Decizia civilă nr. 2504/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2504/R/2013
Ședința publică din data de 21 mai 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: N. M.
G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul M. E. N. împotriva sentinței civile nr. 344 din 1 martie 2013 pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ privind și pe intimatul reclamant S. L.
Î. M. precum și pe intimatul pârât C. S. Ș. NR. 2 B.
M., având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la data de 16 mai 2013 reclamantul intimat a înregistrat în cauză întâmpinare.
Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea recurentului, ca și pe aceea a reclamantului intimat, de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. nr. 344 din 1 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. E., C., T. și S.
, invocată de acesta prin întâmpinare.
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul S. L. din Î. M., în contradictoriu cu pârâții C. S. Ș. nr. 2 B. M.
, M. E., C., T. și S. .
A fost obligat pârâtul C. S. Ș. nr. 2 B. M., să calculeze drepturile salariale ale membrului de sindicat Murariu Romeu, corespunzătoare perioadei în care acesta a fost angajatul pârâtului, utilizând coeficientul de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, în conformitate cu prevederile Legii 330/2009 și ale O.U.G. 1/2010, coroborate cu prevederile Legii 221/2008 de aprobare cu modificări a O.G. 15/2008, începând de la data de_ și până la_ și să-i plătească diferențele de drepturi salariale neacordate, reprezentând diferența dintre drepturile salariale cuve- nite potrivit acestor dispoziții și cele efectiv încasate, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății.
A fost obligat pârâtul M. E., C., T. și S. să a- loce unității de învățământ pârâte a căror finanțare au obligația de a o
susține sumele necesare pentru plata drepturilor salariale mai sus menționate.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
- în privința excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului M.
, T. și S., instanța a reținut că potrivit art.111 alin.2 din Legea 1/2011, finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele și cluburile copiilorși elevilor, cluburile sportive școlare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul M. E., C. ,
și S. .
- în privința fondului litigiu s-a reținut că, la data învestirii instanței de judecată soluționarea cauzei, membri de sindicat reprezentați constituiau personalul didactic al unităților de învățământ.
Prin cererea formulată au solicitat instanței obligarea angajatorului lor la calcularea salariilor, începând de la data de_ și până la_, utilizând coeficientul de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400,00 lei, în con- formitate cu prevederile Legii 330/2009 privind salarizarea unitară a persona- lului plătit din fonduri publice, coroborate cu prevederile Legii 221/2008 de a- probare cu modificări a O.G. 15/2008 și de a le plăti diferențele de drepturi salariale neacordate, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite .
Prin dispozițiile OG nr. 15/2008, privind creșterile salariale ale personalului din învățământ pe anul 2008, art. 1 alin. 1 lit. b și c, se stabilea valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, astfel încât, în anumite intervale de timp, se asigura o creștere a drepturilor salariale ale personalului didactic auxiliar pentru anul 2008 cu 16% mai mult față de nivelul din 31 decembrie 2007.
Acest act normativ a fost aprobat cu modificări de către Parlamentul României prin Legea nr. 221/2008, principala modificare constând în majo- rarea coeficientului de multiplicare 1,000 la 400,00 lei pentru perioada 1 oc- tombrie -_, aceasta reprezentând valoarea de referință pentru creșterile salariale ulterioare.
Această valoare a fost diminuată prin ordonanțe de urgență succesive care au fost ulterior declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Constituționale. Curtea Constituțională a stabilit că adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învățământ adoptate de Parlament încalcă articolul 1 alin. 4, art. 61 alin. 1 și art. 115 alin. 4 din Constituție. (Decizia nr. 1221/12 noiembrie 2008, Decizia nr. 842/2 iunie 2009, Decizia nr. 989/30 iunie 2009).
Prin Decizia nr. 3/2011 privind recursul în interesul legii publicată in Monitorul Oficial nr. 350 din_, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferența dintre drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice potrivit acestui act normativ și drepturile salariale efectiv încasate, cu
începere de la 1 octombrie 2008 și până la data de 31 decembrie 2009 ca efect al deciziilor Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale ordonanțele de urgență ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 și nr. 1/2009.
Potrivit art. 330/ 7 al. 4 din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o decizie în interesul legii, problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial.
În ce privește aplicarea dispozițiilor Legii 221/2008 și în anul 2010, instanța a reținut următoarele:
Art. 7 alin. 2 din Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice menționa că "realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nici o persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări";, iar art. 12 alin. 3 din același act normativ precizează că "în anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. 5 fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege.";
Art. 30 alin. 5 din Legea 330/2009 prevedea că "în anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:
noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indem- nizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;
sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara sa- lariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.";
S-a apreciat că ținând seama de faptul că prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice intraseră în vigoare la 1 ianuarie 2010, dar nici acest act normativ și nici Legea nr. 329/2009 nu conțineau vreo reglementare expresă cu privire la modul de încadrare a personalului din aceste instituții și la modul de salarizare a acestuia după expirarea contractelor colective de muncă, Guvernul României a adoptat O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în M.O. nr. 62 din 27 ianuarie 2010.
