Decizia nr. 5057/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 5057/R/2012
Ședința din 10 decembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. D.
JUDECĂTOR : S. D.
JUDECĂTOR : D. G.
GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții A. G., B. L., V. L., S. V., M. A., S. A., I. C. împotriva sentinței civile nr. 1. din 08 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. DE A. DE S. B.-N., precum și pe chemata în garanție - intimată C. N. DE A. DE S. B., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și chematei în garanție - intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs reclamanții recurenți au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că la data de 05 decembrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată C. de A. de S. a județului B. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat, precum și judecarea cauzei și în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242
C.pr.civ.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că inițial acțiunea reclamanților a fost înregistrată sub nr.(...) a T.ui B. la secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, dar prin încheierea din 5 aprilie 2012 s-a dispus disjungerea cererii formulate de acești reclamanți, care au calitatea de personal contractual față de cererea dedusă judecății de către alți reclamanți din acel dosar ce au calitatea defuncționari publici în cadrul pârâtei.
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanții A. Ana G., B. L., V. L., S. V., M. A., S. A. și I. C. au chemat în judecată pe pârâta C. de A. de S. B.- N. solicitând obligarea pârâtei la plata sumei de 14.776 lei, reprezentând sporul pentru condiții vătămătoare în procent de 10% aplicat la salariul de bază și neacordat pentru perioadele februarie 2009-decembrie 2009, în sumă totală de
10.363 lei și respectiv ianuarie 2010-mai 2010 în sumă totală de 4.413 lei. Aumai solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aplicată sumelor datorate de pârâtă de la data scadenței și până la plata sumei efective.
Pârâta a formulat și cerere de chemare în garanție a Casei Naționale de A.de S. B. f.41-42, solicitând obligarea chematei în garanție a sumelor solicitate de reclamanți prin acțiune.
Prin sentința civilă nr. 1./(...), pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în dosar nr. (...), s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de chemata în garanție.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanții A. Ana
G., B. L., V. L., S. V., M. A., S. A. și I. C., împotriva pârâtei C. de A. de S. B.-N.
S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâta C. de A. de
S. B.-N. în contradictoriu cu C. N. de A. de S. B. cheltuieli de judecată.
Soluția menționată a avut la bază următoarele considerente:
Examinând cu prioritate în condițiile art.137 Cod procedură civilă excepția lipsei calității procesuale pasive a chematei în garanție, tribunalul a respins-o potrivit argumentelor arătate în cele ce urmează.
Potrivit art.267 din Legea nr. 95/2006 casele de asigurări sunt instituții publice cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea C.
Potrivit art.266 din aceeași lege C. este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, este organ de specialitate al administrației publice centrale, care administrează și gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, are ca principal obiect de activitate asigurarea funcționării unitare și coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România și are în subordine casele de asigurări de sănătate județene.
Față de aceste prevederi legale, tribunalul observă că există o relație de subordonare între pârâtă față de chemata în garanție ce generează un raport juridic între acestea, și că față de pretențiile deduse judecății de reclamanți împotriva pârâtei, tribunalul constată că chemata în garanție justifică legitimitate procesuală pasivă urmând a se cerceta pe fond cererea de chemare în garanție pentru a se stabili în concret dacă conform art. 60 Cod procedură civilă chemata în garanție are o obligație de despăgubire a pârâtei în situația în care desigur pârâta ar cădea în pretenții, adică dacă va fi admisă acțiunea formulată de reclamanți.
În ceea ce privește fondul cauzei, a reținut că reclamanții A. Ana G., B. L., V. L., S. V., M. A., S. A. și I. C. au avut calitatea de personal contractual la pârâta C. de A. de S. B.-N. în perioada indicată în acțiune pentru care solicită sporul de condiții vătămătoare de 10%, aspect reieșit din copiile contractelor individuale de muncă, a actelor adiționale la acestea, a contractelor de management f.63-113, precum și din copiile carnetelor de muncă atașate la dosar f.189-200 .
