Decizia nr. 4502/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4502/R/2012
Ședința publică din data de 30 octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T.
JUDECĂTOR: I. T.
G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul M. V. împotriva sentinței civile nr. 779 din 27 aprilie 2012 pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) privind și pe intimata pârâtă C. R. SA prin administrator judiciar P. G. I. B. M. și P. I. I. B. M., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
P.cedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei
și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamantul recurent a transmis prin fax la dosar concluzii scrise, în ședința publică de azi.
Curtea, având în vedere și solicitarea recurentului de judecată în lipsă, conform art. 242 alin.2 C.proc.civ., apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea civilă înregistrată la data de (...), reclamantul M. V. G., a chemat în judecată pe pârâta C. R. SA prin administratorii judiciari P. G. I. și P. I. I., solicitând instanței să constate că activitatea desfășurată în cadrul Exploatării Miniere Ș., în perioada (...) - (...), în care a fost încadrat în calitate de dispecer, se încadrează în condițiile speciale de muncă conform prevederilor art. 20 alin. 1 lit. a din L. 1..
În motivarea acțiunii reclamantul susține că a fost angajat al pârâtei începând cu data de (...) la diferite unități miniere din subordinea acesteia, iar de la data de (...) și-a desfășurat activitatea la M. Ș., în baza contractului de muncă nr. 7807/687/(...).
Potrivit înscrierilor din carnetul de muncă de la nr. crt. 57 și următoarele, începând cu data de (...), a desfășurat activitate de dispecer, în grupa I de muncă, condiții grele de muncă, în conformitate cu Ordinul 50/1990.
G.a I de muncă este înscrisă în carnetul de muncă și pentru perioada (...) -
(...), respectiv (...) - (...).
La data de (...), au intrat în vigoare dispozițiile Legii 1. care a abrogat legislația anterioară și a reglementat condițiile grele de muncă redenumindu-le speciale, astfel:
„ART. 20 (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: a) unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă";.
Raporturile de muncă ale reclamantului cu E. Ș. s-au derulat în baza contractului individual de muncă reânnoit în fiecare an, păstrându-se aceeași funcție de dispecer, la sectorul T. A., condiții de muncă grele. Deși nu a intervenit o modificarea a felului muncii, după data de (...), pârâta nu a mai înscris în carnetul de muncă activitatea ca fiind una desfășurată în condiții grele.
Activitatea de dispecer erau strict legate de activitatea parcului auto și de transport, reclamantul fiind mai mult de 50% din programul de lucru în subteran.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 20 alin. 1 lit. a din L. 1..
În probațiune s-au depus înscrisuri: copia carnetului de muncă, actul adițional la contractul individual de muncă, contractele individuale de muncă, s- au audiat martori.
Pârâta deși legal citată nu și-a exprimat poziția procesuală față de acțiunea dedusă judecății.
Prin sentința civilă nr. 779 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost respinsă acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a fost angajat al pârâtei începând cu data de (...) la diferite unități miniere, iar de la data de (...) și-a desfășurat activitatea la M. Ș., în baza contractului de muncă nr. 7807/687/(...). De la momentul angajării, așa cum rezultă din înscrierile din carnetul de muncă, reclamantul a desfășurat mai multe activități, astfel inițial a fost angajat ca lăcătuș de mină subteran, apoi lăcătuș de suprafață, a revenit ca lăcătuș subteran, apoi ca vag. S., topog. S., muncitor subteran, începând cu (...) a fost trecut dispecer subteran, iar începând cu data de (...) a fost încadrat ca dispecer, fără a se face mențiunea „subteran";.
Din declarațiile martorilor audiați, foști colegi de muncă ai reclamantului, se reține că în perioada (...) - (...) reclamantul a prestat activitate și în subteran și la suprafață. În această perioadă reclamantul era pe post de ofițer de serviciu, ceea ce presupunea că purta răspunderea pentru întreaga activitate desfășurată pe parcursul celor trei schimburi, în urma restructurării a fost trecut pe post de dispecer, dar desfășura în continuare atribuțiile ofițerului de serviciu.
Martorii au mai afirmat că, din programul de lucru, timpul petrecut de reclamant în subteran era mai mare decât timpul petrecut la suprafață. Reclamantul făcea parte din personalul TESA, iar acesta avea recunoscută grupa I de muncă în funcție de intrările în mină. Comparativ cu alți angajați TESA cărora le-a fost recunoscută grupa I de muncă, reclamantul petrecea mai mult timp în subteran.
Cadru legal al solicitării reclamantului este dat de art. 20 din L. nr. 1..