Potrivit art. 5 al. 1 din O.U.G. nr. 1/2010, începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstra salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009.
Pentru personalul didactic din învățământ art. 5 al. 6 din O.U.G. nr. 1/2010 prevedea că reîncadrarea la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai - decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009.
S-a avut în vedere că prin Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea dispozițiilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ, s-a stabilit că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 și 31 decembrie 2009, astfel că reîncadrarea personalului didactic din învățământ la data de 1 ianuarie
2010 nu se poate realiza altfel decât pe coeficienții și salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008, și nu cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2009.
S-a apreciat că o altă interpretare a prevederilor art. 5 al. 6 din
O.U.G. 1/2010 ar conduce la nesocotirea deciziei sus menționate, dar și a considerentelor de principiu rezultate din deciziile Curții Constituționale pronunțate în materia salarizării cadrelor didactice .
Acest aspect l-a reținut și Curtea Constituțională în Deciziile nr.
877 din 28 iunie 2011 și 1376/18 octombrie 2011.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul M. E.
, C., T. și S. solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii în sensul admiterii excepției lipsei calității procesual pasive a MEN, iar pe fond, să se respingă acțiunea ca neîntemeiată.
Criticile aduse hotărârii se referă la următoarele aspecte:
- un prim aspect criticat se referă la faptul că în mod neîntemeiat instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesual pasive a M.E.N.
În motivarea criticii s-a arătat că, calitatea procesual pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cea despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, sau față de care se poate realiza interesul respectiv, situație inexistentă în speță, întrucât niciunul dintre reclamanți nu are raporturi juridice cu M. E.
N. .
În dezvoltarea criticii s-a mai arătat că reclamanții nici nu motivează de altfel față de această nouă cerere necesitatea judecării în contradictoriu cu M. E. N. . Este însă de competența instanței de judecată să stabilească în mod corect calitatea fiecărei părți în prezenta cauză, pentru a se asigura respectarea legii și menținerea doar a părților care au calitate de a sta în judecată.
M. E. N. nu a plătit și nici nu a asigurat plata unor drepturi salariale ale cadrelor didactice întrucât nu are aceste atribuții.
Legiuitorul a reglementat explicit care sunt cheltuielile care se asigură din bugetul de stat prin minister. Instanța de fond a efectuat o interpretare trunchiată a prevederilor art.167 din Legea nr.84/1995 fiind incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Potrivit prevederile alin. (17) al art. 167 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la bugetul de stat, prin bugetul M. ui E. și C., se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special:
componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum și bursele pentru elevii străini și etnicii români din afara granițelor țării;
organizarea evaluărilor, simulărilor și examenelor naționale;
perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice auxiliare, precum și organizarea examenelor naționale de ocupare a posturilor didactice;
manualele școlare pentru învățământul obligatoriu și pentru elevii cu dificultăți materiale din învățământul liceal și de arte și meserii;
finanțarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, modernizare și dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor publice de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări;
finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice;
finanțarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ.
al doilea aspect criticat se referă la faptul că între Minister și cadrele didactice nu există niciun fel de raporturi juridice de muncă, astfel că nu există nici obligații din partea acestuia cu privire la calcularea și plata salariilor acestora.
S-a făcut referire în cadrul criticii la caracterul ....................al raporturilor juridice de muncă, la calitatea de angajator, așa cum este definită la art.10 și art.14 din Legea 53/2003, calitate pe care o are doar directorul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform art.11 alin.5 din Legea 128/1997, la faptul că nu s-a verificat părțile din contractul de muncă, în discuție, verificare care ar fi evidențiat că MEN nu are calitate procesuală pasivă.
S-a făcut precizarea că referirile la Legea 84/1995 și Legea 128/1997 s-au făcut întrucît aceste acte normative erau în vigoare în perioada pentru care se solicită plata diferentelor de salariu, cu mențiunea că prevederi similare se regăsesc și în Legea 1/2011.
Prin întâmpinarea depusă reclamantul S. L. din Î. M. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate
.
S-a arătat în privința excepției lipsei calității procesual pasive a M.E.N.că acesta a fost chemat în judecată, avându-se în vedere dispozițiile art.111 alin.2 din Legea E. N. nr.1/2011 potrivit cărora "Finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palate și cluburile copiilor și elevilor, cluburile sportive școlare, se asigură din bugetul de stat prin bugetul M. ui E., C., T. și S. .