Reclamanții nu au beneficiat de plata sporului de 10% pentru condiții vătămătoare în perioada februarie 2009-decembrie 2009 și respectiv ianuarie
2010-mai 2010, aspect rezultat din poziția exprimată de pârâtă prin întâmpinare și din răspunsul comunicat reclamanților prin înscrisul nr.854/(...) în urma solicitării scrise a reclamanților f.34-37, menționându-se că pârâta a fost în imposibilitate de a acorda acest spor din cauza fondurilor insuficiente.
T. a constatat că în statele de personal întocmite în cadrul pârâtei atât pentru anul 2009, f.13-15, cât și pentru anul 2010, f.27-33 este indicat și sporul de condiții vătămătoare de 10%. Din examinarea statelor de plată întocmite pentru lunile decembrie 2008, ianuarie și februarie 2009, s-a constatat că în lunile decembrie 2008 și ianuarie 2009 a fost acordat reclamanților sporul de condiții vătămătoare de 10%, în timp ce în luna februarie 2009 acest spor nu a mai fost achitat f.168-185.
De asemenea, s-a constatat că prin ordinul nr.6. al P. C. și s-a aprobat acest spor conform buletinelor de determinare emise de autorităților competente să efectueze asemenea măsurări (f.10) și că prin decizia nr.52/(...), dată de președintele pârâtei (f.11-12) s-a dispus ca începând cu 11 septembrie 2008 atât funcționarii publici, cât și personalul contractual, beneficiază de un spor de condiții vătămătoare de 10% din salariul de bază, ținând cont de buletinul de măsurători emis de S. națională de radiocomunicații B.
Prin decizia nr. 159/(...) dată de președintele director general al pârâtei s-a stabilit că sporul de condiții vătămătoare se stabilește cu titlu de sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu pentru anul 2010, începând cu data emiterii deciziei și că plata acestor drepturi se va acorda cu încadrarea în cheltuielile de personal alocate pârâtei în anul 2010 (f.22-23).
Din buletinul de măsurători al câmpului radioelectric întocmit de S. națională de radiocomunicații B., înregistrat la pârâtă sub nr. 7170/(...) (f.131-
132) s-au indicat valorile densității de putere pentru unde plane echivalente la locurile de muncă din cadrul pârâtei.
Potrivit art.14 din OG nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază și al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit OUG nr.24/2000 , se acordă un spor pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, personalului contractual care desfășoară activitate în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență și stații de bruiaj. C. de personal contractual, cuantumurile sporului prevăzut la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat. Locurile de muncă pentru care se acordă sporul prevăzut la alin. (1) vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de autoritățile abilitate în acest sens.
T. a constatat că aceste prevederi legale sunt incidente în ce privește pretențiile reclamanților pentru perioada februarie-decembrie 2009 și că în speță nu sunt întrunite toate cerințele impuse cumulativ de acest text legal. Astfel, în cauză nu este îndeplinită condiția ca plata sporului de 10% pentru condiții vătămătoare să se încadreze în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat pentru anul respectiv, chiar dacă sunt întrunite celelalte cerințe adică există buletin de determinare prin care s-a constatat condițiile de la locurile de muncă din cadrul pârâtei și a fost chiar emis un act administrativ de ordonatorul principal de credite.
T. a arătat că obligația de plată a acestui drept nu era pură și simplă, ci era supusă unei condiții impuse expres de legiuitor, condiție neîntrunită în cauză, respectiv acea ca plata sporului respectiv să se încadreze în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat. În aceste condiții, tribunalul a reținut că nefiind îndeplinită condiția legală impusă imperativ prin textul legal evocat nu poate fi acordat sporul de 10% solicitat de reclamanți pentru perioada februarie- decembrie 2009.
Pentru anul 2010, erau aplicabile prevederile OUG nr.1/2010 privind unelemăsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar și ale legii cadru 3..
