Decizia civilă nr. 1786/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ N. 1786/R/2013
Ședința publică din data de 10 aprilie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul P. O. V. DE S. împotriva sentinței civile nr. 41 din 11 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe reclamantul intimat S. L.
Î. M. și pe pârâții intimați L. T. "B. V. "; V. DE S., Ș. DE A. ȘI M. N. 4 V. DE S., Ș. CU CLASELE I-V. N. 7 V. DE S., Ș. DE A. ȘI M. R., C. LOCAL V. DE S., C. LOCAL R. ȘI P.
C. R., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Pentru a da posibilitatea reprezentanților părților să se prezinte la termen, lasă cauza la a doua strigare.
La apelul nominal, la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs, pârâtul recurent a înțeles să invoce în drept dispozițiile art. 242 C.pr.civ., privind judecarea cauzei în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 41 din_ a T. ui M. pronunțată în dosarul nr._, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul P. O. V. de S. .
A fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul S. L. din Învățământ M. în contradictoriu cu pârâții L. T. "B. Vodă"; V. de S.
, Ș. de A. și M. nr. 4 cu sediul în V. de S., Ș. cu clasele I-V. nr. 7 V. de S., Ș. de A. și M. R., C. Local V. de S., P. orașului V. de S., C. Local R., Primarul C. R. și, în consecință:
Au fost obligați pârâții L. T. "B. Vodă"; V. de S., Ș. de A. și
M. nr. 4 V. de S., Ș. cu clasele I-V. nr. 7 V. de S., Ș. de A. și M.
R. să calculeze și să plătească indemnizația de concediu de odihnă aferentă anului școlar 2009-2010, pentru membrii de sindicat reprezentați de reclamant:
A. ca D., Grad M. M., Zsegora Ghertuda, Sechel V., O. Paul Eusebiu, Hritiuc I., S. Paula M., Tomoiaga Ana M., Pantlik Iosif V. ,
Gubici Petronela, Chiuzbăian F., T. oi A., Alexandru O., Rad D. Gavrilă, A. ca Ana, Babut V., Forgacs M., Grad Alexandru, O. E. L. ,
N. Maria, Taraczkozi C., Coman Grigore, Pascu G., Pernes Voichița, Mercas M., Mariș M., A. M. a, R. Petruța, Rad M., Hojda Viorica, Funer
C., Mocanu N., Vesel P. Floare, Bosca M. Corina, P. I. Doru, P. A.
C. ia, Nedelcu C., Corcota D., P. M., Cociș I. și Coman Grigore, în cuantum integral, fără aplicarea diminuării cu 25% prevăzută de Legea nr. 118/2010, actualizată în funcție de indicele de inflație la data efectivă a plății.
Au fost obligați pârâții C. Local V. de S., P. orașului V. de S. ,
Local R. și P. comunei R. să asigure unităților de învățământ sumele necesare pentru plata diferențelor mai sus-menționate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Referitor la excepția lipsei calității procesual pasive a instituției primarului, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 1 din H.G. 538/2001 "începând cu anul 2001 cheltuielile pri- vind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.
Art. 167 alin. 3 din Legea nr. 84/1995 prevede că "Finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat care cuprinde și cheltuielile de personal în categoria cărora se înscriu și primele de vacanță se asigură prin bu- getele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ";.
Apoi, potrivit art. 36 alin. 4 din Legea nr. 215/2001, consiliul local aprobă la propunerea primarului bugetul local, iar potrivit art. 23 alin. 1 din aceeași lege autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative și primarii, ca autorități deliberative.
Consiliile locale au fost chemate în judecată datorită calității de finanțatori ai instituției de învățământ, iar primarii în calitate de ordonatori principali de credite.
Legitimarea procesuală a acestora nu trebuie analizată strict din perspec- tiva raporturilor juridice de muncă, ci trebuie raportată și la dispozițiile legale menționate care stabilesc în sarcina consiliului local obligația de a suporta toate cheltuielile de personal, iar în persoana primarului calitatea de ordonator de credite.
Față de aceste considerente, instanța a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate.
Trecând la soluționarea fondului cauzei, examinând actele de la dosar tri- bunalul a constatat următoarele:
Membrii de sindicat reprezentați de reclamant sunt cadre didactice, la u- nitățile școlare pârâte în cauză. Pentru anul 2009-2010 aceștia au beneficiat de concediu de odihnă.