S-a mai arătat că, chemarea în judecată a ministerului s-a făcut în considerarea raporturilor juridice stabilite între acesta și unitatea de învățământ (C. Copiilor Sighetu Marmației) în calitate de angajator al persoanelor ale căror drepturi salariale fac obiectul litigiului, în condițiile în care raporturile de muncă din sistemul bugetar au, pe lângă latura de drept privat, respectiv raportul concret dintre angajator și angajat și o latură de drept public, având în vedere că salarizarea este stabilită prin lege și asigurată de la bugetul de stat.
Analizând sentința a tacată prin prisma motivelor de recurs formulate,
Curtea reține următoarele
:
Potrivit 167 alin. 18 din Legea nr. 84/1995, "finanțarea cheltuielilor privind inspectoratele școlare, casele corpului didactic, palatele si cluburile copiilor si elevilor, centrele si cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele logopedice, cabinetele școlare, cluburile sportive și școlare se asigura din bugetul de stat prin bugetul M. ui E., C. și Inovării";; la fel sunt și dispozițiile art. 17 alin.2 din H.G. nr.2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea si administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Și sub auspiciile Legii nr. 1/2011 a educației naționale, care a abrogat, cu începere de la data de 9 februarie 2011, Legea nr. 84/1995, se menține același sens al reglementării acestor raporturi juridice. Astfel, prin dispozițiile art. 99 alin. 1 se menționează printre unitățile conexe ale M. ui E., C., T. și S. și cluburile copiilor, iar art. 111 alin. 2 statuează, similar cu art. 167 din Legea nr. 84/1995, că finanțarea cluburilor copiilor și elevilor și a cluburilor sportive școlare se asigură din bugetul de stat, prin bugetul M. ui E., C., T. și S. .
În mod corect prima instanță a reținut că reclamanții erau îndreptățiți începând cu data de 1 ianuarie 2010, la plata diferențelor salariale cuvenite, potrivit dispozițiilor Legii nr. 221/2008, drepturi de care aceștia au fost lipsiți în mod nejustificat, astfel cum s-a reținut de către prima instanță.
Curtea reține că aceste dispoziții legale trebuia să fie avute în vedere de către recurent în fundamentarea deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului.
În acest sens, potrivit disp.art.33 din H.G. nr.2192/2004, în procesul de fundamentare a deciziilor cu privire la volumul fondurilor alocate învățământului, în subordinea M. ui E. și C. și a consiliilor județene și locale funcționează organisme consultative de specialitate cu atribuții în acest domeniu.
Astfel, nu se poate reține că recurentul nu are calitate procesuală pasivă în cererea reclamanților de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune, acesta având un rol însemnat chiar în procesul de stabilire a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului.
Conform lit.a) a aceluiași articol, Consiliul Național pentru Finanțarea Î. ului Preuniversitar, constituit potrivit art. 140 alin. (2) din Legea învățământului nr. 84/1995, propune spre aprobare M. ui E. și C. nivelul costurilor standard pe elev/preșcolar, corespunzător finanțării de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat.
Astfel, nu se poate reține că recurentul ar fi lipsit de calitate procesuală pasivă în cererea reclamanților de obligare la alocarea sumelor de bani necesare plății drepturilor salariale solicitate prin prezenta acțiune, acesta având un rol însemnat chiar în procesul de stabilire (fundamentare) a fondurilor ce se impun a fi alocate învățământului.
În mod evident, nu s-a dispus prin sentința atacată plata reclamanților de către recurent în calitate de angajați ai acestuia, ci prin obligarea la alocarea fondurilor s-a înțeles de fapt efectuarea de către recurent, implicat în procesul de salarizare a personalului didactic, a procedurilor specifice pentru asigurarea fondurilor necesare plății.
În plus, un alt aspect este cel dat de specificul raporturilor de muncă în cadrul unităților bugetare, în care deși încheierea formală a contractului individual de muncă se face între unitate și angajat, în fond, raportul este unul între stat și angajat, întrucât sursa financiară din care se achită drepturile salariale este bugetul de sta, în speță, prin bugetul M. ui E.
, C. T. și S., reglementarea raporturilor de muncă, a drepturilor și obligațiilor angajaților, a cauzelor răspunderii disciplinare, se face prin legi specifice, negocierea salarială este limitată, neputând fi negociate clauze referitoare la drepturile ale căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale, cu alte cuvinte, statul se comportă ca un angajator în cazul acestor angajați. Ca atare, chemarea în judecată a recurentului se face în considerarea acestui raport juridic suis generic, ca
reprezentând angajatorul sub aspect financiar în cadrul raportului de muncă.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ., în temeiul art.
312 alin.1 C.proc.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul M. E. N. împotriva sentinței civile nr.344 din_ a T. ui M. pronunțată înd osarul nr._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 mai 2013.
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | G. | |||||
D. C. | G. | I. | T. | N. | M. N. | N. |
red.N.M./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.W. D.