Potrivit art. 5 din OUG nr.1/2010, începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din lunadecembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, iar conform art.6 din același act normativ în cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 3. și cu prezenta ordonanță de urgență sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcția respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcție de acestea. C. individual al salariilor/soldelor, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale stabilite începând cu luna ianuarie
2010 în conformitate cu prevederile L.-cadru nr. 3., nu va depăși nivelul acestuia stabilit pentru luna decembrie 2009, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Potrivit art. 23 din legea nr.3., suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz. Suma sporurilor și indemnizațiilor individuale nu va depăși 30% din salariul de bază, solda funcției de bază sau indemnizația lunară de încadrare.
T. a constatat că prin aceste noi prevederi legale nu mai este reglementat dreptul în favoarea categoriei de personal din care fac parte reclamanții la plata sporului de condiții vătămătoare și că sporurile individuale nu pot depăși 30% din salariul de bază, fiind însă păstrat salariul lunar de încadrare brut avut la data de (...), fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 și că se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, dacă drepturile salariale calculate potrivit noilor prevederi legale sunt inferioare celor din decembrie 2009, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
În cauză reclamanții nu sunt îndreptățiți la plata sporului de condiții vătămătoare de 10% pentru perioada ianuarie-mai 2010 pentru că, pe de o parte, acest spor nu este reglementat de lege expres în cazul categoriei profesionale din care fac reclamanții, iar pe de altă parte, nu se poate acorda acest spor cu titlu de sumă compensatorie tranzitorie pentru motivul că în luna decembrie 2009 aceștia nu au încasat acest spor și nici nu erau îndreptățiți la acordarea acestui spor, ținând cont de argumentele anterior arătate pentru pretențiile dedusejudecății pentru anul 2009.
Nefiind admis capătul principal din acțiune, în mod evident nu se poate admite solicitarea accesorie de obligare a pârâtei la plata dobânzii legale conform adagiului în drept accesorium sequitur principale, adică cererea accesorie urmează soarta cererii principale, pentru că nefiind obligată pârâta la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiune în mod clar că nu se poate calcula vreo dobândă legală la o sumă neacordată.
Pretențiile reclamanților apar nefondate și din perspectiva prevederilor art.44 din Constituție ce nu garantează dreptul la încasarea sporului dedus judecății, ci se referă la ocrotirea și garantarea dreptului la proprietate privată, sporul de condiții vătămătoare nefiind inclus în această categorie juridică. Nici art.1 din Primul protocol adițional la C. și jurisprudența în materie nu poate constitui temei pentru acordarea acestui spor pentru că într-adevăr dreptul de creanță reprezentând un bun sau cel puțin o speranță legitimă în sensul jurisprudenței C., dar numai în măsura în care acest drept de creanță are un temei legal în legislația internă, ori în cauză tocmai după cum s-a explicatanterior, nu erau întrunite condițiile legislației naționale pentru acordarea acestui spor solicitat de reclamanți.
Având în vedere aceste considerente de fapt și de drept, tribunalul a respins în întregime, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtei.
În temeiul art.60 Cod procedură civilă, constatând că pârâta nu a căzut în pretenții față de cererea reclamanților, T. a respins și cererea de chemare în garanție formulată. Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În termen legal, au declarat recurs reclamanții A. Ana G., B. L., V. L., S. V., M. A., S. A. și I. C. solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii, așa cum aceasta a fost formulată.
Reclamanții subliniază că sporul pentru condiții vătămătoare a fost reglementat prin prevederile art. 14 din OG nr. 10/2008, iar în baza acestor dispoziții legale au fost emise O. P. C. nr. 6. și decizia nr. 52/(...) a P. Director General al CAS B. N. prin care acest spor a fost acordat personalul contractual începând cu data de (...) până în luna ianuarie 2009.
Deși sporul menționat nu a fost suspendat ori anulat prin nici un act normativ, acesta nu a mai fost acordat în perioada februarie 2009 - decembrie
2009.
Ulterior, în baza Deciziei CAS BN nr. 159/2010, personalul contractual al CAS BN a beneficiat de suma compensatorie pentru anul 2010, în conformitate cu art. 6 din OUG nr. 1/2010, aspect reliefat și prin S. de F. al CAS BN valabil cu data de 0(...). Se fac trimiteri inclusiv la normele metodologice ale L. nr.
285/2011.
