Sentința civilă nr. 12654/2013. Contestație act. Litigiu de muncă

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTIN ȚA CI VILĂ NR. 12654/2013

Ședința publică din data de 12 septembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E. B.

Asistent judiciar: A. Ș. Asistent judiciar: I. R. Grefier: R. B. M.

Pe rol judecarea cauzei de litigii de muncă având ca obiect contestație act formulată de reclamantul S. T. D. D. C., în contradictoriu cu pârâții

S. N. DE T. F. DE C. "C. C. " SA și S. DE T. F. DE C. "C. C. " C. .

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului, d-nul O. Viorel, lipsă fiind pârâtele.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței reclamantul a depus la dosarul cauzei note scrise, în două exemplare.

Reprezentantul reclamantului depune la dosarul cauzei delegație de reprezentare, practică judiciară, precum și un set de înscrisuri în probațiune.

Având cuvântul asupra excepției prescripției dreptului la acțiune pentru perioada_ -_, invocată de pârâte, reprezentantul reclamantului solicită instanței respingerea acesteia.

Instanța, deliberând, în baza art. 137 Cod proc. civ., unește cu fondul cauzei excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada_ -_, invocată de pârâte.

Reprezentantul reclamantului arată că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.

Instanța, în baza art. 167 Cod proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și nemaifiind probe de administrat acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.

Reprezentantul reclamantului solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

Instanța rămâne în pronunțare atât asupra excepției prescripției dreptului la acțiune pentru perioada_ -_, invocată de pârâte, cât și asupra fondului cauzei.

INSTANȚA

Prin acțiunea înregistrată la data de_, reclamantul S. T. D.

D. C., în contradictoriu cu pârâții S. N. DE T. F. DE C. "C.

  1. " SA și S. DE T. F. DE C. "C. C. " C. a solicitat obligarea

    pârâtelor la plata sporului pentru condiții speciale pe perioada_ -_ membrilor de sindicat reprezentați în conformitate cu art. 42 alin.1 lit.a din Contractul

    colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi.

    În motivarea acțiunii, reclamantul arată că potrivit prevederilor art. 4 alin.2, Contractul colectiv de muncă la nivel ramură transporturi valabil pe perioada 2008- 2010 a fost prelungit cu încă 12 luni iar acesta prevedea acordarea sporului pentru condiții speciale de muncă.

    Acesta mai arată că începând cu data de_ locurile de muncă ale membrilor de sindicat au fost încadrate în condiții speciale de muncă conform art. 1 alin.1 din Legea nr. 226/2006 și potrivit reglementărilor interne, respectiv art. 41 lit.a trebuiau să beneficieze de un spor minim de 25% din salariul de bază minim brut.

    Pârâții nu au acordat si nu plătit membrilor de sindicat sporul anterior menționat, încălcând astfel prevederile art. 40 alin.2 lit.c din Codul Muncii, în forma valabilă până la_ si în forma valabilă în perioada 18.05-_ .

    Pârâta avea obligația ca începând cu data de_ să pună valoarea salariului minim brut pe clasa 1 de salarizare din Anexa nr. 1 la Contractul colectiv de muncă la nivel de S.N.T.F.C. "C. C. "; S.A. la 700 lei, așa cum era prevăzut de art. 41 alin.3 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi si la salariul de bază minim brut al salariaților si să acorde sporul pentru condiții speciale.

    În drept sunt invocate prevederile art. 40 ali.2 lit.c din Codul Muncii, art. 283 alin.1 lit.c, art. 155 si art. 156 din Codul Muncii, art. 3, art. 41 alin.3 si art. 42 alin.1 lit.a din Contractul colectiv de muncă unic la nivel ramură transporturi si prevederile Legii nr. 62/2011.

    Pârâta legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.

    În primul rând a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune cu privire la sporurile solicitate pentru perioada_ -_ întrucât sunt aplicabile prevederile art. 2517 cod civil si prevederile art.268 alin.1 lit.c din Codul Muncii, republicat.

