Decizia civilă nr. 4460/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4460/R/2013
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M.
GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. A. A. împotriva sentinței civile nr. 9028/2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. _
, privind și pe reclamanta G. S. L., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei intimate G. S., doamna avocat Lupu Ana, din cadrul Baroului C.
, cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că termenul a fost acordat pentru comunicarea scriptelor depuse de reclamanta intimată cu pârâta recurentă. La dosar se află dovada comunicării acestora și reprezentanta reclamantei intimate arată că nu are alte cereri prealabile.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, susținând oral apărările formulate în scris.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 9028 din_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamanta G.
S. - L. în contradictoriu cu pârâta A. C. A. A. C. -N. și a fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 113.254 lei net reprezentând drepturile salariale aferente perioadei_ -_, indexată cu rata inflației calculată de la data scadenței fiecărui drept și până la momentul plății efective.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoa
rele:
Din contractul individual de muncă depus la dosarul cauzei rezultă că pârâta a fost angajată a reclamantei.
Din acest contract a izvorât obligația pentru pârâtă de a plăti reclamantei salariul corespunzător muncii acesteia.
Conform art. 272 din Codul muncii, în calitate de angajator pârâtei îi revenea obligația de a face proba plății salariului reclamantei.
Deși a fost citată la sediul menționat în contractul individual de muncă, iar citația a fost primită de funcționarul însărcinat cu primirea corespondenței, pârâta nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare, nu a susținut și nu a probat că i-ar fi plătit reclamantei salariul datorat acesteia în temeiul contractului individual de muncă.
În consecință, instanța a admis acțiunea, în temeiul art. 39 alin. 1 lit. a și art. 272 din Codul muncii.
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată, constând în onorariu avocațial. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. C. A. A. C. -
, solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj, cu cheltuieli de judecată.
În motivare arată că intimata a fost angajata recurentei ca și manager de proiect în cadrul proiectului POSDRU 90/2.1/S/63100.
De la începutul proiectului au existat probleme legate de echipa de implementare pentru că au fost siliți să accepte o anumită componență bazată pe nepotisme, prietenii, oameni impuși de grup.
Intimata a fost timp de un an (februarie 2011 - martie 2012) managerul proiectului POSDRU Practica artistica - Tranziția tânărului artist spre piața muncii.
ivitatea intimatei a fost defectuoasa din mai multe puncte de vedere. De la început intimata a promovat legea prieteniilor și a nepotismelor, aducând, cu concursul doamnei M. Patachi, oameni din Teatrul Național selectați în funcție de amiciție și nu după competentele profesionale.
A susținut un aparat financiar care nu făcea față exigentelor impuse. De altfel, doamna auditor, la verificarea actelor pentru rambursarea nr. 1, a imputat ca departamentul financiar este prea stufos și că a făcut multe greșeli inadmisibile: state de plata pe 0, lipsa actelor pentru deducerea TVA, lipsa previzionărilor, s.a.
Ruptura și distribuirea în doua echipe adverse s-a produs mai ales din cauza faptului ca reprezentantul legal i-a sesizat managerului ca exista multe erori și în aparatul financiar. Prietenia doamnei manager cu echipa financiara a silit-o să nu recunoască greșelile semnalate și să-și dea demisia împreuna cu aceasta echipa.
Semnarea preferențiala a rapoartelor de activitate, cei care s-au dovedit a fi neprieteni rămânând cu rapoartele nesemnate.
A acoperit doua conflicte de interese: fiica sa, A. G., era PR-ul proiectului - semnarea rapoartelor de activitate de către mama; doamna Patachi semnează un contract pentru site-ul proiectului cu propriul fiu la un preț exorbitant, de 10 ori mai mare decât prețul pieței, etc.
Dacă angajatorul, din motive obiective, nu a găsit surse de finanțare pentru plata salariilor, în calitatea ei de manager, ar fi trebuit să găsească alte surse, nu să se complacă în situația dată - încă o dovadă a management-ului defectuos.
