Decizia civilă nr. 4566/2013. Acţiune în răspunderea patrimonială prejudiciu muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4566/R/2013
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTORI: S. -C. B.
I. -R. M. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții C. D. I., M. R. și B. L. -E. împotriva sentinței civile nr. 1725 din 17 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosar nr._, privind și pe reclamanta intimată SC M. T. S. L., având ca obiect acțiune în răspundere patrimonială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâților recurenți, av. Andrișan Ionel, lipsă fiind reprezentantul reclamantei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 noiembrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-au depus la dosar din partea reclamantei intimate relațiile solicitate de instanță la termenul anterior.
Reprezentantul pârâților recurenți arată că are cunoștință despre aspectele relevate de intimată și depune un extras de pe portalul Tribunalului Bistrița- Năsăud din care rezultă faptul că intimata se află în procedura falimentului din anul 2010.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâților recurenți solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, raportat la faptul că prima instanță nu a cercetat fondul cauzei, procedând la judecarea pricinii în mod arbitrar, ignorând probatoriul administrat și refuzând administrarea unei expertize contabile, care să includă verificarea atribuțiilor fiecărui angajat implicat în traseul vânzării buteliilor. De asemenea, arată că în cauză nu s-a avut în vedere că acțiunea a fost introdusă de o societate aflată în procedura de lichidare judiciară, fiind necesar avizul lichidatorului pentru promovarea ei. De asemenea, mai arată că la momentul desfacerii contractului de muncă recurenților li s-a imputat suma de aproximativ 3.000 Euro, după care s-a ajuns la imputarea unei sume de 10 ori mai mare. Instanța de fond nu a făcut o analiză suficientă asupra atribuțiilor tuturor angajaților intimatei, deoarece certificatele de garanție există, contestarea valabilității lor nu s-a făcut într-un cadru procesual civil sau penal, nu s-a stabilit cui aparține responsabilitatea distribuirii către șoferi a acestor certificate, cine gestiona evidența lor, dacă erau înseriate sau nu, dacă erau luate și predate pe bază de semnătură, aspecte ce impun admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probei cu o contraexpetiză contabilă și
lămurirea atribuțiilor de serviciu a celorlalți angajați. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 1725 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr._, a fost admisă acțiunea formulată și precizată de reclamanta SC M. T. S. în contradictoriu cu pârâții C. D. I., M.
R., B. L. E. și pe cale de consecință au fost obligați pârâții să plătească reclamantei despăgubiri materiale: C. D. I. suma de 44.928,44 lei, M. R. suma de 34.352,96 lei, iar B. L. E. suma 19.748,56 lei.
Au fost obligați pârâții în solidar să plătească reclamantei suma de 3.500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Între reclamantă și fiecare din cei trei pârâți au existat raporturi de muncă. Pârâtul B. L. E. a fost angajatul reclamantei SC M. T. S. începând cu data de_, în funcția de șofer, având ca atribuții transport și distribuție GPL, cu un program de 8 ore /zi. Contractul de muncă a încetat la data de_ în baza art. 61 lit. a din Codul muncii prin concedierea pentru motive disciplinare a pârâtului.
La data de_ a fost angajat de către reclamantă pârâtul C. D. I., tot pe funcția de șofer, cu normă de 8 ore/zi și 40 ore/săptămână, iar la atribuțiile postului se menționează că angajatul "răspunde de integritatea vehiculului la primire și a mărfurilor transportate, exploatează vehiculul în conformitate cu instrucțiunile acestuia, ține evidența documentelor de transport și a mărfurilor vehiculului, ține legătura cu operatorul de transport, care îl coordonează direct, răspunde direct de mărfurile transportate și netrecute în actele de transport. Raporturile de muncă au încetat prin concedierea disciplinară a angajatului în baza art. 61 lit. a din Codul muncii la data de _
.
Pârâtul M. R. a fost angajat de către reclamantă la data de_ pe aceeași poziție de șofer, cu program de 8 ore/zi - 40 ore/săptămână, iar ca și atribuții, s-a trecut în contract: "transport și distribuție butelii GPL în rețea";. La fel ca și în cazul celorlalți doi pârâți, contractul individual de muncă a fost desfăcut de angajator în baza art. 61 lit. a Codul muncii pentru motive disciplinare la data de_ .
