Sentința civilă nr. 306/2013. Cotestație decizie concediere
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ cod operator 4204
SENTINȚA CIVILĂ NR. 306
Ședința publică din_ Instanța constituită din: PREȘEDINTE: Brîndușa G.
Asistent judiciar: S. O.
Asistent judiciar: M. | L. | D. |
G. ier: C. | M. |
Pe rol fiind pronunțarea soluției asupra cererii formulate de reclamantul
V. Ș., cu sediul în B. M., str. P. nr. 79/14, jud. M. în contradictoriu cu pârâta SC R. M. S., cu sediul în V. de Sus, str. 1Mai, nr. 77, jud. M., având ca obiect contestație decizie de concediere.
Dezbaterile asupra cererii și susținerile orale ale părților au avut loc la data de_, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când instanța, în aceeași compunere, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea soluției pentru astăzi, când a hotărât următoarele:
T.
Asupra acțiunii de față,
Constată că prin cererea înregistrată la data de_ și precizată la_ reclamantul V. Ș. a chemat-o în judecată pe pârâta SC R. M. S. solicitând instanței anularea deciziei de încetare a contractului individual de muncă nr. 19408 din_, modificat prin actul adițional nr. 328 din_, luată unilateral de pârâtă la data de_ în temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii, repunerea în situația anterioară, obligarea pârâtei la plata sumei de 12.670 lei reprezentând drepturi bănești pentru perioada cuprinsă între luna iulie 2011-mai 2012, indexate, majorate și reactualizate, împreună cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat și în continuare, până la reintegrare, la plata diurnei de 450 EURO și a sumei de 25.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale cauzate prin emiterea decizie de concediere.
A învederat reclamantul că a fost salariatul pârâtei în temeiul contractului individual de muncă nr. 19408 din_ modificat prin actul adițional nr. 328 din_, în calitate de conducător auto, realizând curse externe.
La data de_ a intrat în țară pe la vama Borș după efectuarea unei curse în Anglia și l-a anunțat telefonic pe administratorul firmei că are grave
probleme de sănătate, solicitând să fie înlocuit de u alt coleg pentru descărcarea camionului. Ajuns în parcarea privată a societății pârâte din C., a predat camionul, acele și cheile, într-o zi de vineri-_, unui angajat trimis de administratorul societății pârâte.
În data de_ pârâta a procedat la desfacerea contractului individual de muncă în temeiul art. 55 lit. b Codul muncii, deși această decizie a fost luată abuziv și unilateral, fără a exista acordul reclamantului în acest sens.
De asemenea, pârâta nu a achitat drepturile salariale cuvenite reclamantului pentru munca prestată din luna iulie 2011-mai 2012 și nici diurna cuvenită pentru ultima cursă.
Întrucât prin decizia de concediere i-au fost afectate grav drepturile fundamentale precum dreptul la muncă, dreptul la protecția socială și dreptul la un nivel de trai decent, prejudiciindu-l moral, reclamantul a solicitat și obligarea pârâtei la plata daunelor morale.
În probațiune s-au depus înscrisuri, s-au audiat martori.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii arătând că în ultima perioadă a activității sale în firmă reclamantul s-a manifestat într-un mod contrar atribuțiunilor din fișa postului și contractului, refuzând să execute sarcinile care i-au fost trasate. Astfel, după sărbătorile de Paște ale catolicilor, deși a fost înțeles și lăsat liber, a refuzat să mai plece în cursă.
Altădată s-a întors cu camionul gol din cursă, căci nu a mai avut răbdare să aștepte în Anglia pentru încărcare, la_ a lăsat camionul încărcat într-o parcare din C., etc.
La data de_ reclamantul a procedat în același mod, lăsând camionul încărcat la C. și a refuzat să-l conducă la Găești unde trebuia descărcat pe motiv că i s-ar fi refuzat eliberarea unei adeverințe pentru a-și accesa un credit.
În discuțiile telefonice avute cu administratorul societății, reclamantul a solicitat a fi înlocuit de pe mașina pe care lucra, invocând că nu mai dorește să lucreze la societatea pârâtă. Deși i s-au adus la cunoștință că are obligația de a respecta preavizul prevăzut în contract reclamantul a refuzat să mai plece în cursă și să se mai prezinte la serviciu.
În această situație, prin decizia nr. 98 din data de_ contractul de muncă a încetat cu acordul părților, în baza prevederilor art. 55 lit. b din Codul muncii, deși faptele sale constituiau temei pentru desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă .
Deci, arată pârâta, în speță nu este vorba despre o concediere individuală prevăzută în art. 65 Codul muncii, ci de o încetare a contractului individual d muncă prin acordul părților.
În ce privește drepturile salariale restante, pârâta a învederat că a rămas o sumă restantă de 2408 lei, iar ultima diurnă i-a fost achitată la data de_ cu dispoziția de plată nr. 325 din data de_ .
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Potrivit contractului individual de muncă nr. 19408 din_ reclamantul V. Ș. a fost angajatul pârâtei SC R. M. S. pe post de
conducător auto, începând cu data de_ .
Conform Deciziei nr. 98 din_ emisă de pârâtă, contractul individual de muncă al reclamantului a încetat la data de_ ca urmare a acordului părților.
Prin prezenta contestație reclamantul a solicitat anularea deciziei învederând instanței că nu și-a dat niciodată acordul pentru încetarea contractului individual de muncă nr. 19408 din_ .
Deși legea nu prevede necesitatea formei scrise a acordului salariatului la încetarea raportului de muncă, în ipoteza în care se contestă existența acestui acord, angajatorul are obligația de a dovedi, prin orice mijloace de probă, faptul că angajatul și-a exprimat în scris, în mod liber și neechivoc, verbal sau în scris, consimțământul său la încetarea contractului de muncă pentru ca instanța să poată verifica îndeplinirea cerințelor imperative prevăzute de art. 55 lit. b Codul muncii.
