Mandat european de arestare. Lipsa mandatului intern de arestare. Semnificaţie. art. 86 al.1 din Legea nr.302/2004
| Comentarii |
|
Mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene în vederea arestării şi predării către un alt stat membru a unei persoane solicitate, în vederea efectuării urmăririi penale, a judecăţii sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate, precum şi faptul că mandatul european de arestare se emite numai atunci când un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la îndeplinire în ţară, întrucât persoana în cauză se sustrage pe
teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, fără ca mandatul european de arestare să dobândească natura juridică a unui mandat de arestare din dreptul intern. Pe cale de consecinţă, mandatul european de arestare nu trebuie confundat cu mandatul de arestare preventivă din dreptul intern.
Secţia penală şi pentru cauze cu minori, Sentinţa nr. 14 din 3 martie 2014 a judecătorului de drepturi şi libertăţi
Judecătorul de drepturi şi libertăţi, deliberând, reţine că prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a sesizat instanţa cu o cerere de executare a mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Penală Numărul Unu din Badajoz, la data de 31 ianuarie 2014, prin care se solicită arestarea şi predarea către autorităţile judiciare spaniole a persoanei solicitate M.R.I., în vederea efectuării cercetării penale împotriva acesteia. Persoana solicitată a fost acuzată de următoarele: la data de 22 martie 2010, în jurul orei de 5:30, fiind oprit în trafic pe raza localităţii Fte. De Cantos (Badajos) în timp ce se afla în autovehiculul marca Peugeot - Model 106, de culoare roşie, cu nr. de înmatriculare ... care circula în direcţia Gilon, a fost depistat în timp ce transporta în interiorul corpului său substanţe narcotice, care nu cauzează daune grave sănătăţii, respectiv 19 capsule de haşiş (642 grame).
La data de 21 februarie 2014, procurorul a procedat la identificarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu, aducându-i-se la cunoştinţă fapta reţinută în sarcina sa şi încadrarea juridică a acesteia, conform procesului verbal de identificare şi ascultare, şi a dispus reţinerea acesteia pe o durată de 24 de ore, prin ordonanţa de reţinere din data de 21 februarie 2014 - ora 11:45, dată în dosar nr.116/II/5/2014, prezentând-o instanţei.
Potrivit dispoziţiilor art.103 al. 3 din Legea nr.302/2004, instanţa a procedat la informarea persoanei solicitate M.R.I. asupra existenţei mandatului european de arestare împotriva sa, asupra conţinutului acestuia, asupra posibilităţii de a consimţi la predarea către statul solicitant, precum şi cu privire la drepturile sale procesuale, în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu. Persoana solicitată a arătat că este de acord cu predarea sa, doar cu respectarea garanţiilor în ceea ce priveşte legalitatea documentelor necesare predării.
De asemenea, în faţa instanţei de judecată persoana solicitată a mai susţinut că pe teritoriul Spaniei a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 10 luni, după care a fost pus în libertate sub control judiciar, prezentându-se la organele de poliţie pentru supraveghere timp de 2 ani, semnând actele doveditoare ale prezenţei sale pe teritoriul statului spaniol. Persoana solicitată a mai precizat că nu a fost audiată în faţa instanţei, iar după finalizarea urmării penale nu a fost trimisă în judecată.
În cauză, s-au efectuat demersuri către Judecătoria Penală Numărul Unu din Badajoz, atât prin adresa emisă la data de 21 februarie 2014, cât şi prin adresa din data de 25 februarie 2014 pentru a se transmite mandatul de arestare intern emis pe numele persoanei solicitate, însă autorităţile spaniole nu au onorat aceste solicitări, transmiţând la dosar doar informaţii privind îndreptarea unei erori materiale referitoare la data emiterii mandatului european de arestare.
Pentru a analiza cererea dedusă judecăţii, Curtea reţine că sunt incidente în speţă, pe lângă dispoziţiile legale în materie cuprinse în Legea nr. 302/2004
modificată prin Legea nr.300/2013, şi dispoziţiile Deciziei-cadru nr.2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului privind mandatul de arestare european şi procedurile de predare între statele membre ale Uniunii Europene, care implementează principiul
recunoaşterii reciproce şi înlocuieşte procedurile clasice de extrădare, exceptând statele membre care au declarat că vor continua să aplice tratatele de extrădare.
În acelaşi sens, Curtea are în vedere dispoziţiile art.84 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene în vederea arestării şi predării către un alt stat membru a unei persoane solicitate, în vederea efectuării urmăririi penale, a judecăţii sau în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate, precum şi faptul că mandatul european de arestare se emite numai atunci când un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la îndeplinire în ţară, întrucât persoana în cauză se sustrage pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, fără ca mandatul european de arestare să dobândească natura juridică a unui mandat de arestare din dreptul intern. Pe cale de consecinţă, mandatul european de arestare nu trebuie confundat cu mandatul de arestare preventivă din dreptul intern.
Astfel, analizând înscrisurile depuse la dosar, Curtea reţine următoarele:
Verificând dacă mandatul conţine toate informaţiile prevăzute de art. 86 al. 1 din Legea nr.302/2004, constată că mandatul european de arestare emis de către autoritatea spaniolă nu cuprinde cerinţa prevăzută în alin.1 lit. c din cuprinsul articolului susmenţionat. Prin urmare, nu s-a indicat în conţinutul mandatului european de arestare, mandatul naţional de arestare în baza căruia acesta a fost emis. Având în vedere că, în speţă, în cuprinsul mandatului european de arestare emis de către Judecătoria Penală Numărul Unu din Badajoz - Spania, nu s-a indicat mandatul de arestare naţional, care a stat la baza emiterii acestuia şi ţinând seama de faptul că „mandatul european de arestare este o decizie judiciară care are întotdeauna la bază un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei emis în condiţiile legii pe plan intern”, Curtea va constata că nu este realizată cerinţa prevăzută de dispoziţiile art. 86 al.1 lit. c din Legea nr.302/2004, motiv pentru care în baza art. 107 din Legea nr.302/2004 modificată prin Legea nr. 300/2013, va respinge cererea de executare a mandatului european de arestare emis la data de 31 ianuarie 2014 în procedura abreviată nr. 0000098/2013 NIG 06015 51 2 2013 0106823 faţă de persoana solicitată M.R.I..
Nu se poate face abstracţie nici de faptul că la solicitarea privind informaţiile privind durata pedepsei s-a menţionat că se cere de către Ministerul Public 4 ani şi 6 luni de închisoare, deşi cauza se află în faza de judecată, iar persoana solicitată M.R.I. nu a fost audiată, astfel i s-a încălcat prezumţia de nevinovăţie, iar conform preambulului deciziei cadru 2002/584/JAI privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare pentru statele membre, această decizie cadru implementată de către statele membre UE respectă drepturile fundamentale şi principiile recunoscute în art. 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi reflectate în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.
De asemenea, va constata că persoana solicitată M.R.I. a fost reţinută pe o durată de 24 de ore, cu începere din data de 21 februarie 2014 - ora 11:45. La aceeaşi dată, faţă de persoana în cauză, prezentată în faţa instanţei, s-a dispus măsura controlului judiciar prin încheierea nr.1/HI/JDL/2014 din 21 februarie 2014, măsură în privinţa căreia se va dispune revocarea, ca urmare a respingerii cererii de executare a mandatului european de arestare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, în baza art.272 al.1 N.C.p.p. (Judecător Delia Purice)
| ← Evaziune fiscală. Achitare. In dubio pro reo |
|---|