    De asemenea, a invocat lipsa temeiului de drept în baza căruia reclamanții solicită acordarea sporului de 25% pentru condiții speciale pentru perioada 01.01-_ si excepția prescripției dreptului la acțiune.

    În motivarea excepției, se arată că, Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi a încetat la data de_ conform actului nr. 171/D.D.S/_ al Ministerului Muncii si Protecției Sociale.

    În ceea ce privește acordarea sporului pentru anul 2010, deși erau în vedere prevederile Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, în Contractul colectiv de muncă la nivel de societate nu era prevăzut acordarea acestui spor.

    Pe fondul cauzei, trebuie arătat că în Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății nu s-a negociat în mod separat sporul pentru condiții speciale deoarece s-a considerat că pentru funcțiile de mecanic, mecanic ajutor si instructor li se aplică cumulat sporurile pentru condiții vătămătoare (nocive) si cel pentru condiții periculoase caracteristice locurilor de muncă încadrate în condiții deosebite potrivit H.G. nr. 261/2001.

    Pe de altă parte, drepturile salariaților au fost reglementate prin contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi si contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de grup de unități din transporturi împreună cu actele adiționale și în aceste documente salariul de bază brut a fost negociat si stabilit la valoarea de 570 lei începând cu data de_, ulterior fiind majorat la 600 lei prin actul adițional nr. 1708/_ la Contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul societății. Ca atare, la nivelul societății u a fost negociat si nici nu a fost aplicat vreodată salariul minim brut

    de 700 lei prevăzut în art. 41 alin.3 lit.a din Contractul colectiv de muncă la nivel ramură transporturi.

    În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 130/2006, Legii nr. 226/2006, Legea nr. 1]9/2000., art. 268 di Codul Muncii si Contractele colective de muncă la nivel de ramură transporturi pentru anii 2008-2010, așa cum a fost modificat prin actele adiționale următoare (f.48-54).

    Instanța urmează să respingă excepția prescripției întregii acțiuni, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată, admițând excepția prescripției capătului de cerere privind acordarea sporului pentru condiții speciale de muncă de 25%, pentru perioada_ -_, situație în care va respinge acțiunea reclamantului ca prescrisă pentru această perioadă.

    Analizând excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește acordarea sporului pentru condiții speciale de muncă în cuantum de 25% aferent fiecărei luni pentru perioada_ -_ instanța a constatat că în cauză este aplicabil termenul de 3 ani prevăzut de art.268 alin.1 litc din Codul muncii și nu termenul de 6 luni prevăzut de art.268 alin.1 lit.e din Codul muncii, așa cum susține pârâta, deoarece reclamantul solicită salariul suplimentar - echivalent cu salariul de bază de încadrare din luna decembrie și sporul de condiții speciale, iar aceste drepturi nu sunt născute din neexecutarea Contractului colectiv de muncă, ci au la bază salariul din cadrul societății pârâte.

    Este adevărat că aceste sume reprezintă sporul de condiții speciale și sunt prevăzute și în Contractul colectiv de muncă, dar neplata acestora nu se circumscrie sferei neexecutării contractului colectiv de muncă pentru a putea fi încadrată în prevederile art.268 alin.1 lit.e din Codul muncii,ci se circumscrie în art.268 alin.1 lit.e din Codul muncii,adică sferei drepturilor salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariați.

    Termenul de prescripție de 6 luni prevăzut de art.268 alin.1 lit.e din Codul muncii se referă la alte neexecutări ale Contractului colectiv de muncă decât cele de natură salarială care sunt prevăzute la lit.e ale aceluiași articol și care constituie o dispoziție specială în raport de dispoziția prevăzută la lit.e. Prin urmare, instanța va respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, ca nefondată.

    În ceea ce privește termenul de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.268 alin.1 lit.c din Codul muncii -republicat, instanța a constatat că acesta nu este împlinit pentru perioada_ -_ privind sporul pentru condiții speciale de muncă de 25%, deoarece acțiunea a fost înregistrată de către reclamant la data de_, iar reclamantul putea să solicite acest spor pe ultimii 3 ani, adică doar începând cu dala de_ dar el a solicitat de la data de_ .