Potrivit acestui text de lege „(3) Metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale se vor stabili prin hotărâre a G.,pe baza propunerii comune a M. M., S. S. și F. și a M. S., în urma consultării
CNPAS";.
Locurile de munca în condiții deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de munca sau, în cazul în care nu se încheie contracte colective de munca, prin decizia organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor si metodologiei de încadrare.
Avizul inspectoratului teritorial de munca este obligatoriu pentru încadrarea locurilor de munca în condiții deosebite. În (...) a fost publicata în M.O. HG 2. privind metodologia si criteriile de încadrare a locurilor de munca în condiții deosebite.
Conform art. 3 din HG 2. încadrarea locurilor de munca în condiții deosebite se face potrivit unei metodologii alcătuită dintr-o succesiune de operațiuni și care constau în:
- nominalizarea în vederea încadrării locurilor de munca în condiții deosebite si stabilirea criteriilor aplicabile pentru aceasta încadrare, care se face de angajator împreuna cu sindicatele reprezentative potrivit legii sau, după caz, cu reprezentanții salariaților;
- expertizarea locurilor de munca din punct de vedere al protecției muncii;
- efectuarea determinărilor de noxe profesionale;
- solicitarea de către angajator de la instituțiile abilitate a listei cuprinzând bolile profesionale;
- efectuarea evaluării locurilor de munca care se face de angajator împreuna cu sindicatele reprezentative sau cu reprezentanții salariaților, după caz;
- obținerea avizului inspectoratului teritorial de munca etc.
În (...) a fost publicata în M.O. HG 246/2007 privind metodologia de reînnoire a avizelor de încadrare a locurilor de munca în condiții deosebite.
Din analiza acestor acte normative rezulta ca obținerea încadrării locurilor de munca în condiții deosebit de grele se poate realiza prin conlucrarea dintre angajator și sindicate sau reprezentanții salariaților, după caz.
Tocmai în ideea de a nu depinde exclusiv de angajator, legiuitorul a prevăzut obligativitatea implicării sindicatelor în acest proces (încă de la etapa inițiativei).
În speță nu s-a făcut dovada că angajatorul a urmat procedura prevăzută de HG 2. .
Chiar daca anterior anului 2001 munca reclamantului a beneficiat de acest statut, lipsa de diligență a angajatorului dar și a sindicatelor a determinat situația actuală a acestuia.
Chiar dacă art. 16 din HG 2. și art. 13 din HG 246/2007 prevăd că locurile de muncă încadrate în gr. I și a II-a de muncă până la data de (...) sunt considerate activități desfășurate în condiții deosebite în art. 16 din HG 2. se precizează că
„angajatorii care au locuri de munca, activități si categorii profesionale încadrate în grupele I și a II-a de muncă vor face reevaluarea acestora, în vederea încadrării locurilor de muncă în condiții deosebite, respectând dispozițiile prezentei hotărâri";.
Cum în speță nu s-a urmat procedura prevăzută de HG 2., acțiunea reclamantului a fost apreciată ca nefondată și în consecință a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitândmodificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
În motivarea s-a arătat că sentința este nelegală întrucât aceasta a avut în vedere prevederile H. nr. 2. care reglementează criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite, în speță acțiunea fiind pentru încadrarea în condiții speciale de muncă.
Potrivit art.2 - (1) din H. nr. 1025/2003, criteriile pentru încadrarea persoanelor în locurile de muncă în condiții speciale sunt următoarele:a) încadrarea locurilor de munca în grupa I de munca, anterior datei de 1 aprilie 2001; b) desfășurarea activității în condiții speciale pe durata programului normal de lucru din luna respectiva numai în locurile de munca definite la art. 1 lit. a); c) existenta la locurile de munca în condiții speciale a unor factori de risc care nu pot fi înlăturați, în condițiile în care s-au luat măsurile tehnice și organizatorice pentru eliminarea sau diminuarea acestora, în conformitate cu legislația de protecție a muncii în vigoare; d) efecte asupra persoanelor din punct de vedere al securității și sănătății în munca, datorate în exclusivitate unor cauze profesionale și înregistrate pe perioada ultimilor 15 ani; e) efecte asupra capacității de munca și stării de sănătate, evaluate în baza datelor medicale înregistrate la nivelul cabinetelor medicale de întreprindere, de structurile medicale de medicina muncii sau la comisiile de expertizare a capacității de munca, pe perioada ultimilor 15 ani.
(2) Încadrarea persoanelor în locuri de munca în condiții speciale se va realiza în condițiile îndeplinirii tuturor criteriilor menționate la alin. (1).
Până la data de 1 aprilie 2001, încadrarea în grupele de muncă s-a făcut conform Ordinului nr. 50/1990, act normativ abrogat la data menționată prin L. nr. 1.. Până la această dată, a beneficiat de încadrarea în grupa I de muncă.
