Decizia civilă nr. 4298/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ NR. 4298/R/2013

Ședința publică din data de 4 noiembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: N. M.

GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul CONSILIUL J. C. împotriva sentinței civile nr. 1. din 12 august 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ privind și pe intimatul reclamant S. L. AL Î.

P. C. EAN, precum și pe intimații pârâți Ș. S. H., Ș. S. "T. "; B. și Ș. S. D., având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului intimat - av. Patricia G. din cadrul Baroului C. ,. Lipsind reprezentanții celorlalte părți.

P. edura de citare este legal îndeplinită.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului intimat arată că nu are cereri prealabile de formulat.

Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta intimatului pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat solicitând a fi menținută sentința atacată ca legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 1. din 12 august 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._ s-a admis acțiunea formulată și precizată de către reclamantul S. L. AL Î. P. C. EAN, în numele și pentru membrii de sindicat în contradictoriu cu pârâții SS H., SS "T. "; SS D. și CONSILIUL J. C., astfel cum aceasta a fost formulată.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a respins excepția invocată întrucât potrivit prevederilor art. 104 din Legea nr. 1/2001 a Educației Naționale cheltuielile privind finanțarea de bază a instituțiilor de învățământ printre care se înscriu și cheltuielile cu drepturile bănești se asigură din bugetul de stat prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.

Pe fond, instanța a reținut că potrivit prevederilor art. 1 alin.1 din O.G. 15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 pentru personalul din învățământ prevede că în cursul anului 2008 salariile de bază ale personalului didactic din învățământ, stabilite potrivit prevederilor OUG nr. 68/2004 se majorează.

Prin Legea nr. 221/2008 s-a aprobat O.G nr. 15/2008 și s-a stabilit o majorare a valori coeficientului de multiplicare prevăzut pentru funcțiile didactice

de predare cu grad didactic II, definitiv, debutant, cele cu studii de nivel liceal fără pregătire de specialitate și pentru funcțiile didactice auxiliare.

Prin OUG 136/2008, s-au stabilit alte valori ale coeficienților de multiplicare pentru perioada octombrie-decembrie 2008 și s-a amânat aplicarea Legii nr. 221/2008.

La data de_ a fost adoptată OUG nr. 151 prin care s-a modificat titlul OG 15/2008 și coeficientul de multiplicare în sensul stabilirii unui cuantum inferior celui stabilit prin Legea nr. 221/2008.

Aceste două Ordonanțe de Urgență nr. 136 și nr. 151 din 2008 au fost declarate neconstituționale.

Legea nr. 221/2008 a fost de asemenea declarată constituțională și prin Decizia nr. 3/2011 a Î.C.C.J. s-a decis că acest act normativ constituie temeiul legal pentru drepturile salariale cuvenite funcțiilor didactice pentru perioada _

-_ .

Membrii de sindicat din prezenta acțiune au calitatea de cadre didactice, la unitățile de învățământ pârâte, așa cum a rezultat din adeverințele emise de aceste unități de învățământ.

Potrivit prevederilor art. 157 alin. 2 din Codul muncii sistemul de salarizare a personalului din instituțiile publice finanțate integral de la bugetul local se stabilește prin lege cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

Unitățile de învățământ la care sunt angajate cadrele didactice sunt instituții de învățământ finanțate din fondurile alocate prin bugetele locale ale comunelor în care își au sediul de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii. Potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 lit.";c"; din Legea nr.221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învățământ pentru funcțiile didactice avute de către membrii de sindicat, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este 400,00 lei, care reprezintă valoarea de referință pentru creșterile salariale

ulterioare, începând cu data de_ .

După intrarea în vigoare a Legea nr.221/2008 unitățile de învățământ aveau obligația să calculeze pentru membrii de sindicat și să plătească acestora după cuprinderea sumelor în bugetul local salariile conforme cu acest act normativ, obligație pe care nu și-au respectat-o.

Unitățile de învățământ pârâte au continuat să plătească membrilor de sindicat salarii în baza altor acte normative pentru perioada_ -_ deși Legea nr. 221/2008 reprezintă singurul temei de drept în ce privește salarizarea personalului din învățământ.

Potrivit prevederilor art.3 din Legea cadru nr.330/2009, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, sistemul de salarizare are la bază și principiul luării în considerare a sporurilor, adaosurilor salariale, a majorărilor, a indemnizațiilor cu caracter general sau special, precum și a altor drepturi de natură salarială, recunoscute sau stabilite până la data intrării in vigoare a acestei legi prin hotărâri judecătorești.

Art.30 alin.5 din aceeași lege, prevede că în anul 2010 personalul aflat în funcție la_ își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: noul salariu de bază va fi cel corespunzător funcțiilor din luna decembrie 2009 la care se adaugă sporurile care se introduc in acesta, potrivit anexelor la prezenta lege, iar sporurile prevăzute in anexe rămase in afara salariului de bază se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.

Conform art.5 alin.1 din OUG nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și

stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, începând cu luna ianuarie 2010 personalul aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 își păstrează salariul de încadrare brut, avut la această dată, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, prevăzute la art.10 din Legea nr. 329/2009.

Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr. 285/2010, începând cu_ cuantumul brut al salariilor de bază de încadrare astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

Din analiza acestor texte legale, a rezultat că în cursul anului 2010 așa cum rezultă din dispozițiile Legii nr.330/2009, a OUG nr.1/2010 și a Legii nr.285/2010, salariul de bază nu putea fi stabilit sub nivelul celui din luna decembrie 2009, iar salariul de bază pe anul 2011 nu putea fi mai mic decât cel cuvenit în luna decembrie 2009, diminuat cu 25% în luna iulie 2010 și apoi majorat cu 15% începând cu luna octombrie 2010.

Potrivit Deciziei nr.3/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție, Legea nr. 221/2008, declarată constituțională prin Decizia nr.1093/_ a Curții Constituționale, prin care a fost probată OG 15/2008 constituie singurul temei de drept pentru drepturile salariale cuvenite personalului din învățământ pentru perioada_ -_ .

Potrivit Deciziei nr.11/2012 a Înaltei Curți de C. și Justiție, personalul didactic din învățământ aflat în funcție la data de 31 decembrie 2009 are dreptul, începând cu 1 ianuarie 2010 la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit in conformitate cu prevederile OG nr.15/2008 privind creșterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din învățământ, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

Începând cu_ și_ membrii de sindicat nu au beneficiat de drepturile salariale prevăzute de Legea nr. 221/2008 și nici nu au fost încadrați conform prevederilor acestui act normativ situație în care pârâta de rd.1 a încălcat prevederile Legii nr.330/2009 și a Legii nr.285/2010.

Așa fiind, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant în numele membrilor de sindicat și a obligat unitățile de învățământ pârâte în calitate de angajator la calcularea și plata către fiecare din aceștia, a diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008 și a Legii nr. 330/2009 reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite membrilor de sindicat în conformitate cu prevederile Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2008 și Legii nr. 285/2010, începând cu data de 01 ianuarie 2010 până la data de 13 mai 2011, actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data plății efective și pârâții autoritățile publice locale să propună și să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale care urmează să fie alocate unităților de învățământ în vederea efectuării plății drepturilor solicitate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul CONSILIUL J. C. solicitând admiterea recursului, și în consecință, respingerea acțiunii reclamantului față de recurent.

În motivarea recursului întemeiat pe prevederilor art.304, pct. 9 din Codul de P. edură Civilă, recurentul a invocat excepția de ordine publică a lipsei calității procesuale pasive a Consiliului J. C. .

Solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a recurentului și respingerea acțiunii formulate de reclamant ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fară calitate procesuală pasivă.

Temeinicia excepției invocate rezultă din cuprinsul următoarelor dispoziții legale, în vigoare până la data de_ :

  • art.167, alin.l din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în prezent abrogată, potrivit căruia "Unitățile de învățământpreuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.

    1. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.

    2. Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ- teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.

    3. Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii.

    4. Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:

      1. cheltuieli de personal"

  • art. 170, alin.l din același act normativ prevede că "Finanțarea învățământului de stat se asigură din fonduri publice, în limita a cel puțin 4% din produsul intern brut", iar alin. 3 stabilește că "Instituțiile și unitățile de învățământ pot beneficia și de alte surse de venituri dobândite în condițiile legii: venituri proprii, subvenții, donații, sponsorizări și taxe de la persoane juridice și fizice. Veniturile obținute din sursele menționate se gestionează și se utilizează integral la nivelul instituțiilor și unităților respective, inclusiv pentru majorarea

fondului de salarii, fără vărsăminte la bugetul de stat, la bugetele locale și fără a afecta alocațiile bugetare."

-art.7, alin.3 din Legea nr.84/1995, Legea învățământului, prevede că "învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale. Fondurile destinate învățământului sunt nominalizate distinct în bugetul de stat și în bugetele locale ".

Având în vedere faptul că fondurile salariale sunt asigurate din bugetul de stat, consideră că instituția recurentă nu poate fi chemată în judecată pentru a răspunde de modul în care suma distribuită prin bugetul de stat pentru salarizare este administrată, respectiv pentru modul în care sunt calculate salariile cadrelor didactice si personalului didactic auxiliar si administrativ. Consiliul J. Clui neavând atribuții în acest sens.

Față de toate dispozițiile legale invocate, rezultă că, Consiliul J. C., nu poate fi obligat la alocarea drepturilor salariale pretinse de reclamant, întrucât sumele destinate cheltuielilor de salarizare a cadrelor didactice din instituții de învățământ preuniversitar de stat sunt sume ce provin de la bugetul de stat.

II Pe fond.

Între Consiliul J. C. și personalul din învățământ nu există raporturi de muncă. Raporturile de muncă sunt stabilite între salariați și unitățile unde aceștia sunt încadrați și se desfășoară cu respectarea prevederilor legale, iar încălcarea de către una dintre părți a obligațiilor ce revin atrage răspunderea juridică a acesteia. Deoarece între Consiliul J. C. și personalul din

învățământ nu există raporturi de muncă, nu poate fi angajată răspunderea juridică a instituției, cu atât mai mult cu cât acesta nu este răspunzător de

încadrarea în gradul de salarizare și calculul salariilor personalului didactic. Cadrele didactice și personalul auxiliar și administrativ sunt angajații unităților de învățământ, care au personalitate juridică.