Potrivit art. 103 lit. a din Legea nr. 128/1997, personalul didactic benefi- ciază de "concediul anual cu plată, în perioada vacanțelor școlare, respectiv u- niversitare, cu o durată de cel puțin 62 de zile, exclusiv duminicile și sărbătorile legale.";
Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul Inspectoratului Școlar al județului M. 2008-2009, în vigoare și pentru anul 2010, se prevede că pe durata concediului de odihnă salariații vor primi o indemnizație ce reprezintă media zilnică a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii în care este efectuat concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. Indemnizația nu poate fi mai mică decât salariul de bază,
indemnizațiile și sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă. Indemnizația de concediu se acordă salariatului cu cel puțin 10 zile înainte de plecarea în concediu de odihnă, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 145 alin. 3 din Codul muncii, indemnizația de concediu se plătește cu cel puțin 5 zile anterior plecării în concediul de odihnă.
Pentru membrii de sindicat reprezentați în prezenta cauză, indemnizația de concediu de odihnă trebuia plătită cu cel puțin 5 zile anterior datei de_ .
actele depuse la dosar și din adeverința eliberată de unitatea școlară se constată că indemnizațiile de concediu au fost plătite în intervalul 10.07-_
.
Față de cuantumul indemnizației la care membrii de sindicat sunt îndrep- tățiți, raportat la modalitatea de calculare a acesteia, așa cum este precizată în art. 28 alin. 4 din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul Inspectoratului Școlar al județului M. 2008-2009, indemnizația plătită efectiv a fost diminuată cu 25%.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 118/2010, "cuantumul brut al salariilor/ sol- delor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în con- formitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.
Legea nr. 118/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 441/_, data intrării în vigoare a acesteia fiind_ .
În condițiile în care plata indemnizației de concediu pentru membrii de sindicat reprezentați de reclamant trebuia să se facă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010, după modalitatea de calcul a acesteia așa cum deja s-a ară- tat, diminuarea cuantumului acesteia cu 25% este greșită. Chiar dacă plata efec- tivă a indemnizației s-a făcut după intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, cu- antumul acesteia trebuia să rămână cel rezultat din calculul anterior, fără apl- icarea diminuării de 25%.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat întemeiată cererea recla- mantului și a admis-o așa cum a fost formulată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul P. O. V. DE S.
, solicitând în principal, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a primarului și pe cale de consecință, respingerea acțiunii reclamantului în contradictoriu cu P. orașului V. de S. ; iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate în sensul ca primarul orașului V. de
S. să fie obligat la plata sumelor prevăzute în sentință nu din bugetul propriu, ci de a plăti aceste sume cadrelor didactice în momentul în care vor fi repartizate sub acest titlu de la bugetul de stat, pentru ca fiind ordonator principal de credite este obligat ca atunci când vin banii de la bugetul de stat pentru unitățile de
învățământ să repartizeze aceste sume către aceste instituții.
P. orașului V. de S. nu poate asigura sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate de către membrii de sindicat din învățământ deoarece nu are buget propriu, în calitatea de primar, astfel încât nu poate să își asume obligații pecuniare, pe cale de consecință nici nu poate avea calitate procesuală pasivă. Bugetul local aparține orașului iar nu primarului. P. doar reprezintă orașul în relațiile cu persoanele fizice sau juridice, precum și în instanță.
Referitor la excepția invocată, respinsă pe considerentul că primarul are calitate de ordonator principal de credite, instanța de judecată nu a avut în
vedere faptul că potrivit HGR nr. 538/2001 finanțarea instituțiilor de învățământ se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, așadar, nu din bugetul propriu al primarul orașului, cu atât mai mult cu cât aceeași reglementare arată că fiecare instituție de învățământ are obligația sa își desfășoare activitatea pe baza bugetului propriu, ceea ce înseamnă că nu primarul face bugetul unității de învățământ și nu acesta este responsabil de modul de finanțare al unității de învățământ, adică este ordonator principal de credite al unităților de învățământ raportat la bugetul propriu al acestor unități, respectiv, la sumele ce sunt virate în bugetul orașului de la bugetul de stat pentru a fi alocate către aceste unități de învățământ și nu este ordonator de credite în sensul că din bugetul propriu al primarului se finanțează unitățile de învățământ. În această situație, calitatea de ordonator de credite este echivalentă cu aceea de intermediar al repartizării sumelor de bani, iar nu de administrator al acestor sume.
Art. 3 din aceeași hotărâre de Guvern prevede modul în care se finanțează unitățile de învățământ, inclusiv în ceea ce privește tranșe de vechime în muncă. Astfel, unitățile de învățământ transmit situația către primării, care transmit mai departe către Direcția generali a finanțelor publice județene situația elevilor, în funcție de care se vor repartiza sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin decizie a directorului Direcției generala a finanțelor publice județene. Acest articol, coroborat cu art. 4 ind. 2 din HGR nr. 1618/2009, potrivit căruia în cazuri excepționale, când sumele calculare nu asigură plata drepturilor salariale la unitățile de învățământ, se pot efectua redistribuiri ale sumelor defalcate pe orașe, prin intermediul Direcției generale a finanțelor publice județene, ne conduce spre concluzia că primarul nu poate asigura sumele din bugetul local și are o simplă atribuție de transmite situația către Direcția generală a finanțelor publice M., care, in colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice sunt în măsură să dispună și să asigure sumele necesare plății tranșelor de vechime în muncă.
