Decizia civilă nr. 4184/2013. Contestație act. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4184/R/2013
Ședința publică din data de 28 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M. GREFIER: A. B.
S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, recursurile declarate de reclamantul R. A. și pârâta S. N. DE T. C. " C. C. "; SA
B. împotriva sentinței civile nr. 6764 din 18 aprilie 2013 a Tribunalului C., pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect contestație act.
Se constată că la data de 25 octombrie 2013, pârâta recurentă a depus la dosar copii după Ordonanțele Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.
Dezbaterea în fond a cauzei, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22 octombrie 2013, când s-a dispus amânarea pronunțării asupra recursurilor pentru data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea înregistrată la instanță în data de_, reclamantul R. A. a solicitat anularea deciziei nr. A1/516/_ emisă de pârâta SNTFC C. C. SA, reintegrarea în funcția avută, obligarea pârâtei la plata salariilor restante pentru perioada dintre încetarea contractului de muncă și soluționarea irevocabilă a prezentei cauze, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat că a avut calitatea de conductor tren și având în vedere că a fost reținut 24 de ore prin ordonanța de reținere nr. 520/P/2011 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, pârâta i-a remis spre semnare actul adițional la contract individual de muncă, propunându-i-se schimbarea locului de muncă în muncitor necalificat, însă a refuzat să semneze acest act, întrucât este nelegal.
Pârâta a emis decizia atacată pornind de la prevederile art.4 și 28 din Legea nr. 22/1969, interpretând eronat aceste prevederi legale.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că reclamantul are calitate de inculpat în dosarul penal nr. 20/P/2011 cu privire la mai multe infracțiuni și dispunându-se mai multe măsuri, printre care și aceea de a nu-și desfășura activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta.
În executarea celor statuate de către instanță, pârâta a emis decizia A1/516/_ prin care reclamantul a fost trecut în funcția de muncitor necalificat, urmare și a refuzului reclamantului de a semna actul adițional A1/517/_ .
În cele din urmă, prin decizia nr. A1/1047/_, pârâta a anulat decizia nr. A1/516/_, acesta neproducând nici un efect, astfel că solicitările cu privire la reintegrare și plata salariilor sunt nefondate, reclamantul semnând la_ un act adițional privind încadrarea sa pe postul de manevrant vagoane, iar
conform fluturașilor de salariu, acesta nu a suferit nicio diminuare a drepturilor bănești.
Prin sentința civilă nr. 6764 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._
, a fost respinsă ca rămasă fără obiect acțiunea și a fost obligată pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 100 de lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale - onorariu avocațial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamantul a fost angajat al societății pârâte în funcția de conductor de tren. Având în vedere că împotriva sa a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și abuz în serviciu, angajatorul i-a remis un act adițional la contractul individual de muncă pe care reclamantul a refuzat să îl semneze, iar apoi decizia nr. A1/516/_ prin care a procedat la modificarea locului de muncă, respectiv trecerea în post de muncitor necalificat.
Odată cu întâmpinarea, pârâta a depus la dosar copia deciziei nr. A1/1047
/36/_, prin care a fost anulată decizia nr. A1/516/_ .
Ulterior, la_, părțile au semnat actul adițional nr. A1/2188/_ prin care a fost stabilit felul muncii, acela de manevrant vagoane.
Potrivit fluturașilor de salariu în perioada noiembrie 2012 - februarie 2013 reclamantul a încasat drepturile salariale corespunzătoare funcției de conductor tren, acestea nesuferind nicio modificare.
Acțiunea civilă are ca obiect protecția unui drept subiectiv sau a unui interes pentru a cărei realizare calea justiției este obligatorie.
Obiectul cererii de chemare în judecată constă în pretenția concretă a reclamantului (plata unei sume de bani, anularea unui contract, anularea unui act unilateral, etc.) și se cere ca acesta să fie licit, posibil și determinat.
În cauza dedusă judecății cererea reclamantului a rămas fără obiect întrucât pârâta, unilateral, a dispus anularea deciziei nr. A1/516/_, încât instanța a luat act de această situație intervenită pe parcursul procesului.
Dat fiind că pârâta a emis decizia la data de_, după două zile de la înregistrarea cererii de chemare în judecată, iar reclamantul a ocazionat în vederea apărării dreptului cheltuieli de judecată, în temeiul art. 274 C. P. . Civ, instanța a obligat pârâta la plata sumei de 100 de lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale, cu titlu de onorariu avocațial.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs ambele părți.
Prin recursul declarat de reclamant
s-a solicitat modificarea parțială a sentinței în sensul obligării pârâtei la plata cheltuielilor de judecată integral, cu cheltuieli de judecată în recurs.
În motivare arată că instanța a diminuat nejustificat cheltuielile avansate și a nesocotit flagrant prevederile art.274 (3) C.proc.civ.
Nu a fost motivata în nici un fel diminuarea cheltuielilor respective (nu s-a precizat care dintre criteriile prevăzute expres de art.274 C.pr.civ. au stat la baza diminuării onorariului: munca avocatului sau valoarea pricinii).
Onorariul perceput și justificat prin chitanța depusa a fost de 500 lei, mai mult decât rezonabil raportat la criteriile legale, nu se poate pune problema de a fi apreciat ca "nepotrivit de mare";, într-o cauza similara -_ - instanța acordând integral cheltuielile de judecată în suma de 500 lei.
Prin recursul pârâtei s-a solicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii obligației recurentei de plată a cheltuielilor de judecată parțiale către reclamant, invocând prevederile art.3041C.proc.civ.