A generat ostilitate față de beneficiar în rândul colegilor ei din Academia de Muzica, colegi care făceau parte din proiect, unii dintre acesta renunțând chiar sa mai facă parte din proiect (subminare a activității proiectului).
Intimata, împreuna cu alți membri din echipa de management, loiali ei, îi cer reprezentantului legal (asistent manager în proiect) să-i scadă salariul la jumătate celuilalt asistent manager pentru fapte imaginare, lucru ilegal. Faptul că reprezentantul legal nu a ținut seama de exigentele intimatei constituie unul
dintre motivele pentru care și-a înaintat demisia, lucru consemnat în demisia managerului.
Intimata a desfășurat o activitate defectuoasa în cadrul stagiului: orare greșite care stârnesc mari nemulțumiri în rândul tutorilor, sarcini în plus fata de ce prevedea fisa postului unor salariați (de exemplu, asistentul manager a preluat sarcinile doamnei Patachi, bolnava în luna noiembrie 2011, când se desfășura primul stagiu).
Protejarea fiicei PR (A. G., PR și fiica a doamnei, nu a fost prezenta la nicio ședința de proiect pentru ca era în D. emarca, pentru acoperirea acesteia existând un al doilea PR), astfel s-a instalat un climat ostil în cadrul biroului de implementare a proiectului.
Conform art. 159 Codul Muncii salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă, per a contrario, dacă nu există o muncă prestată nu se datorează salariu.
Menționează că a fost în imposibilitate obiectivă de a-și asigura apărarea, având în vedere că reprezentantul recurentei, dl. Onică M. D., suferă de o boală severă și este sub tratament de o perioadă mare de timp.
Prin casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj, se vor da posibilitatea dovedirii aspectelor invocate, inclusiv prin înscrisuri și martori, care sunt în măsură să confirme cele susținute mai sus, respectiv prin alte probe care nu pot fi administrate pe calea recursului. De asemenea, pentru lipsa fondurilor și altor aspecte, este responsabil M. ui Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, pe care dorește să îl cheme în garanție, dar în această etapă acest lucru nu este posibil.
Prin întâmpinarea înregistrată intimata G. S. L.
a solicitat în principal anularea recursului ca nemotivat, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
În motivare arată că prin motivare recurenta trebuie sa aducă o minimă argumentare a criticilor soluției instanței.
Chiar dacă sunt aplicabile prevederile art.304 ind. l Cod.pr.civ, toate cele menționate în recursul formulat sunt mai degrabă acuzații nefondate, neprobate, chiar calomnioase la adresa reclamantei, prin care se încearcă a se acredita ideea că reclamanta nu a muncit.
În speță nu este incident nici unul dintre motivele de casare cu trimitere.
De la momentul la care pârâta recurentă a primit citația pentru primul termen de judecată, avea suficient timp atât pentru pregătirea apărării cât și pentru prezentarea dovezilor, în conformitate cu prevederile art.272 codul muncii. Astfel, trebuia ca la termenul din_ să aducă la cunoștință instanței imposibilitatea pregătirii apărării, justificând cu acte medicale aceasta imposibilitate și să solicite instanței de fond acordarea unui nou termen pentru pregătirea apărării.
Nu a făcut un astfel de demers, iar actele medicale depuse dovedesc că internările în spital ale reprezentantului pârâtei sunt ulterioare termenului de _
.
La termenul de judecata din data de_, pârâta deși legal citata nu s-a prezentat, nu a solicitat acordarea unui termen pentru pregătirea apărării motivat de starea de sănătatea a reprezentantului sau legal, nu a depus întâmpinare.
Cu toate acestea, instanța de fond a acordat un nou termen de judecată pentru data de_, pârâta fiind citata pentru a-și formula apărarea și a depune dovezi, dar din nou pârâta nu a depus la dosarul cauzei nici întâmpinare, nici dovezi în apărarea sa și nici cerere de amânare însoțita de acte medicale.
