Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Netemeinicie.
| Comentarii |
|
Inexistenţa interesului superior al copilului minor de a fi crescut şi ocrotit de mama sa în primul an de viaţă raportat la împrejurarea că aceasta a fost condamnată pentru tentativă la omor calificat, fiindu-i interzisă şi exercitarea drepturilor părinteşti
Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, decizia nr. 69 din 5 martie 2014
Prin sentinţa penală nr. 15 din 16 ianuarie 2014 aa Tribunalului Cluj s-a admis cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnata M.M.A., ..., deţinută în prezent în Penitenciarul Gherla.
S-a dispus întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare ce i-a fost aplicată condamnatei prin sentinţa penală nr. 115/23.05.2013 a Tribunalului
Hunedoara definitivă la data de 11.10.2013, începând cu data pronunţării prezentei hotărâri şi până la încetarea stării de graviditate a acesteia.
În baza art.455 rap. la art.453/1 al. 1 C.p.pen. pe durata întreruperii executării pedepsei condamnata va respecta următoarele obligaţii:
- să nu depăşească limita teritorială a judeţului Hunedoara,
- să se prezinte la instanţa de judecată ori la organele de poliţie ale
oraşului Orăştie, jud. Hunedoara ori de câte ori este chemată,
- să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei,
- să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj suma de 100 lei reprezentând onorariul avocaţial din oficiu, sumă care se avansează din FMJ.
Cheltuielile judiciare avansate de către stat, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul avocaţial din oficiu, au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că la data de 19.12.2013 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. de mai sus cererea condamnatei M.M.A. prin care aceasta a solicitat a se dispune întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 115/23.05.2013 a Tribunalului Hunedoara, definitivă la data de 11.10.2013, pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art.20 C.pen., 174, 175 alin.1 lit.c şi d C.pen., 320/1 alin.7 C.pr.pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art.20, 175, 175 alin.1 lit.c, d, i C.pen., potrivit art.334 C.pr.pen., pentru motive medicale.
Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 115/23.05.2013 a Tribunalului Hunedoara, definitivă la data de 11.10.2013 a fost condamnată inculpata M.M.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 115/23.05.2013 a Tribunalului Hunedoara, definitivă la data de 11.10.2013, pentru săvârşirea infracţiunii prev. şi ped. de art.20 C.pen., 174, 175 alin.1 lit.c şi d C.pen., 320/1 alin.7 C.pr.pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art.20, 175, 175 alin.1 lit.c, d, i C.pen., potrivit art.334 C.pr.pen.
Aflată în executarea pedepsei amintite din data de 24.10.2013, condamnata a formulat prezenta cerere, solicitând a se dispune întreruperea executării sale, arătând în motivarea cererii sale că, conform adeverinţei medicale eliberate de Clinica Dominic Stanca, este însărcinată în luna a 8-a (săptămâna 33 de sarcină).
Art. 453 al. 1 C.p.pen. stabileşte în mod expres care sunt cazurile în care este posibilă amânarea ori întreruperea executării pedepsei închisorii, la litera b regăsindu-se motivul determinat de situaţia în care o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de 1 an.
Faţă de împrejurarea că, din adeverinţa medicală eliberată de Clinica Dominic Stanca, rezultă faptul că inculpata este însărcinată în luna a 8-a (săptămâna 33 de sarcină), apreciem că sunt îndeplinite cerinţele acestui text de lege iar lăsarea în libertate a condamnatei se impune începând cu data pronunţării prezentei hotărâri şi până la încetarea stării de graviditate a acesteia, având în vedere că art. 453 lit. b C.p.pen. are în vedere două ipoteze distincte, condamnata având posibilitatea formulării unei noi cereri în situaţia în care copilul se va naşte viu şi viabil.
Pe cale de consecinţă, apreciind că sunt îndeplinite cerinţele art. 453 lit. b C.p.pen. instanţa a admis cererea formulată de condamnata M.M.A. şi a dispus întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare ce i-a fost aplicată condamnatei prin sentinţa penală nr. 115/23.05.2013 a Tribunalului Hunedoara definitivă la data de 11.10.2013, începând cu data pronunţării prezentei hotărâri şi până la încetarea stării de graviditate a acesteia.
