Sentința civilă nr. 968/2013. Pretenții. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA- NĂSĂUD SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.968/F/2013
Ședința publică din data de 11 martie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: M. L. B., judecător GREFIER: L. D.
Cu participarea asistenților judiciari:
V. C. M. A. LS
Pe rol fiind judecarea cauzei civile formulată de reclamanții I. V., N. M. prin Sindicatul F. "Bucovina"; C. M., în contradictoriu cu pârâtele S. N. de T.
de C. "C. C. " SA B. și S. de T. F. de C. I.
, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul I. V., lipsă fiind reclamantul N. M. și pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reclamantul I. V. se legitimează cu CI seria XB nr.2., CNP 1., domiciliat în comuna Feldru, nr.755, județul Bistrița-Năsăud. Depune la dosar copie după contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi pe anul 2008 și copia sentinței civile nr.2354/2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr._ .
Tribunalul observând modul de redactare a acțiunii, constată că în cauză are calitate de reclamant Sindicatul F. ";Bucovina"; C. M., ce a acționat în numele membrilor săi de sindicat anterior indicați și dispune efectuarea rectificărilor, inclusiv în sistemul ECRIS.
Având în vedere faptul că reclamantul Sindicatul F. ";Bucovina"; C. M. are sediul în C. M., județul Suceava, tribunalul în temeiul art.269 alin.2 Codul muncii republicat, invocă și pune în discuție excepția de necompetență teritorială de soluționare a acțiunii.
V. arată că este de acord cu declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.
Tribunalul reține cauza în pronunțare asupra excepției de necompetență teritorială invocată.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul Sindicatul F. ";Bucovina"; C. M., în numele membrilor săi de sindicat I. V. și N. M. , a chemat în judecată pârâtele S. N. de T. F. de C. "C. C. " SA B. și S. de T. F. de C. I. , solicitând instanței obligarea acestora la plata sporului pentru condiții speciale pe perioada_ -_, cu actualizarea sumelor cuvenite membrilor de sindicat cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii reclamantul a susținut că este organizație sindicală constituită la S.
N. de T. F. de C. "C. C. " SA
și că membrii de sindicat în numele cărora a acționat sunt salariații pârâtelor desfășurând activitate în perioada_ -_, iar începând cu_ locurile de muncă ale acestora au fost încadrate în condiții speciale de muncă. Prin CCM la nivel de ramură transporturi pe anii 2008-2010 pentru activitatea prestată în condiții speciale a fost prevăzută acordarea unui spor de 25% din salariul de bază minim brut al salariatului, însă pârâtele nu au acordat și plătit acest spor cuvenit salariaților încălcând astfel prevederile art.40 alin.2 lit.c Codul muncii.
În drept, s-au invocat prevederile art. 40 alin.2 lit.c 283 alin.1 lit.c, art.155 și 156 Codul muncii, prevederile CCM la nivel de ramură transporturi, prevederile legii nr.62/2011.
1
Acțiunea formulată este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Pârâtele au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată
f.62.
La termenul de judecată din 11 martie 2013, tribunalul, din oficiu, a invocat excepția de necompetență teritorială de soluționare a cauzei, în baza art.269 alin.2 Codul muncii republicat
, întrucât reclamantul are sediul în județul Suceava.
Examinând excepția invocată
, tribunalul urmează a admite ca fiind întemeiată potrivit argumentelor ce vor fi arătate in cele e urmează.
Potrivit art.269 alin.2 Codul muncii, competența teritorială de soluționare a cauzelor având ca obiect conflicte de muncă revine tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, sau după caz reședința.
Prin decizia nr.1/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție
, publicată în Monitorul oficial nr.118 din 1 martie 2013 au fost admise recursurile în interesul legii declarate de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și, în consecință:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat.
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant. Această decizie este obligatorie, potrivit art. 330^7 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Tribunalul constată că în speță sindicatul reclamant are sediul în C. M., str. Calea Bucovinei, nr.213 A, județul Suceava, aspect reieșit din acțiunea formulată, cât și din dovezile de îndeplinire a procedurii de citare. Trebuie subliniat faptul că în cauză, din modul de redactare al acțiunii introductive, reiese neechivoc faptul că sindicatul a acționat în calitate de reclamant, în numele membrilor de sindicat indicați, iar nu doar în calitate de reprezentant al acestora, situație în care competența de soluționare a acțiunii se determină raportat de sediul sindicatului reclamant, iar
nu în funcție de domiciliul avut de salariații în numele cărora a formulat acțiunea sindicatul.
Având în vedere această situație, tribunalul, observă că nu este competent din punct de vedere teritorial să soluționeze acțiunea civilă formulată de reclamant, fiind vorba de un caz de necompetență de ordine publică, fiind o competență teritorială exclusivă pe care părțile nu o pot înlătura, excepție ce poate fi invocată din oficiu până la începerea dezbaterilor asupra fondului conform art.159/1 alin.2 Cod procedură civilă, motiv pentru care, în baza art.269 alin.2 Codul muncii și art.158, 159 pct.3 Cod procedură civilă, urmează a admite excepția de necompetență teritorială și va declina în favoarea Tribunalului Suceava competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamantul Sindicatul F. ";Bucovina"; C. M., cu sediul în C. M.
, str. Calea Bucovinei, nr.213 A, județul Suceava, în contradictoriu cu pârâtele S. N. de T.
F. de C. "C. C. " SA B.,
și S. de T. F. de C. I.
, întrucât reclamantul după cum s-a precizat are sediul în județul Suceava.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu și în consecință:
Declină competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamantul Sindicatul F. ";Bucovina"; C. M., cu sediul în C. M., str. Calea Bucovinei, nr.213 A, județul Suceava, în numele membrilor săi de sindicat I. V. și N. M. , în contradictoriu cu pârâtele
S. N. de T. F. de C. "C. C. " SA B., cu sediul în Bucxurești, bulevardul Diniucu G., nr.38, sector 1, și S. de T. F. de C. I., cu sediul în I., bulevardul N. I., nr.2, județul I., în favoarea Tribunalului Suceava.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2013.
2
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. L. B. L. D.
Cu votul consultativ al asistenților judiciari:
V. C. M. - A. LS
MLB// 2 ex//13 martie 2013
3