Instanța de fond nu a verificat faptul că pârâta, după data de (...), are autorizate locurile de muncă ce se încadrează în condiții speciale de muncă, martorii au declarat acest fapt, ei fiind beneficiari alături de alte persoane a condițiilor speciale de muncă, pronunțând astfel o hotărâre nelegală.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este fondat și urmează a fi admis, cu consecința casării sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Se constată, în acest sens, că așa cum corect a arătat recurentul, deși acțiunea sa a vizat constatarea încadrării muncii depuse de acesta în perioada (...)
- (...) în condiții speciale, cercetarea făcută de tribunal a pornit de la premisa eronată că s-ar fi solicitat constatarea condițiilor deosebite de muncă, prin raportare, deci la un act normativ neaplicabil față de cererea reclamantului, anume, H. nr. 2. privind criteriile și metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiții deosebite.
Prin acțiune, reclamantul a solicitat cercetarea cauzei sale din perspectiva incidenței dispozițiilor art. 20 alin. 1 lit. a ale Legii nr. 1..
Acest articol se impune a fi redat în întregime, având în vedere faptul că tribunalul s-a întemeiat pe dispozițiile alineatului 3 al aceluiași articol:
„(1) În sensul prezentei legi, locurile de munca în condiții speciale sunt cele din: a) unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă; b) activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I și II de expunere la radiații; c) aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1; d) activitatea artistică desfășurata în profesiile prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Alte locuri de muncă în condiții speciale decât cele prevăzute la alin.
(1) pot fi stabilite numai prin lege.
(3) Metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale se vor stabili prin hotărâre a G., pe baza propunerii comune a
M. M., F. și P. S. și a M. S., în urma consultării CNPAS";.
În completarea acestor dispoziții legale, s-a adoptat L. nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, unde, la art. 3 alin. 2, se prevede că „(2) Stagiul de cotizare prevăzut la alin. (1) se poate constitui și din însumarea stagiilor de cotizare realizate conform prevederilor prezentei legi cu cele realizate potrivit art. 20 alin. (1) din L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare";.
Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 20 din L. nr. 1. cu cele ale art. 3 alin. 2 din L. nr. 226/2006, se ajunge la concluzia că legiuitorul a înțeles să încadreze însuși în condiții speciale locurile de muncă din unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă, ca și pe cele la care se face referire la literele b)-d) de la alin. 1 al art. 20 din L. nr. 1., și doar pentru alte locuri de muncă decât cele prevăzute la alin. 1 este necesară urmarea procedurii (metodologiei) la care face trimitere în alineatul 3, acest alineat vizând deci doar situația reglementată de alineatul 2, al unor locuri de muncă în condiții speciale prevăzute de legea specială. În mod evident, urmându-se această metodologie, a fost adoptată L. nr. 226/2006, în anexele căreia se poate constata că nu sunt cuprinși aviatorii, minerii.
Ca atare, pentru soluționarea cauzei, era necesar doar a se verifica, în raport de probațiunea administrată, dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 20 alin. 1 lit. a) din L. nr. 1. în cazul reclamantului, pentru a se constata desfășurarea activității sale în condiții speciale, în perioada indicată.
Prin aplicarea unor dispoziții legale inadecvate față de situația de fapt prezentată de reclamant, tribunalul practic nu a fost soluționat fondul litigiului, raportându-se la un obiect al acțiunii și o cauză cu care reclamantul nu a investit instanța, omițând a cerceta litigiul cu care în mod efectiv a fost sesizată, deci prin raportare la obiectul și cauza conturate de reclamant. Or, procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, instanța fiind legată de limitele în care a fost investită.
Echivalează cu o necercetare a fondului situația în care se lasă nedezlegată chestiunea de drept centrală în soluționarea litigiului și pe care reclamantul își bazează pretențiile.
Așa fiind, Curtea constată că lipsește practic primul grad de jurisdicție, tribunalul soluționând cauza fără a intra în cercetarea fondului, situație în care, raportat la prevederile art. 312 alin. 1, 3 și 5 C.proc.civ., urmează a admite recursul, cu consecința casării sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, căreia îi revine obligația, conform art. 315 alin.1 C.pr.civ., de a analiza și a se pronunța asupra cererii formulate de reclamant prin raportare la motivele de fapt și de drept invocate de acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul M. V. împotriva sentinței civile nr.
779 din (...) a T.ui M. pronunțată în dosarul nr. (...) pe care o casează în tot și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. C. G. G.-L. T. I. T.
N. N.
G.,
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond. C. V.
| ← Decizia nr. 4616/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 4331/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