În cadrul cercetării disciplinare a celor trei pârâți s-a reținut că "la confruntarea documentelor între Petrom LPG și clienții acesteia s-a descoperit că unele din documentele raportate de cei trei la descărcarea gestiunii după întoarcerea de pe rută nu sunt recunoscute de către clienții PETROM LPG. Mai precis, garanțiile încasate pentru punerea în posesie ale unor recipiente GPL pentru care s-au încasat sumele de 100 lei/butelie de către cei trei, au fost raportate la descărcarea de gestiune ca fiind sume neîncasate. Ei au predat în schimbul banilor documente din care reieșea că recipientele au fost date fără încasare de numerar la stațiile de benzină OMV Petrom. La confruntarea dintre PETROM LPG și OMV PETROM s-au descoperit aceste diferențe. Cei trei recunosc fapta, dar nu pot preciza nivelul total al prejudiciului. De asemenea nu au dat alte explicații în legătură cu diferențele rezultate";.
Pârâții C. D. I., M. R. și B. L. E. nu au contestat deciziile de concediere, dar în prezentul cadru procesual au negat săvârșirea faptelor vehiculate de reclamantă, iar față de sumele achitate din prejudiciu, se arată că
de fapt aceste sume nu au constituit plăți benevole, ci au fost reținute de către reclamantă din salariile.
Conform regulilor însușite de pârâți prin semnătură procedura de lucru privind livrarea către stațiile OMV Petrom SA presupunea următoarele etape și reguli: 1. Livrarea de butelii sau documente către stațiile OMV Petrom se face numai în baza comenzii scrise a acestora. Comanda semnată și ștampilată de către reprezentantul stației se înmânează șoferului înaintea livrării mărfii. 2. Șoferul primește documentele pretipărite. De la depozit în baza fișei de magazie pe care trebuie să o semneze la primirea documentelor. Certificatele de garanție se predau la stații în baza comenzii scrise, semnate și ștampilate de către reprezentantul stației, cu aviz de însoțire a mărfii pe care este trecută seria certificatelor. Exemplarul roșu al avizului se va restitui la depozit semnat și ștampilat de primire. 3. Șoferul are obligația ca, la fiecare livrare să țină cont de refacerea stocului stației pe culori brand Petrom și albastre Stas, dar fără a ridica mai multe butelii Stas goale, decât sunt consemnate în stocul scriptic al stației.
Factura se întocmește din PDA în două exemplare. Pe ambele exemplare se va trece codul stației, nr. de comandă și vor fi semnate și ștampilate de reprezentantul stației. Ambele exemplare se vor anexa la setul de acte al șoferului. În cazul în care la stație există certificate de garanție, numărul certificatului se va consemna în ecranul unde se lucrează certificatul de garanție.
Exemplarul al doilea (cel galben) al certificatului de garanție trebuie semnat și ștampilat de reprezentantul stației și anexat cu factura, comanda și bonul de transfer din ziua respectivă. 6. În cazul în care PDA-ul nu funcționează, se vor folosi documentele pretipărite. Este obligatoriu ca și acestea să fie semnate și ștampilate de reprezentantul stației respective. De asemenea, pe documentele pretipărite se va trece codul stației și numărul comenzii în baza căruia s-a făcut livrarea și se vor anexa în ambele exemplare (albastru și roșu) la setul de acte care se predau la întoarcerea din cursă.
În urma verificărilor s-a stabilit că pârâtul C. D. I. a întocmit în mod fraudulos un număr de 302 certificate, pârâtul M. R. - 300 certificate, iar pentru pârâtul B. L. E. - 138 certificate. Aceste susțineri ale reclamantei sunt confirmate de materialul probator administrat în cauză, respectiv martorii audiați și expertiza contabilă.