    Prin urmare, instanța a admis excepția de prescripție a capătului de cerere privind acordarea sporului pentru condiții speciale de muncă de 25%, pentru perioada_ -_ și a respins acest capăt de cerere din acțiunea reclamantului, ca prescris.

    Examinând fondul pretenției dedusă judecății, adică capătul de cerere privind acordarea sporului pentru condiții speciale de muncă de 25%, pentru perioada_ -_ și menționarea acestui spor în carnetul de muncă, instanța a constatat că membri de sindicat sunt sau au fost salariați ai societății pârâte, având funcții de mecanici locomotivă și automotor, mecanici ajutor de locomotivă si automotor si de mecanici instructori, fapt ce reiese din documentatia depusă la dosarul cauzei (filele 16-25 dosar).

    Prin CCM Unic la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 nr.722/2008 (filele 11-13 dosar) s-au prevăzut la art.42 lit.a sporurile minime ce se acordă la

    salariul ele bază minim brut al salariaților, printre care și un spor de condiții speciale de muncă de 25%.

    Instanța a constatat că la nivel de unitate, respectiv la SNTFC C. C. SA, a fost încheiat Contract colectiv de muncă ia nivel de unitate (filele 8-10 dosar), în cuprinsul căruia au fost prevăzute sporuri de natură salarială ce se cuvin salariaților, altele decât cele enumerate în art. 42 din Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

    Prin art.42 al.2-4 din Contractul colectiv de muncă Ia nivel de ramură, s-a stabilit că prin contractele colective de muncă la nivel de grupuri și unități pot fi negociate și alte categorii de sporuri și că se poate stabili includerea unor sporuri în salariul de bază al angajatului, în funcție de condițiile de muncă, angajatorul putând să gestioneze fondurile ce-i sunt puse la dispoziție, astfel încât activitatea societății să se desfășoare în cele mai bune condiții și potrivit legii.

    Ca orice contract și Contractul colectiv de muncă presupune autonomia de voință a partenerilor sociali între care se încheie, din aplicarea principiului libertății contractuale, el reprezentând legea părților.

    Potrivit dispozițiilor art.238 din Codul muncii în prezent abrogat prin Legea nr.40/2011, dar în vigoare în momentul încheierii acestor contracte colective de muncă ia care s-a făcut referire, contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate ia nivel superior.

  2. examinarea Contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate, se constată că drepturile sub forma sporurilor minime ce urmează a fi acordate salariaților, nu sunt inferioare celor stabilite ia nivel de ramură.

Acest textul de lege, respectiv art.238 din Codul muncii,a avut un caracter de protecție a salariaților, a stabilit limitele negocierii colective, însă nu a impus sub nici o formă preluarea in integrum în contractele colective de muncă încheiate la nivel inferior a clauzelor CCM stabilite la nivel superior. Dispozițiile al.3 al art.236 din Codul muncii (devenit după republicare art.229 alin. 3), lasă libertatea părților pentru negocierea clauzelor, iar dispozițiile art.241 (abrogat în prezent) doar au completat textul art.239 din Codul muncii în ceea ce privește sfera salariaților aflați sub incidența Contractului colectiv de muncă.

De asemenea, în ceea ce privește aplicarea unuia sau a altuia dintre cele două contracte colective de muncă, unul ia nivel de ramură, celălalt la nivel de unitate, suni edificatoare dispozițiile art.247 din Codului muncii (în prezent abrogat), care au prevăzut că "în cazul în care ia nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior", astfel încât în cazul în care există la nivel de unitate contract colectiv de muncă, nu se poate vorbi de aplicarea contractului încheiat la nivel de ramură.

In perioada 2008, 2009 și 2010 instanța a constatat că există încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate, astfel încât reclamantul nu poate invoca neaplicarea acestuia, în favoarea aplicării contractului la nivel de ramură.

Prin urmare, existând un contract colectiv de muncă încheiat ia nivel de unitate, acesta este aplicabil în cauză pentru a se putea stabili drepturile solicitate de reclamant și nu Contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de ramură care se aplică doar în cazul în care nu există încheiat contract colectiv de muncă la nivel de unitate.

