Decizia civilă nr. 129/2013. Obligație de a face. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 129/R
Ședința publică din data de 15 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanții O. A. și R. T. împotriva sentinței civile nr. 5442 din 1 octombrie 2012 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._ privind și pe intimații pârâți P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ și C. J. DE P.
C., având ca obiect obligație de a face.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 8 ianuarie 2013, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A
asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea înregistrată la data_, reclamanții O. A. și R. T. au solicitat instanței obligarea pârâtului P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ să le elibereze adeverințe în vederea actualizării pensiei de serviciu pentru anii 2009-2011, precum și pentru viitor în raport cu totalul venitului brut cuvenite unui magistrat în activitate pe funcția de procuror șef de secție la C. de A. C., cu o vechime de peste 37 ani, iar a pârâtei C. J. DE P. C. să le recalculeze pensiile pentru perioada_ și până la zi precum și pentru viitor în raport cu totalul veniturilor brute comunicate de pârâtul de rândul 1.
În motivare s-a arătat că au fost pensionați cu pensie de serviciu în cursul anului 1998, iar la calculul pensiei nu s-a ținut cont de toate drepturile de care ar fi beneficiat deoarece pârâta de rândul 1 nu le-a eliberat noi adeverințe în vederea reactualizării pensiei de serviciu, raportat la prevederile art. 82, 84 și 85 din Legea nr. 303/2004, art. 15 și 16 din Constituție, Deciziile CCR nr. 20/_
, 57/_ și 82/2009.
Prin întâmpinările depuse la dosarul cauzei P. de pe lângă C. de A.
C. a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate, arătând că a respectat prevederile art. 85 alin.2 din Legea nr. 303/2004, dar că în cursul anilor 2009- 2011 nu au mai avut loc majorări ale indemnizațiilor brute lunare a magistraților iar sistemul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice a fost modificat prin Legea nr. 330/2009.
Pârâta C. J. de P. C. nu și-a formulat poziția procesuală.
Prin sentința civilă nr. 5442 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._
, a fost respinsă acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamanții au avut calitatea de procurori la P. de pe lângă C. de A.
C., fiind pensionați cu pensie de serviciu.
Potrivit art.82 și următoarele din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor aceștia au dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor pe ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. Conform prevederilor art.85 din același act normativ pensiile de serviciu se actualizează în raport cu media veniturilor brute, realizate pe ultimele
12 luni,a judecătorilor și procurorilor în activitate, dispozițiile fiind aplicabile procurorilor și judecătorilor pensionari.
La rândul său art.85 alin.2 din Legea nr.303/2004, prevede că actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților are loc ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător sau procuror în activitate,în condiții identice de funcție,vechime și grad al instanței sau parchetului,luând în considerare sporurile întrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
Raportat la legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu data de_, conform art. 30 din Legea nr. 330/2009, sporurile acordate prin legi sau hotărâri ale guvernului și, după caz, indemnizațiile de conducere care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv indemnizațiile lunare de încadrare s-au introdus în salariul de bază.
Tot de la_ reîncadrarea personalului s-a făcut în raport de transele de vechime, pe funcții corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în decembrie 2009. Așadar, modul de calcul al indemnizațiilor de încadrare nu reprezintă o majorare a acestora și trebuie amintit că potrivit art. 1 alin.1 din Legea nr. 118/2010, cuantumul brut al indemnizațiilor lunare de încadrare și a sporurilor de care au beneficiat procurorii a fost diminuat cu 25% începând cu data de_ .
Ca atare, în cursul anilor 2009-2011 nu au avut loc majorări ale indemnizațiilor brute de încadrare potrivit art. 85 alin.2 din Legea nr. 303/2004.
Pentru procurorii pensionari precum și pentru cei în activitate care au hotărâri definitive și executorii de drept se va include la cerere în baza de calcul pentru stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei sporurile și drepturile salariale câștigate în instanță.
În temeiul art. 208 și urm. din Legea nr. 62/2011 a respins acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanții
, solicitând casarea sentinței și rejudecând fondul cauzei să se admită acțiunea formulată.
În motivare s-a arătat că hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., instanța nu s-a pronunțat asupra unor mijloace de apărare și a unor dovezi hotărâtoare pentru soluționarea cauzelor, art. 304 pct. 10 C.proc.civ. anterior, respectiv hotărârea se întemeiază pe o gravă greșeală de fapt decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor din dosar, art. 304 pct. 11 C.pr.civ. anterior.
Recurenții au îndeplinit funcția de procurori șef secție la parchete de pe lângă curțile de apel până în anul 1998 când s-au pensionat după o activitate de 38 ani și respectiv 37 ani în procuratură.