Prin raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul Dragan A. C.
s-au formulat următoarele concluzii:
Cu privire la modul de lucru, expertul arată că buteliile pline sunt preluate de SC M. T. S. de la Sc M. SS și sunt distribuite prin autospecialele autorizate la stații OMV Petrom, dar și la alte puncte de distribuire de către șoferi care le duceau pe traseu. La plecare șoferii aveau cu ei conform procedurii de lucru dispoziția de livrare, factura fiscală de vânzare, chitanța de încasare a numerarului aferent plății facturii, chitanța de încasare a garanțiilor și un carnet de avize de însoțire a mărfii care era folosit numai în anumite situații - prima livrare sau majorare stoc la revânzători, livrare la agenți speciali. La intorcere șoferii trebuiau sa predea la depozit fie buteliile goale, fie în schimbul celei predate să se fi încasat contravaloarea a 100 lei/butelie (pentru buteliile predate la punctele de distribuție neaparținând OMV Petrom) sau să se fi eliberat certificate de garanție (pentru buteliile predate la stațiile OMV Petrom).
Astfel în perioada iulie-decembrie 2010, la întoarcerea de pe ruta, șoferii nu au predat la depozit recipientele goale ale buteliilor, ci au predat doar certificate de garanție, pentru care conform procedurii de lucru, contravaloarea acestor certificate era încasată prin virament bancar de la stațiile Petrom. În fapt însă de la stațiile Petrom nu s-a încasat contravaloarea certificatelor de garanție, întrucât acestea nu existau în stațiile Petrom, dar în același timp nu existau nici buteliile
goale care să ateste vânzarea produselor. În perioada iulie-decembrie 2010, reclamanta SC M. T. S. a fost prejudiciată cu suma de 136. 246,93 RON din care a recuperat de la pârâți suma de 14.000 RON rămânând cu un prejudiciu de 122.246,93 RON.
Se mai arată în concluziile expertizei că din documentele prezentate pentru expertiza reiese că certificatele de garanție din perioada iulie-decembrie 2010 prezentate la obiectivul nr. 1 nu au fost eliberate sub semnătură pe fișa imprimatelor cu regim special, nu s-au întocmit documente de predare aferente - avize de însoțire pentru aceste certificate către stații, prin urmare nu s-a putut urmări corect evidența acestora. La întoarcerea de pe rută, șoferii declarau ca au preluat aceste certificate de garanție din stațiile Petrom - singurele care prin procedura de lucru, virau contravaloarea garanțiilor prin virament bancar. Pentru restul garanțiilor șoferii erau obligați să emită chitanța pentru încasarea contravalorii garanțiilor de la agenții economici revânzători. Toate sumele de bani pe care le colectau șoferii trebuiau predate în aceeași zi la întoarcere pentru descărcarea de gestiune de pe fiecare șofer în parte. În opinia expertului, având aceasta prevedere în procedura de lucru -virament bancar pentru contravaloarea garanțiilor colectate de stațiile Petrom și gestionarea incorectă a acestor imprimate cu regim special (certificate de garanție) - în sensul că nu au fost urmărite predările-restituirile de garanții și inclusiv stocul pentru aceste certificate, toate acestea au condus la apariția prejudiciului pentru reclamantă.
În consecință, pe baza documentelor supuse expertizei și pentru cei trei pârâți a reieșit un număr total de 740 certificate de garanție pentru care nu s-a încasat contravaloarea lor de la Petrom LPG, care au fost predate la depozitul reclamantei la întoarcerea de pe rută de pârâții C. D. I., M. R. și B. L.
E., ca fiind luate din stațiile Petrom (și pentru care încasarea ar fi trebuit să se facă prin virament bancar). În fapt aceste certificate la confruntarea cu situațiile Petrom s-au dovedit ca neaparținând OMV Petrom și, în plus, nu existau nici recipientele goale care să ateste vânzarea produselor.
Având în vedere prevederile contractuale (atât ale contractului de agent comercial, cât și ale contractului de transport și depozitare) lipsa recipientelor se impută persoanelor vinovate cu 30 eur +TVA pe bucată.
În consecința prejudiciul cauzat de paratul C. D. I. se prezintă astfel: nr. butelii lipsa (conform certificate garanție): 302 buc x 30 euro/buc = 9060 euro, TVA 24% = 2174,40 euro, total 11.234,40 euro. Convertirea în lei se face la cursul de schimb al BNR din data de 13.05.2011 adică 1 euro = 4,106 lei, ceea ce înseamnă că prejudiciul rezultat este de 11234,40 euro x 4,106 lei/euro = 46.128,45 RON. Din această sumă pârâtul C. D. I. a achitat suma de 1.200 lei cu chitanța 10003/_ rămânând un prejudiciu final de 44.928,45 RON.
Prejudiciul cauzat de pârâtul M. R. se prezintă astfel: nr. butelii lipsa (conform certificate garanție): 300 buc x 30 euro/buc = 9000 euro, TVA 24%
= 2160 euro, total 11.160 euro. Convertirea în lei se face la cursul de schimb al BNR din data de_ adică 1 euro = 4,106 RON, ceea ce înseamnă că prejudiciul rezultat este de 11160 euro x 4,106 lei/euro = 45.822,96 RON. Din aceasta sumă pârâtul M. R. a achitat suma de 11.470 RON cu chitanțele 10002/_ (5000 RON), 10004/_ (1470 RON) și
151/_ (5000 RON) rămânând un prejudiciu final de 34.352,96 RON.
Prejudiciul cauzat de pârâtul B. L. E. se prezintă astfel: nr. butelii lipsă (conform certificate garanție): 138 buc x 30 euro/buc = 4140 euro, TVA 24%
= 993,60 euro, total 5133,60 euro. Convertirea în lei se face la cursul de schimb al BNR din data de 13.05.2011 adică 1 euro = 4,106 RON, ceea ce înseamnă că prejudiciul rezultat este de 5133,60 euro x 4,106 RON/euro = 21.078,56
RON. Din această sumă pârâtul B. L. E. a achitat suma de 1330 RON cu chitanța 10005/_ rămânând un prejudiciu final de 19.748,56 RON.
Tribunalul raportat la materialul probator expus mai sus, a apreciat că în prezenta cauză sunt întrunite condițiile angajării răspunderii patrimoniale a pârâților C. D. I., M. R. și B. L. E., aceștia cauzând prejudiciul în sarcina societății reclamante prin încasarea sumelor de bani pentru butelii, dar în locul banilor, au predat certificate de garanție întocmite în mod fraudulos. Desigur că această activitate a fost favorizată de o evidență mai puțin strictă a societății reclamante în ceea ce privește certificatele de garanție și de decontarea contravalorii certificatelor de către SC Petrom LPG SA doar după o perioadă de timp, dar aceste aspecte nu sunt de natură a înlătura răspunderea patrimonială a pârâților, întrucât fapta cauzatoare de prejudicii a fost săvârșită de aceștia.
Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții a fostă obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, instanța i-a obligat pe pârâți în solidar să plătească reclamantei suma de 3.500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții C. D. I., M. R. ,
B. L. -E.
, solicitând modificarea sentinței civile atacate, cu respingerea acțiunii ca inadmisibilă în principal și ca nefondată în subsidiar.
În motivarea recursului apreciază soluția ca fiind nelegala și netemeinica în cauza fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art. 312 pct. 5 C.pr.civ. raportat la faptul ca instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei procedând la judecarea pricinii în mod arbitrar ignorând pe de o parte probatoriul administrat (declarația martorului audiat la solicitarea pârâților) și refuzându-i nejustificat administrarea unei expertize contabile care să includă verificarea atribuțiilor fiecărui angajat al reclamantei și al stațiilor OMW implicat în traseul vânzării acestor butelii.
Necesitatea efectuării acestei contraexpertize rezulta și din lipsa stabilirii numărului total al buteliilor vândute în perioada, indicata, nestabilirea unui raport de cauzalitate intre presupusul prejudiciu și fapta ilicita, lipsa analizării documentațiilor OMW, faptul că avea 2 solicitanți (una reclamanta și una contractanta), faptul ca aceste certificate de garanție exista - contestarea valabilității lor nu s-a făcut într-un cadru procesual civil sau penal.
Sub toate aceste aspecte consideră că exista discrepante majore între solicitările recurenților de apărare, declarațiile martorilor audiați și concluziile la care a ajuns prima instanța, soluție ce echivalează fără echivoc cu o necercetare a fondului impunându-se admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probei cu o contraexpertiza contabila care sa includă obiecțiunile mai sus indicate.
Recurenții invocă și motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ. cu trimitere la faptul ca în cauza trebuia avut în vedere ca acțiunea a fost introdusa de o societate aflata în procedura de lichidare judiciara, fiind necesar avizul/acordul lichidatorului pentru promovarea ei.