De asemenea, reclamanții arată că au cunoștință despre faptul că acordarea sporului pentru condiții vătămătoare era condiționată de existența fondurilor necesare și că aceste fonduri nu au existat decât pentru luna ianuarie
2009 și ,respectiv, pentru intervalul iunie-decembrie 2010, dar arată că nu există nici o justificarea legitimă pentru care sporul aferent perioadei februarie 2009- decembrie 2009 și ianuarie 2010-mai 2010 nu a fost plătit la sfârșitul anului
2011, când s-au realizat economii la nivelul bugetului aprobat și care au fost returnate la C.
Deși au intervenit modificări legislative în contextul limitării cheltuielilor bugetare, actele în baza cărora acest spor a fost acordat anterior nu au suferit nici o modificare.
În raport de prevederile L. 3., art. 6 al. 1 din OUG nr. 1/2010, consideră reclamanții că sunt îndreptățiți la acordarea sporului solicitat, cu atât mai mult cu cât C., pentru verificarea corectitudinii drepturilor salariale stabilite pentru fiecare casă de asigurări de sănătate, prin adresa NLD/(...) care conținea si instrucțiuni in acest sens, a solicitat statul de personal pe luna ianuarie 2010, iar modelul machetei prezenta modul de stabilire a drepturilor salariale si ce sume erau incluse ca si sume compensatorii, astfel drepturile salariale din luna ianuarie 2010 trebuiau sa respecte criteriul de a fi la nivelul celor deținute in luna decembrie 2009, conform funcției deținute la sfârșitul lunii decembrie 2009.
În fine, mai arată că aplicarea Regulamentului la care se face referire în art.9 al. 2 din anexa nr. III a legii nr. 3. a fost amânată până la data de (...), conform art. 12 din Legea nr. 283/2011.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata pârâtă C. de asigurări de sănătate a județului B. N. a solicitat respingerea recursului ca nefondat (f. 37)învederând, în esență, că nu era îndeplinită condiția ca plata sporului de 10% să se încadreze în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat pentru anul
2009 și 2010.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Recursul este nefondat.
Perioada februarie 2009 - decembrie 2009
Pentru intervalul menționat, reclamanții își fundamentează cererea de acordare a sporului de condiții vătămătoare de 10% pe prevederile art. 14 din OG nr. 10/2008, respectiv O. P. C. nr. 6. și decizia nr. 52/(...) a P. Director General al CAS B. N.
Curtea reține că potrivit art. 14 din OG nr. 10/2008 se acordă un spor pentru condiții vătămătoare, de până la 10% din salariul de bază, personalului contractual care desfășoară activitate în cadrul autorităților și instituțiilor publice în care funcționează instalații care generează câmpuri electromagnetice de radiofrecvență produse de emițători pentru comunicații, instalații de microunde, instalații de curenți de înaltă frecvență și stații de bruiaj. C. de personal contractual, cuantumurile sporului prevăzut la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc, în limitele prevăzute de lege, prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat. Locurile de muncă pentru care se acordă sporul prevăzut la alin. (1) vor fi stabilite pe baza buletinelor de determinare emise de autoritățile abilitate în acest sens.
Prin urmare, în materia acordării sporului pentru condiții vătămătoare, legiuitorul a acordat competențe exclusive ordonatorului principal de credite, fără ca instanța să se poată substitui atribuțiilor acestuia, însă aceste competențe trebuie să se circumscrie exigențelor impuse prin norma legală evocată.
Cu alte cuvinte, categoriile de personal căruia i se acordă acest spor, cuantumul și condițiile de acordare sunt stabilite de către angajator, însă nu în mod discreționar, ci cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Din modul în care a fost reglementată, condiția încadrării în cheltuielile de personal apare ca o condiție suspensivă care afectează însăși nașterea dreptului.
Î.-un asemenea context, validarea solicitării de acordare a sporului de condiții vătămătoare intră în discuție numai în măsura în care sunt întrunite cumulativ toate condițiile mai sus expuse.
Ca atare sunt lipsite de relevanță juridică împrejurările că, în cea ce-i privește pe reclamanți, s-a întocmit buletin de determinare privitoare la condițiile de la locurile de muncă din cadrul instituției pârâte, respectiv au fost emise acte administrative de către ordonatorul principal de credite, câtă vreme pentru perioada de referință acordarea acestui spor a fost refuzată tocmai datorită lipsei fondurilor necesare, aspect care, potrivit memoriului de recurs, era cunoscut de către reclamanți.
Este adevărat că în perioada de referință actele normative și administrative care reglementau acest spor nu au fost nici suspendate și nici anulate, însă acest aspect nu este suficient pentru a justifica acordarea sporului, în condițiile în care plata acestuia ar fi avut ca efect depășirea cheltuielilor de personal prevăzute în bugetul aprobat.
Contrar afirmațiilor reclamanților, întocmirea de către instituția pârâtă a unei documentații - stat de funcții, state de salarii - în care a fost menționat și sporul de condiții vătămătoare, nu are ca efect imediat nașterea obligației în sarcina acesteia a obligației de plată a sporului, decât în măsura în care sunt întrunite toate cerințele impuse de legiuitor.
Perioada ianuarie 2010 - mai 2010
Pretențiile reclamanților pentru perioada evocată sunt neîntemeiate potrivit raționamentului instanței de fond pe care Curte și-l însușește în întregime.
Astfel, notează că solicitarea reclamanților pentru această perioadă se întemeiază pe dispozițiile din OUG nr. 1/2010 și Legea nr. 3., prevederi legale pecare aceștia le interpretează însă eronat în raport de starea de fapt și de drept a cauzei.
Astfel, aceștia consideră că sunt îndreptățiți la acordarea sporului de condiții vătămătoare, întrucât acest spor se regăsea în structura salariului din decembrie 2009, raționament care însă nu poate fi primit.
După a reținut și instanța de fond, reclamanților le-a fost plătit sporul până în luna ianuarie 2009, începând cu luna februarie 2009 acest spor nemaifiind acordat ca urmare a lipsei fondurilor necesare. Cum în luna decembrie 2009, sporul nu se mai regăsea în salariul reclamanților, nefiind acordat încă din luna februarie 2009, este evident că prin prisma dispozițiilor art. 5 și 6 din OUG nr. 1/2010 (care fac trimitere la luna decembrie 2009), nu se justifică, ca aceștia să beneficieze în perioada ianuarie 2010 - mai 2010 de sporul menționat.
De altfel, așa cum a reținut și prima instanță, Curtea constată că sporul pentru condiții vătămătoare nu este reglementat expres prin prevederile L. nr. 3. pentru categoria profesională din care fac parte reclamanții.
Nici dispozițiile art.9 al. 2 din Anexa nr. III a L. nr. 3. nu sunt aplicabile reclamanților. Î.-adevăr, această normă legală reglementează sporul de condiții vătămătoare, însă doar pentru categoria funcționarilor publici și nicidecum pentru personal contractual din care fac parte reclamanții.
Susțin reclamanții că în anul 2011 s-au realizat economii la bugetul instituției intimate, economii care au fost returnate la C. și care în opinia lor ar fi putut fi utilizate la plata sporului aferent perioadei evocate.
Curtea va înlătura și aceste susțineri motivat de faptul că în lipsa îndeplinirii unei condiții esențiale - încadrarea în cheltuielile de personal pentru perioada februarie decembrie 2009, dreptul la sporul solicit nu putea lua naștere în mod legal, iar pentru anul 2010 acest spor nu a mai fost prevăzut de către legiuitor.
Ținând seama de considerentele evocate, Curtea găsește recursul nefondat, urmând ca în temeiul art. 312 al.1 Cod de procedură civilă să dispună respingerea acestuia ca atare.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții A. ANA G., B. L., V. L., S. V., M. A., S. A. și I. C. împotriva sentinței civile nr. 1621 din (...) a T.ui B. N. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
L. D. S. D. D. G. C. M.
Red.DG/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: M.L.B.
| ← Decizia nr. 5064/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă | Decizia nr. 3133/2012, Curtea de Apel Cluj - Litigii de muncă → |
|---|