Unitățile de învățământ sunt subordonate M. ui Educației, Cercetării și Inovării prin intermediul Inspectoratelor Școlare, așa cum prevedea legea învățământului, nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în prezent abrogată de art.361 din Legea nr.1/2011 la data de 9 februarie 2011, în atribuțiile acestora intrând coordonarea, elaborarea și aplicarea politicii naționale în domeniul educației, cu tot ce implică această activitate.

Consideră că, din cele mai sus prezentate, reiese cu claritate faptul că atribuțiile privind stabilirea salariilor, cu respectarea normelor legale, revine unităților de învățământ, care trebuie să aplice legislația în materie privind salarizarea personalului angajat. Așadar, Consiliul J. C. nu are competențe în ceea ce privește încadrarea și calculul salariului personalului din învățământ.

H.G. nr.2192/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, stabilește la art. 35, alin.3 și 4:

"(3) Conducerea unității de învățământ preuniversitar de stat are obligația să își fundamenteze cheltuielile pe bază de indicatori fizici și valorici care să reflecte în mod real necesarul de finanțare, aplicându-se măsuri pentru utilizarea cu maximă eficiență a bazei materiale existente și a fondurilor, în interesul procesului de învățământ și al elevilor.

(4) Proiectul de buget se întocmește în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat, respectiv a proiectului bugetului local, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat și se aprobă o dată cu aprobarea bugetelor locale. "

Prin urmare, conducerea unităților trebuiau să își prevadă în buget sumele necesare. Potrivit legii bugetului, cheltuielile de personal ale unităților de învățământ preuniversitar de stat se acoperă din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată. Consiliul J. nu dispune de alte sume pentru plata retroactivă a acestor drepturi solicitate și nici nu poate include în buget aceste cheltuieli neavând sursa de finanțare.

Față de cele de mai sus, solicită admiterea recursului și, în consecință, respingerea acțiunii reclamantului față de Consiliul J. C. .

Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:

Recursul pârâtului Consiliul J. C. este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În acest sens, Curtea reține că, potrivit art. 91 alin. 1 lit. d și alin. 5 din Legea nr. 215/2001, Consiliul J. are atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine și, în exercitarea atribuțiilor menționate, acesta asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean privind educația.

Potrivit dispozițiilor art. 167 alin. 19 din Legea nr. 84/1995, finanțarea cheltuielilor curente si de capital ale unităților de învățământ special se asigura din bugetul consiliului județean, respectiv al sectoarelor municipiului București, și din bugetul de stat, iar art. 17 alin. 3 din HG nr. 2192/2004, prevede că finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale unităților de învățământ special se asigură din bugetul consiliului județean, respectiv al sectoarelor municipiului București, și din bugetul de stat.

În același sens sunt și dispozițiile Legii nr. 1/2011 a educației naționale, respectiv ale art. 104 alin. 2, art. 106 și art. 110 alin. 3 din acest act normativ.

Prin urmare, contrar celor susținute de recurent, Consiliul J. C. are calitatea de finanțator al unităților de învățământ special, așa cum este

angajatorul reclamanților, astfel că excepția invocată de către acesta în mod legal a fost respinsă de instanța de fond.

Astfel, nu se poate reține că recurentul ar fi lipsit de calitate procesuală pasivă în cererea reclamanților de obligare la asigurarea sumelor de bani

necesare plății drepturilor salariale

solicitate prin prezenta acțiune, acesta având calitatea de ordonator de credite în această situație.

Din acest motiv, deși acestui recurent nu le revin atribuții privind plata

acestor drepturi salariale

, ce cad în mod firesc doar în sarcina angajatorilor, în mod corect prima instanță a obligat acest pârât la alocarea sumelor necesare plății de drepturi salariale către reclamanți, fiecare dintre pârâți fiind în culpă procesuală în legătură cu neexecutarea atribuțiilor ce le reveneau potrivit

dispozițiilor legale

enumerate mai sus.

Raportat la cel de al doilea motiv de recurs, Curtea constată că recurentul face o confuzie între calitatea de angajator și cea de ordonator de credite (finanțator), doar aceasta din urmă justificând legitimarea procesuală a recurentului în cadrul unui litigiu al cărui obiect îl reprezenta obligarea acestuia la alocarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale datorate de angajator.

În consecință, față de cele de mai sus, în temeiul art. 304 ind.1 și art. 312 C.pr.civilă, curtea va respinge ca nefondat recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul CONSILIUL J. C. împotriva sentinței civile nr. 11790 din_ pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2013.

PREȘEDINTE

JUDECĂTORI

D.

C. G.

I.

T.

N.

M.

GREFIER

N. N.

Red.D.C.G./dact.V.R.

2ex./_ Jud.fond: P. U.

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 4298/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă