Sentința civilă nr. 3265/2013. Calcul salariu. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3265/2013 Ședința publică din data de 17 decembrie 2013
Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător GREFIER: M. D.
Cu participarea asistenților judiciari:
SA L. - M. V. C.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul I. B. F. , în contradictoriu cu pârâta F. A. , având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant avocat
R. Andrei, cu împuternicire avocațială aflată la dosar la fila 18, lipsă fiind părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că pârâta F. A. nu răspuns la adresa întocmită de instanță la data de 14 noiembrie 2013 (f. 55).
Reprezentantul reclamantului, avocat R. Andrei arată că nu insistă în revenirea cu adresă către pârâtă, considerând că dacă aceasta nu a răspuns până acum nu va răspunde nici în viitor. Totodată, reprezentantul reclamantului avocat R. Andrei susține că renunță la proba cu interogatoriul pârâtei și nu are alte cereri de formulat.
Instanța constată că pârâta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, prin înscrisul de la fila 24-25.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza de cercetare judecătorească și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul reclamantului avocat R. Andrei solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, pentru motivele arătate în scris, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial, sens în care depune la dosarul cauzei chitanța nr. 29/2013
TRIBUNALUL
Deliberând constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus la această instanță, reclamatul I. B. -F. a solicitat în contradictoriu cu pârâta F. A. B.
, obligarea acesteia la plata către reclamant a salariilor restante pentru lunile noiembrie și decembrie 2012, ianuarie-mai 2013, la plata cheltuielilor ocazionate cu desfășurarea activității, în sumă de 210 lei, precum și plata cheltuielilor de judecată în caz de opoziție.
În motivare s-a arătat că în fapt, reclamantul a fost angajat în funcția de coordonator regional, conform contractului de muncă nr. 68/_ încheiat cu pârâta, pentru perioadă determinată, respectiv perioada_ -_, având un salariu brut de 2.150 lei, respectiv net de 1.508 lei, iar pe parcursul derulării relațiilor
de muncă, angajatoarea pârâtă a efectuat doar sporadic plățile salariale către acesta, la un moment dat sistându-le în totalitate, fără nici o explicație.
Reclamantul a precizat că, în urma unei notificări efectuate către pârâtă, aceasta a mai efectuat câteva plăți, conform extrasului de cont anexat acțiunii. De asemenea, pentru buna desfășurare a activității reclamantului și conform înțelegerii dintre părți, pentru deplasările în interes de serviciu, acesta a achitat contravaloarea carburantului, angajatoarea urmând să-i deconteze cheltuielile. La fel ca în cazul salariului, până la un moment dat s-au decontat aceste cheltuieli, rămânând însă un rest neachitat de 210 lei, conform bonurilor de casă anexate și ordinelor de deplasare, arătându-se că, deși în repetate rânduri, telefonic, a fost asigurat că salariile restante îi vor fi plătite, acest lucru nu s-a petrecut.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 154 și urm. Codul muncii, art. 194 și urm., art. 453 Cod procedură civilă.
Pârâta F. A. B., legal citată, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, iar în subsidiar, în măsura în care se va admite cererea de chemare în judecată, s-a solicitat acordarea unui termen de grație în vederea îndeplinirii obligațiilor impuse prin hotărârea dată de instanță.
În motivare s-a arătat că în fapt, în data de_, între părți a fost semnat contractul individual de muncă nr. 68/_ pe o perioadă determinata de 16 luni și 11 zile începând cu_ și încheindu-se la data de_, pentru funcția de coordonator regional în cadrul proiectului POSDRU/110/5.2/G/88757 "Investiție în capitalul uman din zona rurală a județului Bistrița-Năsăud pentru dezvoltarea turismului".
Pârâta a arătat că, imediat după momentul semnării contractului cu reclamantul, au intervenit întârzieri din partea Autorității de Management al Programului Operațional Sectorial, Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) în efectuarea plăților aferente rambursărilor pentru proiectele europene, pentru ca începând cu luna septembrie aceste plați să fie total blocate. Astfel nu s-au mai încasat banii necesari desfășurării proiectului, dar proiectul a continuat să-și desfășoare activitatea.
S-a precizat că acest fapt a fost unul de notorietate, iar reclamantul a fost informat cu privire la situația creată, respectiv imposibilitatea de a-i mai putea plați salariul până la momentul deblocării plaților de către AMPOSDRU. Continuarea îndeplinirii sarcinilor conform contractului din partea reclamantului fiind considerată de pârâtă drept o acceptare tacită a situației fortuite în care pârâta s-a aflat independent de vreo culpa a acesteia, acel risc al imposibilității efectuării cu regularitate a plăților a fost conștientizat și asumat de reclamant.