Instanța a constatat că nu se pot combina unei dispoziții din cele două contracte colective de muncă, dispoziții care îi sunt mai favorabile reclamantului, doar pentru ca acesta să-și vadă dreptul realizat.

În cauza dedusă judecății, nu există nici o împrejurare externă care face imposibilă executarea CCM încheiat la nivel de angajator și care să pună în umbră caracterul normativ al contractului colectiv, astfel că solicitările reclamantului întemeiate strict pe dispozițiile art.42 al.l lit.a din CCM unic la nivel de ramură transporturi, nu sunt întemeiate.

Potrivit prevederilor art. 238 din Codul muncii, în forma aflată în vigoare la data încheierii contractelor colective de muncă, stabilea că în contractele colective de muncă nu se pot stipula clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior.

Contractele colective de munca se pot încheia la nivelul unităților, grupurilor de unități, ramurilor si la nivelul național sau la nivelul unor grupuri de societăți comerciale si regii autonome, denumite, în cadrul legii, grupuri de unități.

În succesiunea lor contractele colective de munca de la nivel superior, potrivit legii, constituie izvor de drept pentru contractele colective de munca de ia nivelurile inferioare.

Contractele colective de munca sunt izvor de drept pentru contractele individuale de munca. Contractul colectiv de munca de la nivel superior reprezintă pentru contractele colective de munca de la nivel inferior o baza minimala.

în contractele colective de munca de nivel inferior se pot cuprinde numai clauze egale sau mai mari decât în contractul colectiv de munca de nivel superior. Atunci când contractul colectiv de muncă cuprinde drepturi la un nivel inferior, se aplică clauzele din contractul colectiv de muncă la nivel superior. Toate acestea rezultă din art. 238 Codul muncii, în forma aflată în vigoare la momentul încheierii contractului colectiv de muncă.

Astfel, în cauza de față» reclamantului recurent îi este aplicabil art. 42 alin. 1 lit. a din Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură transporturi, respectiv faptul că beneficiază de un spor de 25% din salariul de bază pentru condiții speciale.

Având în vedere cele ce preced, instanța în temeiul art.208 si urm. din Legea nr. 62/2011 va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să plătească membrilor de sindicat reprezentați sporul pentru condiții speciale de muncă în cuantum de 25% din salariul de bază minim, brut pentru perioada_ -_ .

Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Admite excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada_ -_ invocată de pârâtă.

Admite acțiunea formulată de reclamantul S. T. D. D. C. în numele membrilor de sindicat menționați mai jos, în contradictoriu cu pârâta S.

N.

DE T. F. DE C.

"C. C.

"; S.A., cu sediul în C. -N.

, Piața A.

I.

nr. 17, jud.C. respectiv:

ANTAL NICOLAE LUDOVIC

1650316120011

KX 671003

BALAN A. STEFAN

1850131125830

KX 542210

BARTHA BENIAMIN

1680101120036

KX 858042

BOC. B. RAUL

1810904125783

KX 371210

BOGATEAN A. CLAUDIU

1820530124617

KX 875968

BUFNEA FANEL

1650308120644

KX 798715

BUZILA STELIAN MIHAI

1751023126200

KX 848469

CHITA L.

1680825120711

KX 603056

CIORNEI V.

1770105241642

KX 857566

COPACIU D. F.

1850814125771

KX 695079

COPACIU FLORENTIN

1610329120653

KX 405013

COSMA O. -D.

1680804120734

KX 266645

C. AUREL

1660730125173

KX 305075

C. NICOLAE

1600808120692

KX 431988

CUBLESAN O. OCTAVIAN

1800606125819

KX 889802

CUIBUS I.

1620721120662

KX 829828

DREGAN SORIN

1670805120763

KX 898833

LAZE M.

1761129125215

KX 854629

LEHENE CORNELIU

1760617125174

KX 734562

LUPOIAN V.

1631019120654

KX 501246

MANOILA E. V.

1690128124031

KX 717406

MATEI R.

1720203120737

KX 495449

MOGA O. A.

