Sentința civilă nr. 7395/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
Comentarii |
|
Dosar nr. _
cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7395/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -M. V.
Asistent judiciar A. Ș. Asistent judiciar B. -A. C. Grefier C. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant P. E. și pe pârât
S. G. R., pârât C. LOCAL AL B., pârât P. C. B., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică atât la prima cât și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța, în baza art. 167 Cod proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată, și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza spre soluționare, pe baza actelor de la dosar.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de_ sub nr. de mai sus, reclamanta P. E. a chemat în judecată pârâții S. G. R., C. LOCAL AL C. B. și pe P. C.
B. solicitând instanței obligarea pârâților la calculul și plata premiului anual aferent anului 2010, sume ce urmează a fi actualizate în funcție de rata inflației, la data efectivă a plății și cu dobânda legală de la data introduceri acțiuni și până la plata efectivă și obligarea pârâților de rând 3 și 4 la alocarea sumelor necesare plății.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat în conformitate cu dispozițiile art. 25 din Legea- cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, era îndreptățită să beneficieze de plata premiului anual (a celui de-al 13-lea salariu) aferent anului 2010. Deși dispozițiile citate sunt clare, pârâții nu au achitat în anul 2011 premiul anual aferent anului 2010 cuvenit, deși îndeplinea condițiile prevăzute de textul de lege pentru a beneficia de acest drept. Indiferent de motivul pentru care pârâții nu au procedat la plata premiului anual aferent anului 2010, neacordarea dreptului este nu numai nelegală (în raport de dispozițiile Legii nr. 330/2009 mai sus citate), ci si neconstituțională, fiind încălcate si tratatele internaționale ratificate de România sau la care România este parte.
Pârâții legal citați nu au formulat întâmpinare.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în temeiul dispozițiilor art. 270 Codul muncii.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând și coroborând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Reclamanta a avut calitatea de salariat al pârâtei S. G. R., COM. B. în perioada_ -_, astfel cum rezultă din adeverința eliberată de angajator (f.4).
Instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 330/2009, pentru activitatea desfășurată personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare realizate în anul pentru care se face premierea, alin.4 al aceluiași articol de lege stabilind că plata premiului anual se va face începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul. Ulterior, prin art. 39 lit. w din Legea nr. 284/2010 a fost abrogată în mod expres Legea nr. 330/2009.
Totodată, în art. 8 din Legea nr. 285/2010, s-a prevăzut că sumele corespunzătoare premiului pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar potrivit prevederilor acestei legi.
Astfel, raportat la prevederile art. 25 alin.4 din Legea-cadru nr. 330/2009, instanța constată că dreptul salariaților de a primi premiul anual aferent anului 2010 a devenit scadent în luna ianuarie a anului 2011, dată la care erau în vigoare dispozițiile art. 8 din Legea 285/1010.
De asemenea, instanța apreciază că în speță nu se poate reține retroactivitatea legii având în vedere că în luna ianuarie 2011, problema acordării premiului anual era reglementată prin Legea nr. 285/2010, lege în vigoare la acea dată. De altfel, prin decizia nr. 115/_ pronunțată de Curtea Constituțional, s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010, reținându-se faptul că premiul anual nu este un drept fundamental, și că prin aceste dispoziții nu au fost încălcate principiile neretroactivității legii și egalității de tratament, prevederile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată, legiuitorul reglementând o modalitate de plată eșalonată a acestui drept, care să satisfacă și să mențină un echilibru rezonabil între interesele angajaților și interesul public sub aspectul gestionării resurselor bugetare în contextul crizei economice.
Mai mult, prin Decizia nr. 257 din 20 martie 2012 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 16 mai 2012), Curtea Constituțională a statuat că dispozițiile art. 8 din Legea nr. 285/2010 se aplică în egală măsură întregului personal din sectorul bugetar și că nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă încetarea acordării unui astfel de stimulent sau drept salarial suplimentar cum este premiul anual, așa încât nu este incident art.
41 din Constituție, care garantează salariaților dreptul la salariu. Curtea a reținut astfel că legiuitorul, prin art. 8 din Legea nr. 285/2010, a prevăzut ca sumele aferente premiului anual pentru anul 2010 să fie avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, prin includerea acestora în salariul/solda/indemnizația de bază a angajatului, potrivit reglementărilor din aceeași lege.
Premiul anual pe anul 2010, având în vedere faptul că Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a prevăzut un atare drept legal pentru anul 2010, iar legiuitorul nu l-a eliminat în cursul anului 2010, reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, pe care angajatul o are asupra angajatorului public și constituie un "bun" în sensul art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar dispozițiile de lege criticate prevăd în același timp doar modalitatea prin care statul urmează să își execute întru totul această obligație financiară, în forma arătată mai sus, fără a fi afectate în niciun fel cuantumul sau întinderea acestei creanțe. Așadar, Curtea Constituțională a concluzionat că nu se poate reține încălcarea prevederilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă având ca obiect acordarea premiului anual pentru anul 2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta P. E., cu domiciliul în G.
, str. S., nr. 8, ap.34, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții Ș. G. R., cu sediul în com. B., sat R., str. P. nr. 109, jud. Cluj, C. LOCAL și P. C. B., ambii cu sediul în B., str. M. E. nr. 446, jud. Cluj.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la _
Președinte,
R. -M. V.
Asistent judiciar,
A. Ș.
Asistent judiciar,
B. -A. C.
Grefier,
C. S.
C.S. 29 Aprilie 2013