Pe de alta parte apreciază că nu s-a făcut dovada certă, de netăgăduit, că recurenții au fost cei care au cauzat acest prejudiciu, mai mult decât atât și asupra responsabilității faptei ilicite și asupra întinderii prejudiciului dar mai ales asupra raportului de contabilitate existând suficiente dubii pentru ca instanța de recurs să dispună ca urmare a admiterii recursului respingerea acțiunii ca inadmisibile în principal și ca nefondate în subsidiar.
Prin întâmpinarea înregistrată reclamanta S.C. M. T. S.R.L.
a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurenți și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin prezentul demers judiciar, reclamanta a investit instanța cu o acțiune în răspundere patrimonială întemeiată pe prevederile art. 253 și urm. C.muncii, solicitând obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat prin fapte săvârșite în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.
Instanța de fond a admis acțiunea reclamantei apreciind ca fiind întrunite în cauză condițiile răspunderii patrimoniale, iar pentru a ajunge la o astfel de concluzie a avut în vedere poziția procesuala a părților și probatoriul administrat în cauza, respectiv, interogatoriul pârâților, depozițiile martorilor audiați și concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit de expert Drăgan A. C. .
Prin urmare, nu pot fi primite criticile aduse de recurenți prin care aceștia invocă necercetarea fondului cauzei.
Astfel cum rezultă din considerentele hotărârii instanței de fond, aceasta a avut în vedere, contrar susținerilor recurenților, inclusiv depoziția martorului audiat la cererea pârâților Zeliscu Costel, apreciind că aceasta se coroborează cu declarația martorei Ciornei D. G., audiată la cererea reclamantei, sub aspectul precizări regulilor existente la nivelul societății cu privire la modul de livrare a buteliilor. De altfel, recurenții nu precizează în concret care sunt elementele, faptele sau împrejurările relevate de martor care nu ar fi fost avute în vedere de instanță.
Instanța de fond a analizat în mod temeinic obiecțiunile formulate de pârâți la raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză, pronunțându-se motivat asupra fiecăreia dintre acestea la termenul de judecată din data de 26 aprilie 2013 și procedând la încuviințarea în parte a acestora, sens în care s-a depus la dosar la data de_, suplimentul la raportul de expertiză.
În ceea ce privește solicitarea de a se efectua în cauză o contraexpertiză, instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii pârâților la termenul de judecată din data de_, în sensul respingerii acestei cereri, argumentând punctual motivele invocate de pârâții în susținerea tezei probatorii.
Referitor la utilitatea încuviințării în cauză a efectuării unei contraexpertize, în acord cu concluziile primei instanțe, Curtea constată că nu se impunea administrarea acestei probe în raport de motivele invocate de pârâți.
Astfel, cu ocazia efectuării raportului de expertiză, expertul a avut în vedere documentele contabile ale societății, documentele de transport pentru fiecare dintre cei trei pârâți șoferi precum și fișele de magazie ale formularelor cu regim special pentru certificatele de garanție predate acestora, stabilind pentru fiecare pârât în parte, în concret întinderea prejudiciului cauzat societății reclamante.
Celelalte aspecte arătate de recurenți prin motivele de recurs în susținerea tezei probatorii se referă la dovedirea îndeplinirii condițiilor răspunderii patrimoniale, or, verificarea acestora nu ține de competența expertului, o astfel de analiză aparține instanței și ea se face prin aprecierea întregului material probator administrat în cauză.
Hotărârea primei instanțe conține motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, astfel încât criticile aduse de recurenți întemeiate pe prevederile art. 312 alin. 5 C.pr.civ., nu pot fi primite.
Motivul de recurs întemeiat pe prevederile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., referitor la existența avizului/acordului lichidatorului reclamantei pentru promovarea acțiunii motivat de faptul că societatea se află în procedură de insolvență, este nefundat, existența acordului fiind confirmată potrivit Adresei nr. 439/_ (f.
738 dosar fond) emisă de NICK S.P.R.L în calitate de administrator judiciar al reclamantei la data promovării acțiunii.