Potrivit HGR nr. 2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, art. 40, după aprobarea legii bugetului de stat, consiliul Județean prin hotărâre și cu asistența direcției generale a finanțelor publice și a Inspectoratului școlar vor repartiza unităților administrativ teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și după caz fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispoziția acestora pentru plata drepturilor bănești ale cadrelor didactice. Astfel, sumele se asigură de către consiliul județean cu asistența direcției generale a finanțelor publice, iar nu de către primarul orașului și nu prin dispozițiile acestuia.
Potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale orice cheltuieli publice se realizează prin asigurarea resurselor financiare, ori, în situația aceasta, resursele financiare pentru plata tranșelor de vechime în muncă se realizează de către consiliul județean cu asistenta direcției generale a finanțelor publice din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, nu din bugetul local al orașului,cu atât mai mult nu din bugetul primarului orașului V. de S., care nici nu are un buget propriu din care să fie finanțate asemenea drepturi bănești, așa cum a precizat mai sus, bugetul aparține orașului, iar nu primarului.
Prin OUG nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare se arată că începând cu anul 2001 finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asiguri din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază acestea își desfășoară activitatea, dar aceste prevederi trebuie coroborate cu prevederile art. 16 din HGR nr. 2192/2004, potrivit cărora unităților de învățământ preuniversitar de stat sunt finanțate și de la bugetul de
stat și din alte surse, respectiv, venituri proprii. Astfel, unitățile de învățământ preuniversitar de stat nu sunt finanțate integral de către bugetul local, cu atât mai mult cu cât potrivit HGR nr. 1618/2009 finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale în bani stabilite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, sume ce pot fi repartizate doar prin intermediul Direcția Generală a Finanțelor P. e județene M. și nu de către primarul orașului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin acțiunea dedusă judecății în fața primei instanțe, reclamanții reprezentați de Sindicat, au solicitat obligarea unităților școlare pârâte la calcularea și plata drepturilor salariale reprezentând indemnizația de concediu de odihnă aferentă anului școlar 2009-2010, în cuantum integral.
De asemenea s-a solicitat obligarea pârâților C. Local și P. la alocarea sumelor necesare plății.
Potrivit prevederilor art. 167 din Legea nr. 84/1995, în vigoare în perioada pentru care se solicită acordarea drepturilor salariale, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse.
De asemenea potrivit dispozițiilor art. 16 din H.G. nr. 2192/2004,
"finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.";
Prin urmare bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, reprezintă sursa de finanțare a acesteia, unitatea școlară fiind cea căreia îi revine obligația, în limita sumelor alocate, de plată directă în raport cu salariații săi - membrii de sindicat.
Atribuțiile C. Local reies din dispozițiile art. 36 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001, care stabilesc că acesta este cel care aprobă, la propunerea primarului, bugetul local și asigură și cadrul necesar privind furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația.
P. are calitatea de ordonator principal de credite al bugetului municipiului conform art. 63 alin. 4 lit. a din Legea nr. 215/2001 și calitatea de reprezentant al unității administrativ teritoriale, potrivit art. 62 alin. 1 din același act normativ.
În plus, conform art. 4 alin. 1 din HG nr. 1618/2009 privind finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2010 "consiliile locale răspund de repartizarea sumelor și aprobarea bugetelor pentru fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică";.
Pe de altă parte, salariații sunt îndreptățiți la acordarea tuturor drepturilor conferite de lege, fiind obligatoriu ca cele de natură salarială să fie plătite înaintea oricăror alte obligații ale angajatorului, în raport de prevederile art.156 din Codul muncii.
Nealocarea până în prezent de la bugetul de stat, a fondurilor necesare achitării drepturilor de natură salarială solicitate de reclamanți nu poate determina sistarea plății acestor drepturi salariale, atâta timp cât ordonatorii principali de credite, în elaborarea bugetelor instituțiilor din subordine, au
obligația de a respecta inclusiv dispozițiile legale care reglementează drepturile angajaților.
De altfel, acest aspect aparține etapei executării hotărârii, neputând fi opus dreptului de natură salarială al reclamanților care are caracter pur și simplu, nedepinzând de o atare pretinsă condiție suspensivă.
Având în vedere atribuțiile recurentului în privința finanțării unităților de învățământ, anterior menționate, se constată a fi neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin motivele de recurs.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul P. | O. | V. DE S. |
împotriva Sentinței civile nr. 41 din_ a T. ui M. | pronunțată în |
dosarul nr._, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 aprilie 2013.
PREȘEDINTE | JUDECATORI | ||||
S. | -C. B. | I. -R. | M. | C. | M. |
G.
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond: C. V.