În aceste condiții prin solicitarea de casare a sentinței și trimiterea cauzei la fond spre rejudecare nu se dorește decât tergiversarea cauzei.
Reclamanta în calitate de manager de proiect și-a desfășurat activitatea conform atribuțiilor de serviciu prevăzute în fisa postului, astfel că pentru justificarea activității desfășurate și în vederea calculării și plații salariului aceasta a depus lunar rapoarte de activitate lunară și fișe lunare de pontaj.
Toate motivele învederate în cererea de recurs sunt contrazise de înscrisurile care fac dovada muncii prestate de reclamantă, documente pe care nu le-a contestat niciodată în tot intervalul de timp cât reclamanta a fost în executarea contractului de muncă și pe care le deține, dovada fiind procesul verbal de predare primire încheiat și semnat la data de_ între Responsabilul de R.U Brad Florica și Președintele Asociației A. A., având ca obiect rapoartele de activitate ale reclamantei pe lunile aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie 2011 și ianuarie - februarie 2012 precum și fișele de pontaj.
Dacă toate aceste acuzații făcute în recurs legate de lipsa de activitatea a reclamantei, ar fi fost reale, atunci reprezentantul legal era în drept să procedeze la sancționarea reclamantei sau chiar să o concedieze, ceea ce nu s-a întâmplat. La acuzația conform căreia reclamanta intimata "a silit"; A. A. A. să accepte o anumită componență a echipei de implementare bazata pe nepotisme, prietenii, oameni impuși de grup, se arată că Autoritatea de Management POSDRU (AMPOSDRU) are cerințe specifice și obligatorii de validare a
personalului încadrat în proiectele pe care le gestionează.
Încheierea unor contracte de muncă de către beneficiari nu este acceptată decât după verificarea și aprobarea de către AMPOSDRU a calificării și competențelor personalului care urmează a fi angajat pe proiect, ceea ce s-a și întâmplat.
La momentul preluării acestui proiect de către A. A., asociația nu dispunea de resursa umană necesară implementării unui proiect de o asemenea anvergură și a fost de acord cu propunerile înaintate astfel că această echipă a fost validata de AMPOSDRU.
Experiența și competențele profesionale ale D-nei M. Patachi, dobândite în lunga activitate ca director financiar al Teatrului Național din C., au fost demonstrate și pe durata în care a lucrat în echipa de management a proiectului, având o relație profesională corectă, amiabilă, constructivă în vederea bunului mers al proiectului cu managerul de proiect.
Neînțelegerea cerințelor legislative și financiare imanente derulării unui proiect pe fonduri europene cât și dorința conducerii Asociației A. A. de controla banii din proiect după bunul plac sau interes au dus la o stare de conflict, chiar periculoasa între echipa de management și conducerea asociației. Demisia reclamantei din cadrul proiectului a venit ca urmare a nenumăratelor sesizări verbale și scrise referitoare la neregulile din activități cât și din cauza modului agresiv, jignitor chiar indecent de adresare al directorului asociației dl. M. Pallade, personalului de sex feminin angajat în proiect.
Acuzația ca "reclamanta a susținut"; un compartiment financiar defectuos este nefondată, dovadă fiind cererea de rambursare nr. l, înaintata către AMPOSDRU și aprobată. Singurele trei chitanțe care nu au fost decontate de către AMPOSDRU au fost cele pe care responsabilul financiar nu a dorit să le includă deoarece nu îndeplineau condițiile de rambursare și care ulterior, la cererea expresă a reprezentantului legal au fost incluse în cererea de rambursare, dar nu au fost acceptate.
Ceea ce recurenta acuză - că ar fi state de plata pe 0 sunt de fapt liste de personal solicitate de către el.
Asociației Culturale A. A., prin reprezentantul sau legal M. D. Onica, îi revenea eminamente obligația de a asigura, din punct de vedere financiar, desfășurarea activităților de implementare a proiectului, achiziții, plata salariilor.