Pe fondul cauzei, Curtea reține următoarele:
Conform art. 254 alin. 1 din Codul muncii "salariații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor";. Condițiile de fond pentru angajarea răspunderii patrimoniale a salariaților sunt: calitatea de salariat la angajatorul păgubit, fapta ilicită și personală a salariatului, aflată în legătură cu munca acestuia, prejudiciul, raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu, vinovăția salariatului.
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, pârâților recurenți li se impută faptul că, în calitatea sa de salariați ai societății reclamante, pe postul de șofer, în perioada iulie-decembrie 2010 au încasat sumele de bani aferente buteliilor livrate și pentru care au predat certificate de garanție întocmite în mod fraudulos. În concret, pârâții au predat în depozit în locul recipientelor goale ale buteliilor livrate, certificate de garanție pentru care, potrivit procedurii de lucru, urma a se recupera contravaloarea acestora de la stațiile Petrom prin virament bancar, ceea ce nu s-a realizat întrucât acestea nu existau în stațiile Petrom și nu existau nici buteliile goale care să ateste livrarea produselor.
În ceea ce privește condițiile pentru angajarea răspunderii patrimoniale contestate în cauză, se reține că stabilirea caracterului ilicit al faptei se realizează în raport cu obligațiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă și în fișa postului, iar prin depozițiile martorilor audiați în cauză s-a detaliat modalitatea de lucru existentă în cadrul societății reclamante cu privire la livrarea buteliilor.
Prejudiciul, ca element a răspunderii patrimoniale a angajaților, constă nu numai în diminuarea activului angajatorului, ci și în creșterea pasivului acestuia. Prejudiciul trebuie să fie real și cert, să fie cauzat direct angajatorului, să fie material și să nu fi fost reparat.
Examinând îndeplinirea în cauză a acestor elemente pe care trebuie să le îndeplinească prejudiciul se reține că în mod evident ca urmare a faptei ilicite a recurenților pârâți, societatea intimată a fost prejudiciată cu c/v a 740 certificate de garanție care nu a fost încasată de la Petrom LPG.
Referitor la cuantumul prejudiciului, Curtea constată că prin raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză s-a stabilit pentru fiecare pârât numărul de butelii lipsă și c/v acestora, stabilindu-se astfel limita răspunderii fiecăruia în raport de măsura în care a contribuit la producerea pagubei.
Contrar celor invocate în recurs, Curtea reține din probele administrate în cauză că există raport de cauzalitate între fapta ilicită a recurenților, aceea de a depune pentru buteliile livrate certificate de garanție întocmite în mod fraudulos și prejudiciul cauzat societății ce constă tocmai în c/v acestor certificate care nu a putut fi recuperată.
Referitor la vinovăția angajatului, se reține că, spre deosebire de dreptul comun, din coroborarea dispozițiilor art. 254 din C.muncii, conform cărora salariații răspund patrimonial pentru pagubele produse din vina lor și art. 272 din C.muncii, conform cărora sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, rezultă că în sarcina angajatului nu operează o prezumție de culpă, revenind angajatorului obligația probării ei. Ca și în dreptul civil, întrucât C.muncii nu face nicio distincție, răspunderea patrimonială este angajată pentru toate formele vinovăției (intenție sau culpă).
Recurenții se limitează la simpla invocare a neîndeplinirii în cauză a condițiilor răspunderii patrimoniale în sarcina lor, cu precădere a faptei ilicite și a
raportului de cauzalitate, fără însă a produce o contraprobă față de dovezile administrate și care confirmă temeinicia pretențiilor reclamantei.
Având în vedere aceste considerente, se apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute cumulativ pentru ca prejudiciul cauzat de recurenți intimatei să fie de natura a antrena răspunderea patrimonială. Astfel, prejudiciul este real și cert, atât sub aspectul existenței, cât și sub aspectul întinderii, este cauzat direct angajatorului, este material și nu a fost reparat.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții C. D. I., M. R. ,
B. L. -E. împotriva Sentinței civile nr. 1725 din_ a Tribunalului Bistrița-Năsăud, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECATORI
C. M. S. -C. B. I. -R. M.
GREFIER
G. C.
Red. I.R.M/Dact. S.M 2 ex./_
Jud. fond: B. I. S.