S-a menționat că, începând cu luna martie 2013 AMPOSDRU a efectuat plăți parțiale, însă datorită perioadei îndelungate în care pârâta s-a confruntat cu problemele financiare generate de lipsa fondurilor, aceasta a cumulat restanțe importante la bugetul de stat. Astfel, în momentul în care s-au efectuat plăți parțiale, banii virați au fost popriți până la achitarea integrală a sumelor restante către stat. Totodată, s-a arătat că, pârâta încă nu și-a achitat total datoriile către bugetul de stat. Cu toate acestea, pe parcursul intrării banilor, a efectuat din plățile datorate către reclamant, dovadă stând ordinele de plată depuse la dosar.
Având în vedere cele mai sus menționate, pârâta a arătat că a fost de bună- credință, situația reală fiind permanent cunoscută și asumată de reclamant, sens în care s-a solicitat acordarea unui termen de grație pentru efectuarea plăților și cenzurarea solicitării reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. Totodată, s-a solicitat să se aibă în vedere faptul ca începând cu data de 23 mai 2013 a încetat de comun acord contractul individual de muncă al reclamantului.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 200 și următoarele din Noul Cod de procedura civilă, precum și toate celelalte dispoziții legale menționate mai sus.
La data de_, reclamantul I. B. F. a formulat precizare și răspuns la întâmpinarea pârâtei F. A. B., prin care a arătat că înțelege să-și precizeze acțiunea, în sensul ca pârâta să fie obligată la plata salariilor restante pe lunile februarie-iunie 2013, iar referitor la cererea de acordare a termenului de grație solicitat de către pârâtă, s-a solicitat respingerea acesteia.
În motivare s-a arătat că în fapt, în urma plății unor drepturi salariale către reclamant, practic au mai rămas restante salariile pentru lunile februarie, martie, aprilie, mai și iunie 2013.
S-a precizat că, prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiuni reclamantului, în mare, motivat de faptul că, la rândul ei, nu a încasat sumele necesare plății salariilor, fiind totodată datoare și bugetului de stat. S-a considerat că aceste motive nu au fost întemeiate și nu au putut sta la baza respingerii acțiuni reclamantului, plata salariilor fiind o obligație asumată prin contractul de muncă.
Reclamantul a arătat că pârâta a mai susținut că, de comun acord, contractul de muncă a încetat. Într-adevăr, contractul de muncă a încetat, însă prin demisia reclamantului, nu prin acordul părților. Cererea de demisie a reclamantului a fost comunicată către angajatoare la data de_, contractul de muncă încetând din data de_, conform Deciziei nr. 38/_, emisă de pârâtă.
S-a menționat că, conform art. L, lit. c din Contractul individual de muncă, preavizul în cazul demisiei a fost de 20 de zile lucrătoare, zile pe care reclamantul le- a efectuat, contravaloarea salariului pentru acestea nefiindu-i, de asemenea, achitat.
Astfel, s-a arătat că perioada pentru care nu a fost plătit conform Contractului individual de muncă a fost februarie - iunie 2013.
Reclamantul a precizat că pârâta a afirmat faptul că acesta ar fi acceptat să îndeplinească obligațiile de serviciu fără a fi plătit, datorită situației societății angajatoare, aspect care nu a corespuns realității, acesta, în repetate rânduri, a solicitat achitarea drepturilor salariale, fiind amânat în permanență.
La termenul de judecată din data de 6 septembrie 2013, reclamantul I. B.
F. a formulat o nouă precizare de acțiune, prin care a solicitat ca pârâta să fie obligată la plata salariilor restante pe lunile mai - iunie 2013
.
În motivare s-a arătat că, având în vedere faptul că pârâta a mai efectuat unele plăți către reclamant, respectiv salariile corespunzătoare lunilor februarie, martie și aprilie 2013, acesta a înțeles să restrângă pretențiile raportat la aceste luni, solicitând ca pârâta să fie obligată la plata drepturilor salariale pentru lunile mai și iunie 2013.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de_ între reclamantul I. Bodgan F. și pârâta F. A. s-a încheiat contractul individual de muncă nr. 68 (f.5-7), reclamantul fiind angajat la unitatea pârâtă în calitate de coordonator regional.
Din înscrisurile depuse în copie la dosar rezultă că raporturile de muncă dintre cele două părți au continuat până la data de_, iar în cursul aceste perioade salariul brut al reclamantului a fost 2.150 lunar.
Reclamantul a arătat în cererea formulată că începând cu noiembrie 2012 nu a mai încasat salariul, timp de 7 luni prestând muncă în folosul pârâtei, fără să fi fost remunerat. Prin întâmpinarea formulată în cauză pârâta a recunoscut că nu a achitat salariul reclamantului, menționând că a avut dificultăți financiare, aspect cu privire la care l-a informat și pe reclamant.