Faptul ca pârâta recurentă în calitate de angajator și beneficiar al proiectului nu a plătit salariile echipei de management și implementare a proiectului - timp de un an - este urmarea faptului ca acesta - deși cunoștea regulile de funcționare ale proiectului - enunțate în Contractul de finanțare și mai apoi în Notificarea CNDIPT 019515/_ (ca urmare a modificărilor legislative apărute)- nu a făcut demersurile necesare, respectiv nu a depus la AMPOSDRU documentele justificative în vederea rambursării cheltuielilor efectuate, inclusiv a celor cu salarizarea.
Toată documentația din cererea de rambursare nr. 1 se află la sediul Asociației.
La momentul plecării reclamantei din proiect, prin demisie, aceasta a verificat și semnat toate documentele de care răspundea, inclusiv rapoartele de activitate existente.
Acuzația că a "semnat preferențial"; nu este fondată nici în acest caz dovadă fiind procesul verbal de primire-predare, întocmit de responsabil resurse umane d-na Brad Florica.
Acuzația că în calitate de manager "ar fi trebuit să găsească resurse financiare"; este o afirmație nefondată, în calitatea pe care o avea de angajat neavând astfel de atribuții.
Reclamanta "nu a generat ostilitate"; în rândul celorlalți membri sau parteneri ai proiectului. Dimpotrivă atmosfera de ostilitate a fost generată de pârâta recurentă.
Dosarul de includere a fiicei reclamantei G. A. în proiect, în calitate de specialist PR. a fost aprobată de Autoritatea de Management POSDRU, fiind formulată interogativ dacă decizia de a-l angaja și pe fiul directorului asociației, nu este conflict de interese.
La data de 1 noiembrie 2013 recurenta
, reprezentată de Onică M. D., în calitate de președinte al consiliului director a depus o cerere prin care depune la dosarul cauzei actele solicitate prin citația emisă, plus contractul semnat de directorul economic cu fiul ei și menționează că, prin proba testimonială, respectiv prin audierea numitului M. D. Onica, dorește să dovedească faptul că intimata nu a depus munca efectivă salariului pe care îl reclamă, ci și-a exercitat defectuos (și în unele cazuri deloc) atribuțiile, astfel:
a emis state de plată pe "0";, fiind astfel prejudiciați în accesarea fondurilor POSDRU;
au lipsit acte pentru deducerea TVA-ului, motiv pentru care acesta nu a fost dedus;
rapoartele de activitate a subalternilor au fost verificate cu superficialitate și aprobate doar pentru angajații "prieteni";;
a semnat rapoarte de activitate pentru fiica sa A. G. (angajată la acel moment), deși aceasta nu îndeplinise cele menționate în raport, fiind plecată în D. emarca la master;
a angajat asociația în efectuarea unui site web și a contractat în acest sens cu fiul directorului economic încheind un contract de 10 ori mai oneros, decât prețul pieței.
În concluzie a efectuat un management defectuos care i-a creat numai prejudicii.
Intimata G. S. L.
a depus la dosar un răspuns în ceea ce privește acuzația că a emis "state de plată pe 0"; care au prejudiciat accesarea de fonduri POSDRU.
Statele de plată și orice alt document financiar-contabil erau întocmite de compartimentul de specialitate și nu intrau în atribuțiile acesteia de serviciu, aceasta doar contrasemna aceste documente după avizarea lor anterioară de către expertul contabil, responsabilul financiar și de către președintele Asociației
A. A., în calitate de beneficiar.
Statele de plată depuse de către A. A. demonstrează neplata salariilor la zi. Din documentele depuse reiese că s-au efectuat plăți doar pe luna februarie și martie 2011.
În ceea ce privește acuzația "că au lipsit documente pentru deducere TVA- ului";, arată că nici întocmirea documentelor financiare nu făceau parte din atribuțiile sale de serviciu, ci erau întocmite de expertul contabil și responsabilul financiar, aprobate de către președintele M. Onica și contrasemnate de managerul de proiect, adică de intimată.
De altfel, toată documentația legată de restituirea TVA a fost întocmită, înregistrată în registrul de intrare-ieșire, semnată de domnul Onică M. D. și expediată la AM/OIPOSDRU înaintea cererii de rambursare nr. 1.
În ceea ce privește acuzația de verificare a rapoartelor de activitate și avizarea lor pe criterii de "prietenie";, conform fișei postului această atribuție îi revenea d-nei Dragoman V., angajată ca Asistent manager 2 - Director de proiect - și a avut ca atribuții de serviciu - verificarea rapoartelor de activitate a tuturor membrilor echipei de management și implementare.
Conform regulamentului - dacă d-na Dragoman în urma verificărilor nu sesiza și nu transmitea anumite observații referitoare la rapoartele de activitate, până la data de 28 a lunii se considera că aceste rapoarte de activitate au fost întocmite corect.
Nu au fost sesizate inadvertențe în conținutul lor nici de către pârâta recurentă, nici de Autoritatea de Management POSDRU la care au fost depuse rapoartele de activitate pe luna februarie - martie 2011.
Cele câteva persoane care nu și-au întocmit și predat aceste rapoarte de activitate, până la data încheierii activității intimatei, sunt cele care nu au semnătura sa.
De asemenea, arată că nu a avut nici o atribuție de serviciu în sensul achizițiilor diverselor servicii și nici o calitate în întocmirea, aprobarea/semnarea documentelor privind achizițiile.
Aprobarea activităților de achiziții, din cadrul proiectului, îi revenea în exclusivitate responsabilului cu achizițiile aflate în subordinea directă a d-lui Onica M. D., iar semnarea tuturor documentelor îi revenea beneficiarului, prin persoana reprezentantului legal A. A. dl. Onica M. .
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Se constată, în primul rând, faptul că recursul nu poate fi respins ca nemotivat.
Prin motivele dezvoltate, se formulează critici ce pot fi încadrate în texte de lege, cu privire la sentința pronunțată, fiind invocată nelegalitatea acesteia în raport de faptul obligării angajatorului la plata drepturilor salariale în favoarea reclamantei, în condițiile în care, se afirmă, aceasta nu a prestat muncă; apoi, sunt invocate considerente pentru care este apreciată defectuoasă muncă reclamantei intimate, cu solicitarea corelativă de a se modifica sentința în sensul respingerii acțiunii. Prin urmare, nu poate fi reținută nulitatea recursului ca nemotivat, fiind formulate atât motive de fapt, cât și motive de drept, implicite.
Recursul este însă nefondat și urmează a fi respins ca atare.
În primul rând, se solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru motivul că suferind de o boală gravă, reprezentantul angajatorului nu a putut asigura apărarea în primă instanță din motive obiective. Se constată însă că pentru a se dispune casarea cauzei și trimiterea spre rejudecare, este necesar ca judecata să fi fost făcută în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, ceea ce nu este cazul și nici nu s-a invocat, sau ca instanța să fi soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ceea ce de asemenea, nu este cazul și nici nu s-a
invocat.