Ulterior pensionării, actualizarea pensiei a fost făcută în baza comunicărilor pârâtului de rangul 1 ultima comunicare fiind făcută cu adresa nr. 3026/VI/9/2008 pentru O. A. și 3020/VI/9/2008 pentru R. T., cu mențiunea că acele comunicări nu cuprindeau toate sporurile prevăzute în fișa de calcul a pensiei.
După apariția Legii nr. 330/2009 pârâta de rangul 1 a aplicat prevederile art.30 procurorilor în activitate și celor pensionați după_, incluzând în indemnizația de serviciu toate sporurile din fișa de calcul a pensiei acestora.
Din punctul de vedere al tribunalului, motivul pentru care acțiunea nu ar fi admisibilă este că, raportat la prevederile art. 30 din Legea 330/2009, neavând
loc o majorare ale indemnizațiilor brute de încadrare potrivit art. 85 al. 2 din Legea nr. 303/2004 nu se aplică dispozițiile de actualizare a pensiilor, lipsind cuvântul majorare din prevederile Legii nr. 330/2009.
În prevederile Legii nr. 330/2009 nu se găsește nici un text care să excludă de la aplicarea ei pe magistrații pensionați anterior sau să dispună aplicarea diferențiată față de vreo categorie de magistrați, în activitate sau pensionari.
Principiile generale de drept și responsabilitatea funcției de magistrat, obligau instanța să facă o analiză atentă a prevederilor și a finalității la care s-ar ajunge prin aplicarea acelei legi din punct de vedere al majorării or micșorării indemnizațiilor care trebuie să fie baza de calcul a pensiei.
După aplicarea prevederilor Legii nr. 330/2009 indemnizația brută lunară a crescut considerabil, cum rezultă din comunicările făcute de pârâtul de rangul 1: pentru anul 2009 indemnizația brută lunară era de 10933 lei, la care s-au adăugat sporurile cuvenite, rezultând un total de 14008 lei; la data de 3 iulie 2010 indemnizația brută era de 10506 lei la data de 1 ianuarie 2011 indemnizația brută a ajuns la suma de 12082 lei. În aceste comunicări sunt cuprinse toate sporurile din fișa personală.
Rezultă că după ultima comunicare făcută de pârâtul de rangul 1 în anul 2008, indemnizația brută lunară a magistraților în activitate s-a majorat.
Lipsa cuvântului "majorare"; din textul Legii 330/2009 nu justifică în nici într-un fel concluzia instanței care avea obligația să țină seama de spiritul și litera legii, legiuitorul nedorind să aplice discriminatoriu conținutul acestei legi.
Aplicarea discriminatorie a legii le-a adus prejudicii lunare substanțiale între 1650 lei și 5150 lei.
Definiția de dicționar a cuvintelor "majorare, majorări"; este "acțiunea de a majora și rezultatul ei; mărire, creștere, sporire, sumă încasată în plus, plăți majorate";.
Instanța nu s-a pronunțat asupra dovezilor prezentate în dosar, hotărâtoare în darea unei soluții legale, întrucât demonstrează o modificare substanțială, în sensul majorării, a indemnizațiilor brute calculate magistraților în activitate precum și persoanelor pensionate după apariția Legii nr. 330/2009, de unde rezultă grava greșeală comisă de instanța de fond în aprecierea probelor.
Prin hotărâre s-a încălcat principiul nediscriminării și cel al egalității în drepturi a cetățenilor în fața legii prevăzute de art. 16 din Constituția României, cel al egalității de tratament instituit prin art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și cel al interzicerii discriminării cuprins în art. 2 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile.
Prin întâmpinare, P. de pe lângă C. de A. C.
a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare se arată că pensiilor de serviciu ale procurorilor se pot actualiza în temeiul prevederilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.
Indemnizațiile de încadrare brute lunare sunt un drept pecuniar obținut în raport de coeficienții de ierarhizare specifici și vechimea în magistratură.
Ulterior datei de_ nu au mai avut loc majorări ale indemnizației brute lunare ale judecătorilor sau procurorilor în activitate, prin urmare nu au fost eliberate adeverințe în scopul actualizării pensiilor de serviciu.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice s-a schimbat sistemul de salarizare.
Indemnizațiile de încadrare brute lunare ale judecătorilor și procurorilor au fost calculate, începând cu data de 1 ianuarie 2010, prin adăugarea, la indemnizația stabilită potrivit reglementărilor în vigoare la 31 decembrie 2009, a
unor sporuri care până la această dată se calculau de sine stătător, din această indemnizație, potrivit art. 30 din Legea 330/2009.
Începând cu_ reîncadrarea personalului s-a făcut în raport de tranșele de vechime, pe funcții corespunzătoare categoriei, gradului și treptei profesionale avute în decembrie 2010.
Noul mod de calcul al indemnizațiilor de încadrare nu reprezintă o majorare a acestora, având în vedere că, până la intrarea în vigoare a Legii 330/2009, singura modalitate de majorare a indemnizațiilor de încadrare brute lunare a fost majorarea valorii de referință sectorială.
În cursul anului 2010, prin efectul art. 1 alin. (1) din Legea 118/2010 privind unele măsuri necesare pentru restabilirea echilibrului bugetar, cuantumul brut al indemnizațiilor lunare de încadrare și al sporurilor de care au beneficiat procurorii, a fost diminuat, începând cu 3 iulie 2010, cu 25%.
Prin efectul Legii nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, s-a produs o compensație parțială a veniturilor personalului din sectorul bugetar, diminuate prin efectul Legii nr. 285/2010.
Pe de altă parte, potrivit art. 12 din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, "În anul 2010, măsurile prevăzute de Legea-cadru nr. 330/2009 și de prezenta ordonanță de urgență referitoare la reîncadrarea și salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu vor produce efecte asupra cuantumului pensiilor militare de stat, pensiilor de stat și pensiilor de serviciu aflate în plată și nici asupra ajutoarelor, plăților compensatorii/indemnizațiilor acordate la trecerea în rezervă sau la încetarea raporturilor de serviciu";.
Regimul juridic al pensiilor de serviciu a format obiectul mai multor decizii de neconstituționalitate. Începând cu decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 și decizia nr. 1237 din 6 octombrie 2010, Curtea Constituțională a constatat că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat (a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000).
Acordarea unui supliment la pensie și instituirea unui regim special de pensii pentru anumite categorii socio-profesionale are caracter compensatoriu și nu contributiv, prin urmare ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se poate subsuma dreptului constituțional la pensie ca element contributiv al acestuia.
Totodată, prin decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețu împotriva României (nr._ __ _ 8/11), CEDO a motivat, arătând că: "În raport cu jurisprudența CEDO, reiese că stabilirea raportului de proporționalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcție de circumstanțele sale particulare _. Ca atare, având în vedere condiționarea posibilității statului de a acorda pensiile speciale de elemente variabile, așa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul că acestor prestații ale statului nu li se opune contribuția asiguratului la fondul
din care se acordă aceste drepturi, precum și caracterul succesiv al acestor prestații, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Constituție";.
În cauzele Hasani c. Croației - decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010 ; Rasmussen c. Poloniei, Banfield c. Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005 ; Callejas c. Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilității, Maggio și alții c. Italiei din 31 mai 20 Il, Moskal c. Poloniei din 15 septembrie 2009, Kjartan Asmundsson c. Islandei, C. Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut dreptul statelor contractante de a adopta măsuri legislative prin care să suprime sau să limiteze, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.
Dreptul la pensie nu poate fi confundat cu dreptul la muncă și nici cu dreptul la salariu corespunzător muncii prestate, cu atât mai mult cu cât în speță este analizat dreptul la pensie de serviciu și nu dreptul la pensia stabilită pe principiul contributivității, prin urmare dispozițiile art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului nu-și găsesc aplicabilitatea în speță.
Nu s-a adus atingere nici principiului egalității în drepturi a cetățenilor, reglementat de art. 16 din Constituție.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, C. reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
În primul rând, se constată că, față de data promovării acțiunii,_, nu se poate ignora, în soluționarea litigiului, interdicția expresă cuprinsă de art. 12 din O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, ce arată: "în anul 2010, măsurile prevăzute de Legea-cadru nr. 330/2009 și de prezenta ordonanță de urgență referitoare la reîncadrarea și salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu vor produce efecte asupra cuantumului pensiilor militare de stat, pensiilor de stat și pensiilor de serviciu aflate în plată și nici asupra ajutoarelor, plăților compensatorii/indemnizațiilor acordate la trecerea în rezervă sau la încetarea raporturilor de serviciu";.
Or, în raport de aceste dispoziții legale, și având în vedere că reclamanții recurenți nu au indicat alte prevederi legale în raport de care să invoce creșteri ale indemnizației de încadrare a procurorilor pe perioada vizată prin acțiune, ci fac în mod expres trimitere la invocata creștere a acestei indemnizații prin efectul aplicării Legii nr. 330/2009, se constată că în mod legal a procedat tribunalul prin respingerea ca nefondată a acțiunii.
Constatând valoarea de normă interpretativă a acestor stipulații legale (art. 12 din O.U.G. nr. 1/2010), C. notează că aplicarea acestora se impune a se efectua cu începere de la data de_, deci anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 1/2010, doctrina recunoscând aplicabilitatea retroactivă a dispozițiilor interpretative.