1870811011162

KX 823233

M. A. TRAIAN

1701217120674

KX 181955

M. V. DOREL

1650101120711

KX 786397

M. CLAUDIUS REMUS

1671002120687

KX 352894

NAGY ANDREI

1581127120679

KX 242411

O. VIOREL

1630507204092

KX 544366

PALKO ARPAD

1700113125176

KX 378406

PAPFERI TIBERIU

1590207120660

KX 339328

PARA F. ANTON

1730417126211

KX 539377

PINTILIE R.

1620613120706

KX 554026

PLESA D. I.

1730107126207

KX 533546

POJAR G.

1680718120665

KX 278313

P. RAD MUSTAFA L. ARD

1761004120648

KX 485441

P. TOMAZIAN

1700319120699

KX 662897

P. G.

1690406120020

KX 449644

P. N COSMIN G.

1770905120667

KX 830554

SULUMETE I. M. EL

1671029204094

KX 788939

SZASZ LASLO

1691028263495

KX 261831

U. UT F. IOSIF

1680918124037

KX 524937

VADEAN CORNEL- STEFAN

1600816126191

KX 364828

BILC M.

1590315120656

KX 292727

BLANARU I. EL

1620910123130

KX 545627

MAHALEAN ANDREI

1670615124056

KX 502927

U. S. -F.

1740517050025

KX 237166

COZMA D. I.

1671125123140

-KX 345820

C. TEODOR-A.

1601024120643

KX 593394

DUMITRAS G.

1680622125184

KX 749084

MASCASAN I. EL

1611123123138

KX 851507

PASCA NICOLAE ONISOR

1750306244221

KX 492602

P. GRIGORE- CONSTANTIN

1610128120661

KX 436590

ALMASAN HORATIU V. U

1631126123132

KX 375794

BENE C.

1790308310768

KX 726969

BUSUIOC A. O.

1850824311577

KX 846482

BUTOI A.

1620215241126

KX 472624

CAMPAN I. G.

1740106123161

KX 511962

CHIFOR NICOLAE

1680108060777

KX 276660

CORMOS D. I.

1690326123138

KX 501726

CORUTIU IACOB

1620213064332

XB 172118

DASCAL TEODOR

1661214060024

KX 853850

DOLHA GRIGORE

1690329123144

KX 351144

FLOREAN F. D.

1690419123150

KX 371263

HAID. ER G. ANTON

1590109123131

KX 239200

HOZA VIOREL

1640303123154

KX 596753

IVAN REMUS GAB. L

1660223123131

KX 725090

KOVACS AULA

1700714123134

KX 258972

LECZFALVI MARTIN

1680331123141

KX 871858

M. G.

1601206120709

KX 360301

M. C. NEL F.

1640410123139

KX 592885

M. M. M.

1630615123141

KX 471019

NAGHIU M. I.

1890105125475

KX 239222

P. I.

1590617123156

KX 747683

POGACEAN TEODOR M.

1680203124032

KX 629502

P. V.

1640503123143

KX 595734

P. V.

1611205123136

KX 286290

SECARA AUREL

1591022123130

KX

298666

SUCIU S. C.

1731209123148

KX 502441

SUTEU L. D.

1670323123133

KX 254353

SZAKACS DA. LA

1660214124042

KX 357408

VAIDA I.

1630704123153

KX 563592

VASIAN I.

1650820123145

KX 693011

VEKONY IOSIF

1631013123143

KX 659089

ZANC D.

1640808123148

KX 660012

ZAPARTAN DA. LA

1670516123133

KX 248553

Obligă pârâta să plătească membrilor de sindicat reprezentați sporul pentru

condiții speciale de muncă în cuantum de 25% din salariul de bază minim brut, pentru perioada lucrată de către aceștia în perioada_ -_ .

Definitivă.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .

Pronunțată în ședința publică din data de 12 Septembrie 2013.

Președinte,

E. B.

Asistent judiciar,

A. Ș.

Asistent judiciar,

I. R.

Grefier,

R. B. M.

Red.EB/VAM 5 ex./_

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 12654/2013. Contestație act. Litigiu de muncă