Însă, din probele administrate în speță nu rezultă că reclamantul și-a exprimat verbal sau în scris acordul la încetarea contractului de muncă.
Susținerea pârâtei conform căreia acordul reclamantului la încetarea contractului de muncă a rezultat din predarea camionului și a actelor a fost infirmată de probele testimoniale administrate în cauză.
Astfel, martorul Mihalca A. M. a învederat că, la preluarea camionului pe care-l conducea reclamantul, lucrurile personale ale acestuia se aflau în cabină, semn că nu avusese intenția să înceteze raporturile de muncă.
Apoi, imposibilitatea continuării cursei din data de 19-_ din motive de sănătate, invocată de reclamant, a fost confirmată prin certificatele de concediu medical depuse la filele 21-25 dosar, dar și de probele testimoniale administrate.
De altminteri, prin întâmpinarea și notele scrise depuse la dosar, pârâta a argumentat emiterea deciziei contestate pe pretinse fapte ale reclamantului ce ar întruni conținutul unor abateri disciplinare: refuzul de a continua cursa, refuzul de a pleca în cursă, etc., afirmând că reclamantul era pasibil de sancționare disciplinară, ceea ce denotă mai degrabă voința angajatorului de a înceta raporturile de muncă cu reclamantul, decât intenția salariatului în acest sens.
Ca urmare, reținând că pârâta nu a dovedit consimțământul reclamantului de a înceta contractul individual de muncă, raportat la dispozițiile art. 55 lit. b Codul muncii, instanța va anula decizia nr. 98 din_ și, ca efect al anulării acesteia, va dispune restabilirea situației anterioare, prin reintegrarea reclamantului pe postul deținut în temeiul contractului individual de muncă nr. 19408/_ și a actului adițional nr. 328 din_ .
În ce privește drepturile salariale restante pretinse pentru perioada iulie 2011-mai 2012, instanța a reținut următoarele:
Conform actului adițional nr. 328 din_ la contractul individual de muncă, începând de la data de_ salariul tarifar brut al reclamantului s-a majorat de la 670 lei la 1200 lei.
Din cuprinsul statelor de plată depuse la filele 62-64, semnate de reclamant și necontestate, rezultă că acestuia i s-au achitat integral drepturile salariale pe lunile iulie, august și septembrie 2011.
Statele de plată aferente lunilor octombrie 2011-aprilie 2012 nu au fost semnate de reclamant, dar acesta nu a contestat cuantumul drepturilor salariale consemnate în cuprinsul lor, instanța reținând că acestea însumează 5898 lei.( 6 luni X 878 lei net + 630 lei-aprilie 2012 = 5898 lei).
Însă, potrivit extraselor de cont depuse la filele 72, 74 și 76 dosar, pârâta i-a achitat reclamantului la data de_ suma de 2200 lei cu titlu de salariu, la data de_ - suma de 425 lei, iar la data de_ -suma de 765 lei, cu același titlu.
Ca urmare, în temeiul art. 166 și art. 168 Codul muncii, instanța o va obliga pe pârâtă să-i plătească reclamantului suma de 2508 lei reprezentând drepturi salariale restante aferente lunilor ianuarie 2012- aprilie 2012, reținând salariile aferente lunilor iulie 2011-decembrie 2011 inclusiv, au fost achitate.
Instanța a apreciat că reclamantul nu a reușit să probeze cu depozițiile martorilor audiați că sumele ce i s-au achitat ca salarii potrivit celor trei extrase de cont au fost plătite cu alt titlu.
Instanța va respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata diurnei aferente ultimei curse- în cuantum de 450 EURO, constatând că prin dispoziția de plată nr. 325/_ (f.79) reclamantului i s-a achitat suma de 500 EURO cu titlu de diurnă pentru cursa finalizată la data de_ .
Instanța va respinge și cererea reclamantului având ca obiect obligarea pârâtei la plata sumei de 25.000 EURO cu titlu de despăgubiri, reținând că acesta nu a dovedit prejudiciul moral pretins a fi suferit ca urmare a emiterii deciziei contestate.
În temeiul art. 276 Cod procedură civilă, reținând că pretențiile reclamantului au fost admise în parte, instanța o va obliga pe pârâtă să-i plătească reclamantului suma de 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial, proporțional cu pretențiile admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte
cererea formulată și precizată de reclamantul V. Ș., domiciliat în B. M., str. P. nr. 79 ap. 14 împotriva pârâtei S.C. R. M. S.R.L., cu sediul în V. de Sus, str. 1 Mai, județul M. și, în consecință:
Anulează decizia nr.98 din_ de încetare a contractului individual de muncă prin acordul părților ;
Dispune reintegrarea reclamantului pe postul deținut anterior deciziei nr. 98 din_ în temeiul contractului individual de muncă nr. 19408/_ și a actului adițional nr. 328 din_ ;
Obligă pe pârâtă să-i plătească reclamantului suma de 2508 lei reprezentând drepturi salariale restante aferente lunilor ianuarie 2012- aprilie 2012;
Respinge pretențiile reclamantului privind obligarea pârâtei la plata salariilor pe lunile iulie 2011- decembrie 2011, a diurnei de 450 Euro și a daunelor morale în cuantum de 25.000 lei, ca nefondate.
Obligă pe pârâtă să-i plătească reclamantului suma de 750 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE | ASISTENȚI JUDICIARI | G. | IER | |||
G. Brîndușa | O. | S. | , D. M. L. M. | C. |
Red.Tehnored.G.B. 4ex. _
Com.