În motivare arată că aceste cheltuieli nu pot fi imputate recurentei întrucât nu a pierdut procesul și nici nu a avut în cursul derulării procesului, o atitudine care să fi determinat aceste cheltuieli. O altă condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se acorda cheltuielile de judecată, este ca partea care le solicită să fi
câștigat în mod irevocabil procesul, ceea ce nu este cazul. Nici aspecte privind reaua credință, comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu pot fi reținute în sarcina recurentei.
Se reiterează că intimatul - reclamant are calitatea de inculpat în dosarul penal nr. 520/P/2011, alături de un personal extrem de numeros al C.F.R. C. S.A, în care se efectuează cercetări având ca obiect principal infracțiuni de corupție, infracțiuni de serviciu, infracțiuni de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni.
Ca atare recurenta a emis decizia nr. Al/516/_, care nu este o decizie de concediere, ci conform art.3 alin.(1) din decizie intimatul urma "să își manifeste expres consimțământul cu privire la noul loc de muncă oferit"; în care sens recurenta a întocmit actul adițional nr. Al/517/_ la contractul individual de muncă, urmând ca modificarea acestuia să se realizeze cu acordul intimatului.
Decizia nr. Al/516/_ nu a produs efecte juridice, întrucât intimatul nu a semnat actul adițional astfel că recurenta nu a putut proceda la modificarea locului și felului muncii și, implicit, nici a drepturilor salariale, intimatul beneficiind în continuare de acestea.
Intimatul-reclamant, la data promovării contestației avea cunoștință de faptul că această decizie nu a produs efecte juridice, întrucât a încasat aceleași drepturi salariale pe care le-a încasat și anterior emiterii acestei decizii, astfel că decizia nr. Al/1047/36/_, prin care a fost anulată decizia contestată, nu a reprezentat decât o formalitate de anulare a unui act care oricum nu a produs niciun efect juridic.
Atâta timp cât intimatul nu a fost concediat și nu i s-au modificat în niciun fel elementele contractului individual de muncă, manifestarea de voință a recurentei cu privire la anularea deciziei contestate a fost comunicată implicit intimatului-reclamant prin plata drepturilor salariale aferente funcției pe care acesta a deținut-o până la data de_ .
În concluzie nu este îndeplinită condiția culpei procesuale a recurentei.
Pe de altă parte, valoarea cheltuielilor, în cuantum de 100 lei, este nejustificat de mare în raport cu cele două criterii legale, respectiv: valoarea pricinii ori munca îndeplinită de avocat, sens în care consideră că nu au fost respectate prevederile art. 132 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat.
Activitatea avocatului a presupus doar reprezentarea acestuia la 2 termene de judecată, iar speța nu conferă nici un grad de complexitate sau specializare a avocatului.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 21 octombrie 2013 pârâta
a solicitat respingerea recursului declarat de reclamant în condițiile în care instanța de control judiciar ar considera ca acordarea cheltuielilor de judecata este întemeiata, în conformitate cu prevederile art. 274 alin (3) C.proc.civ.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul pârâtei este întemeiat și urmează a fi admis, cu consecința modificării sentinței în sensul respingerii în tot a cererii de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată aferente fondului în favoarea reclamantului.
Culpa procesuală, în condițiile în care până la finalizarea judecății în primă instanță, obiectul litigiului a încetat să existe, trebuie stabilită în raport de elementele existente la data promovării acțiunii.
Or, se constată că deși decizia contestată, nr. A1/516/_, a fost motivată eronat prin raportare la prevederile Legii nr. 22/1969, considerându-se că reclamantul nu ar mai întruni condițiile legale date de acest act normativ pentru ocuparea funcției de gestionar, temeinicia acestei decizii subzistă în raport
de un alt element, neavut în vedere de tribunal, dar subliniat prin motivele de recurs.
Este vorba despre ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov din dosar nr. 520/P/2011 din_ (filele 17-18 dosar fond), prin care față de reclamant s-a impus respectarea obligației de a nu exercita profesia în exercitarea căreia a săvârșit fapta, și anume aceea de conductor de tren.
Ca atare, deși la data emiterii deciziei contestate încă nu era dispusă obligația reclamantului de a nu exercita funcția de conductor de tren, ulterior, la_, dar anterior înregistrării cererii în instanță (ce s-a făcut la_ ), decizia prin care s-a pus în vedere reclamantului opțiunea între schimbarea funcției și încetarea raportului de muncă a căpătat un temei legal, anume, necesitatea punerii în executare a dispozițiilor obligatorii ale procurorului.
Așa fiind, culpa procesuală pentru declanșarea procesului este a reclamantului, la momentul înregistrării acțiunii în instanță el nemaiputând indica un comportament abuziv al angajatorului, întrucât decizia contestată, lipsită inițial de temei, a dobândit, până la data înregistrării acțiunii, un astfel de temei legal prin dispoziția procurorului de interzicere a exercitării funcției în exercițiul căreia ar fi săvârșit acesta faptele penale pentru care era cercetat, astfel încât reclamantul rămâne a-și suporta cheltuielile de judecată aferente fondului.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1-3 raportat la dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., va admite recursul pârâtei prin respingerea în tot a cererii reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată aferente fondului, situație față de care, pentru considerentele ce preced, recursul reclamantului se conturează a fi nefondat, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta S. N. DE T. FEROVIAR DE C. "C. C. "; SA împotriva sentinței civile nr. 6764 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, pe care o modifică în parte în sensul că înlătură obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii.
Respinge recursul declarat de reclamantul R. A. împotriva aceleiași sentințe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
I. T. | D. C. | G. | M. | N. |
Red.I.T./S.M.
2 ex./_
Jud.fond. R. -M. V.
GREFIER,
A. B.
