susținerea reclamantului potrivit căreia în prezent întâmpină greutăți în găsirea unui loc de muncă.";
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire revizuientul V. F.,întemeiată în drept pe prevederile art. 322 pct. 2 C.pr.civilă, solicitând schimbarea deciziei în sensul admiterii recursului așa cum a fost formulat.
În motivarea cererii revizuientul a susținut în esență că instanța nu s-a pronunțat privitor la vicierea consimțământului său la semnarea actului adițional de încetare a raportului de muncă și nici elementele de înfrângere a voinței salariaților declarați "eligibili", elemente care se regăsesc în fiecare articol din Decizia 16/(...) și care încalcă principiile cerute de legiuitor pentru valabilitatea încetării raportului de muncă în condițiile reglementate de art.55 lit. b) din Codul
Muncii.
Intimata SC R. SA a depus la dosar întâmpinare prin care a invocatexcepția tardivității cererii de revizuire, având în vedere termenul de o lună prevăzut de art. 324 cod procedură civilă și faptul că cererea de revizuire a fost formulată la data de (...), iar decizia a cărei revizuire se solicită a fost pronunțată la data de (...).
Intimata a invocat și excepția inadmisibilității cererii, arătând că, în ceea ce privește revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus o condiție imperativă, și anume ca această instanță să fi evocat fondul.
Analizând cu prioritate excepția privind tardivitatea cererii de revizuire, invocată de intimata SC R. SA, Curtea constată următoarele:
Potrivit art. 324 pct.1 C. pr.civilă, termenul de revizuire este de o lună si se va socoti în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 si 7 al. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanțe de recurs după evocarea fondului, de la pronunțare.
Întrucât cererea de revizuire formulată de revizuientul V. F. vizează o hotărâre pronunțată de o instanță de recurs, Curtea reține că termenul de revizuire a început să curgă de la pronunțarea acestei hotărâri.
Cum decizia a cărei revizuire se cere a fost pronunțată la data de (...),
Curtea reține că termenul pentru formularea cererii de revizuire s-a împlinit la data de (...), astfel că prezenta cerere de revizuire, care a fost înregistrată la data de (...), apare ca fiind tardiv formulată, în afara termenului de o lună reglementat imperativ de lege.
Conform dispozițiilor art. 103 alin. 1 C. proc. civ., neexercitarea căii de atac în termenul legal atrage sancțiunea decăderii, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.
Cum o astfel de împrejurare nu a fost invocată și dovedită în cauză, operează sancțiunea decăderii, astfel că prezenta cerere de revizuire urmează a fi respinsă ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuientul V. F. împotriva deciziei civile nr. 1287 din (...) a Curții de A. C. pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 iunie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. G.-L. T.
N. N.
GREFIER
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...)
| ← Decizia nr. 4532/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 4695/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