În plus, se constată că judecata în primă instanță a fost anunțată reprezentantului asociației angajatoare la data de_ (prima citație trimisă acesteia la fond); la data de_ aceasta a solicitat acordarea unui nou termen pentru a se putea prezenta avocatul, aflat în concediu de odihnă; la termenul din_ s-a amânat cauza pentru a se solicita înscrisuri doveditoare de la asociație, pentru termenul din_, și abia la acest termen a fost soluționată cauza, astfel încât reiese cu evidență că într-un interval de 6 luni de la data comunicării primei citații și până la pronunțarea sentinței, asociația putea să își formuleze poziția procesuală și să își propună probele, cu atât mai mult cu cât, potrivit prevederilor art. 272 Codul muncii, angajatorul trebuie să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
De altfel, pentru asigurarea imperativului trasat de art. 129 alin. 5 C.proc.civ., de a stărui prin toate mijloacele pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului, Curtea a solicitat, în cadrul judecății recursului, ca recurenta să indice probele testimoniale de care se prevalează și să depună înscrisurile relevante în soluționarea cauzei. Înscrisurile au fost depuse, iar în ce privește proba testimonială, se constată că este propus ca martor (pentru eventualitatea unei casări cu reținere) chiar reprezentantul asociației, cel care a răspuns în tot cursul procesului ca reprezentant al acesteia, ceea ce desigur nu poate fi primit, întrucât un martor nu poate reprezenta pe una din părțile în proces. În mod evident, un astfel de reprezentant al uneia dintre părțile în proces va susține interesele acesteia, atestările sale fiind în sensul poziției procesuale a părții pe care o reprezintă. De altfel, este cunoscut că o persoană juridică funcționează prin organele sale, astfel încât faptele reprezentanților săi sunt faptele acesteia.
Ca atare, Curtea constată că nu se impune casarea sentinței.
În temeiul art. 304 ind. 1 C.proc.civ., calea de atac a recursului nefiind precedată de apel în conflictele de muncă, Curtea va analiza sentința prin raportare la fondul cauzei și prin reanalizarea probelor depuse la fond, coroborat cu cele administrare în recurs.
Se constată, în acest context, că practic, prin recursul formulat, se invocă drept unic motiv de recurs neprestarea muncii de către reclamanta intimată, ca expresie a excepției de neexecutare a contractului (exceptio non adimpleti contractus), susținând asociația recurentă că nu are obligația de a achita salariul,
întrucât nici reclamanta intimată nu a prestat muncă.
Din dezvoltarea motivelor de recurs, redată pe larg în cele ce preced, se conturează însă mai degrabă o atitudine critică la adresa muncii prestate de reclamanta intimată în cadrul asociației. Practic, afirmația simplă că "dacă nu există o muncă prestată nu se datorează salariu"; este contrazisă chiar de către recurentă, care în restul recursului critică muncă derulată de reclamanta intimată, afirmând o serie de nereguli (nepotisme, favoritisme, activitate defectuoasă din punct de vedere profesional) și acceptând astfel că reclamanta a muncit, dar defectuos.
Or, în materia dreptului muncii, nu se pot imputa în acest mod deficiențe în derularea activității profesionale a angajaților. Cadrul legal este unul strict, care permite angajatorului să antreneze răspunderea patrimonială a salariatului în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale (art. 254 alin. 1 Codul muncii), iar în cazul în care nu există acordul angajatului privind constatarea și evaluarea unei pagube provocate angajatorului din vina și în legătură cu muncă sa (art. 254 alin. 3 Codul muncii), rețineri din salariu nu se pot dispune decât în temeiul unei hotărâri constatatoare a întrunirii condițiilor răspunderii patrimoniale a salariatului (art. 169 Codul muncii).
Față de aceste repere legale, în condițiile în care recurenta nu a formulat nici în prezenta cauză o cerere reconvențională și nici pe cale separată nu a sesizat instanța cu o cerere de antrenare a răspunderii patrimoniale a salariatei, până la soluționarea căreia să solicite suspendarea prezentei cauze, nu poate fi primit refuzul acesteia de a achita drepturile salariale datorate reclamantei intimate.
Toate înscrisurile depuse în probațiune sunt pontaje și rapoarte de activitate care atestă îndreptățirea reclamantei intimate la plata drepturilor salariale obiect al litigiului.
Văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul, iar în temeiul art. 274 C.proc.civ., va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată aferente recursului, în cuantum de 750 lei, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A. C. A. A. C. -
N. împotriva sentinței civile nr. 9028 din_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._ pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatei G. S. - L. suma de 750 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
I. T.
D. C.
G.
N.
M.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_
Jud.fond. B. G. Z.
GREFIER,
N. N.