În al doilea rând, se constată că, așa cum corect a reținut prima instanță, Legea nr. 330/2009 nu a reglementat o creștere a indemnizației de încadrare a magistraților, ci, pentru întreaga categorie a personalului bugetar, o includere a sporurilor în indemnizația de încadrare/salariul de bază.
Or, așa cum chiar recurenții o solicită, interpretarea legii în spiritul ei impune observarea faptului că art. 85 din Legea nr. 303/2004 statuează că
"pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș
prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația
brută lunară a unui judecător și proc uror în activitate
, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în
procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu
,
precum și a sporul ui de vechime
. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată";, cu sublinierea concluziei că în reglementarea pensiei de serviciu a magistraților, legiuitorul a exclus în mod expres luarea în considerare, cu ocazia actualizării acesteia în timp, a altor sporuri decât cele intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
Or, modul în care recurenții solicită a se face aplicarea acestui text de lege este în sens contrar acestei intenții a legiuitorului, solicitând ca prin actualizarea pensiilor lor în raport de indemnizațiile de încadrare ale procurorilor aflați în activitate, să se ia ca punct de reper o includere în aceste indemnizații de încadrare a unor sporuri.
Prin urmare, în funcție de sporurile care au intrat în baza de calcul la stabilirea pensiilor de serviciu ale reclamanților, fie se solicită actualizarea pensiilor lor prin luarea în considerare încă o dată a unor sporuri care, prin ipoteză, sunt deja luate în considerare la stabilirea pensiilor de care în prezent se bucură (ceea ce nu poate fi admis, tinzând spre o dublare a unui unic beneficiu legal), fie se solicită actualizarea pensiilor lor prin luarea în considerare a unor sporuri care în cazul lor, prin ipoteză, nu au intrat în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, ipoteză pe care art. 85 din Legea nr. 303/2004 nu o permite.
Raportat la perioada ulterioară celei de aplicare a Legii nr. 330/2009, așa cum corect a punctat pârâtul intimat, actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar, inclusiv a magistraților, nu au mai prevăzut nici măcar aparent creșteri salariale în raport de legislația anterioară, ci prin Legea nr. 118/2010 s-a procedat la o diminuare cu 25 % a cuantumului brut a indemnizațiilor lunare de încadrare, iar prin Legea nr. 285/2010 s-a revenit doar parțial la situația dinaintea acestei diminuări, operându-se o majorare cu 15 % a cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, per ansamblu, aceste indemnizații de încadrare fiind în continuare diminuate în raport de cuantumul indemnizațiilor stabilite în temeiul Legii nr. 330/2009.
Nu poate fi primit nici motivul de recurs privind semnificația acestui mod de interpretare și aplicare a legii ca producând o înghețare pentru viitor a pensiilor de serviciu ale magistraților la nivelul celor din anul 2008, cu anularea în acest mod a aplicabilității prevederilor art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, în condițiile în care litigiul a purtat doar asupra modului de aplicare a acestor prevederi în cursul a trei ani, prin raportare la legi speciale care datorită motivelor ce preced nu permit actualizarea pensiilor magistraților. Evident, situația pentru un viitor mai îndepărtat nu poate fi prevăzută, astfel încât nu se poate specula în sensul aneantizării beneficiului dat de art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004.
Nici crearea unei situații de discriminare nu poate fi reținută, în condițiile în care, în mod evident, modul diferit de stabilire a pensiilor magistraților care au dobândit acest drept în anii 2010 și 2011 are ca temei dispozițiile legii, iar art. 85 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, pe care se întemeiază reclamanții recurenți, nu garantează menținerea pensiilor magistraților ieșiți la pensie anterior la nivelul pensiilor de serviciu ale magistraților stabilite ulterior în timp, ci doar o actualizare parțială, în raport de nivelul indemnizației brute lunare a unui magistrat în activitate, diferențele fiind legiferate prin limitarea acestei actualizări
la luarea în considerare doar a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.
În mod evident, critica legii poate fi făcută doar în modalitățile permise de legislația în vigoare, care nu includ abilitarea instanțelor de a o face, Curtea Constituțională a României fiind cea chemată să stabilească calitatea constituțională a acesteia.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ., în condițiile în care pct. 10 și 11 ale art. 304 C.proc.civ. au fost abrogate prin
O.U.G. nr. 138/2000,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții O. A. și R. T. împotriva sentinței civile nr. 5442 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
G. | -L. T. | I. | T. | D. C. | G. |
GREFIER,
N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_ Jud.fond. E. B.