Pe parcursul procesului pârâta a achitat salariul aferent lunilor noiembrie 2012
- aprilie 2013 inclusiv, rămânând neachitate conform precizărilor de acțiune formulate de reclamant salariile pentru lunile mai-iunie 2013.
Conform dispozițiilor art. 159 Codul muncii salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza unui contract individual de muncă, iar potrivit art. 166 Codul muncii salariatul se plătește în bani cel puțin odată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța reține că în situația în care angajatul a prestat munca pentru angajator, acesta are și dreptul la plata salariului pentru activitatea prestată. Pârâta era obligată să achite salariul angajatului său, dar nu a dovedit în cauză că ar fi efectuat plățile pentru toată perioada cât reclamantul a lucrat pentru aceasta.
Conform art. 156 Codul muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit. Sarcina probei în acest sens revine angajatorului potrivit art. 272 Codul muncii, care cuprinde o reglementare expresă în acest sens: "sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare";.
În speță, reclamantul a probat cu înscrisurile depuse la dosar (contract individual de muncă, decizia de încetare a raporturilor de muncă -f.37) faptul că a prestat activitate în beneficiul societății pârâte până la data de_, iar pentru perioada_ -_ inclusiv nu a încasat salariul, aceste aspecte fiind recunoscute și de pârâtă prin întâmpinarea formulată în cauză, iar dificultățile financiare, pe care le-a întâmpinat pârâta, nu pot constitui o cauză justificativă pentru neplata acestor drepturi.
Reclamantul a solicitat și salariul aferent lunii iunie, apreciind că începând cu_ a curs termenul de preaviz de 20 zile, dar tribunalul reține că raporturile de muncă au încetat ca urmare a demisiei reclamantului I. Bodgan F. datată_ (f.38), iar raportat la dispozițiile 81 alin. 4 și 7 din Codul muncii termenul de preaviz curge în favoarea angajatorului, acesta având posibilitatea de a renunța la el. Așa cum rezultă din decizia nr. 38/_ angajatorul F. A. a stabilit în baza dispozițiilor art. 81 alin. 7 Codul muncii că raporturile de muncă încetează cu data de_, renunțând astfel implicit la o parte din termenul de preaviz. Având în vedere faptul că raporturile de muncă au încetat la data de_, reclamantul de altfel nemaiprestând activitate în favoarea pârâtei, aceasta din urmă nu poate fi obligată la plata salariului ulterior datei de_, care a constituit ultima zi de lucru pentru reclamant.
În ceea ce privește cuantumul salariilor datorate de pârâtă, instanța va avea în vedere salariul de încadrare trecut în contractul individual de muncă este de 2.150 lei brut lunar, astfel încât raportat la această sumă se vor calcula restanțele salariale.
Reclamantul a mai solicitat obligarea pârâtei și la plata unor cheltuieli de transport, pentru deplasările efectuate în interes de serviciu de către reclamant, depunând în acest sens în copie, ordine de deplasare și bonuri de benzină (f.13-16), acte necontestate de pârâtă, astfel încât și această solicitare apare ca fiind întemeiată.
Față de cele arătate mai sus, instanța va admite acțiunea formulată și precizată de reclamantul I. B. F., în contradictoriu cu pârâta F. A. .
Va fi obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale neachitate aferente perioadei_ -_ raportat la salariul lunar brut de 2.150 lei, precum și suma de 210 lei reprezentând cheltuieli cu desfășurarea activității.
Față de prevederile art. 274 alin.1 Cod proc.civ., potrivit cărora "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată";, tribunalul o va obliga pe pârâta să plătească reclamantului suma de 1.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat conform chitanțelor depuse la dosarul cauzei.
În baza art. 55 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, republicată, s-a solicitat votul consultativ al asistenților judiciari, care au exprimat aceeași opinie.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată și precizată de reclamantul I. B. F., cu domiciliul în S. Băi, S. I., Nr. 13, jud. Bistrița-Năsăud, CNP 1., în contradictoriu cu pârâta F. A., cu sediul în B., S. P. T., Nr. 68, sector 1, înregistrat în Registrul special sub nr. 386/_, Cod fiscal 13614070.
Obligă pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale neachitate aferente perioadei_ -_ raportat la salariul lunar brut de 2.150 lei, precum și suma de 210 lei reprezentând cheltuieli cu desfășurarea activității.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE GREFIER
B. I. S. M. D.
cu votul consultativ al asistenților judiciari,
SA L. M. V. -C.
Red./Dact. BISz/MD/_ / 4. ex.