Împotriva acestei hotărâri a formulat contestaţie PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALL CLUJ solicitând admiterea căii de atac, casarea sentinţei tribunalului şi rejudecând cauza, să se respingă ca nefondată cererea condamnatei, ca netemeinică întrucât acesteia, Tribunalul Hunedoara cu ocazia condamnării pentru tentativă la omor calificat, i-a interzis şi exercitarea drepturilor părinteşti, astfel că nu este în interesul copilului ce se va naşte, să fie crescut şi educat de către condamnată.
Curtea examinând contestaţia formulată, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Prin sentinţa penală nr. 15 din 16 ianuarie 2014 Tribunalul Cluj a admis cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnata M.M.A. şi a dispus întreruperea executării pedepsei de 5 ani închisoare ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 115/23.05.2013 a Tribunalului Hunedoara definitivă la data de
11.10.2013, prin decizia Curţii de Apel Alba Iulia, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la încetarea stării de graviditate a acesteia.
S-a mai stabilit că prin sentinţa penală nr. 115/23.05.2013 a Tribunalului Hunedoara, definitivă la data de 11.10.2013 a fost condamnată inculpata M.M.A. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea tentativei la omor calificat prev. şi ped. de art.20 C.pen., 174, 175 alin.1 lit.c şi d C.pen., 320/1 alin.7 C.pr.pen., reţinându-se că, la 23 februarie 2013 la locuinţa sa din O., în prezenţa celor trei copii minori, a aruncat cu cuţitul înspre unul dintre aceştia, acţiune în urma căreia, obiectul tăietor-înţepător a penetrat abdomenul minorului, cu consecinţa lezării intestinului subţire, conform actelor medico-legale depuse la dosarul cauzei.
Leziunile suferite de minor i-au pus în primejdie viaţa .
Ceea ce este relevant în speţă, este faptul că tentativa la omor calificat a fost comisă de inculpată asupra unuia dintre copiii săi minori, în prezenţa celorlalţi.
Semnificativ în această speţă, este faptul că, prin sentinţa penală 115/2013 a Tribunalului Hunedoara, rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Alba Iulia, i sau interzis condamnatei exercitarea drepturilor părinteşti pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
Tribunalul Cluj a admis cererea condamnatei ţinând cont de adeverinţa medicală depusă la fila 8, din care rezultă că aceasta la 9 ianuarie 2014 se afla în săptămâna 33 a sarcinii, iar în urma examinării ecografice s-a constatat că purta în abdomen un făt viu.
Curtea apreciază că soluţia Tribunalului este netemeinică, întrucât în primul rând graviditatea trebuia stabilită printr-un act medico-legal şi nicidecum printr-o adeverinţă medicală.
În al doilea rând, potrivit art 455 raportat la art 4531 şi art 453 lit.b Cod procedură penală executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an.
Prevederile art 455 raportat la art 453 Cod procedură penală trebuie interpretate, în sensul ocrotirii copilului minor mai mic de un an, a dreptului acestuia de a fi crescut şi ocrotit de mama sa, în primul an de viaţă.
În speţă însă, modalitatea în care a fost săvârşită fapta ce a constituit obiectul condamnării, victimă fiind un alt copil minor al inculpatei, infirmă aprecierea că, întreruperea executării pedepsei ar fi în interesul copilului ce urma, ulterior, să se nască.
Nu în ultimul rând, la pronunţarea acestei soluţii Curtea a avut în vedere împrejurarea că, prin hotărârile judecătoreşti de condamnare, inculpatei i-a fost interzis exerciţiul drepturilor părinteşti, ceea ce impunea de plano, respingerea cererii de întrerupere a executării pedepsei, aceasta rezultând fără echivoc că nu ar fi
fost în interesul copilului ce urma să se nască ulterior, neexistând nicio garanţie că Moldovan Mioara nu ar fi recurs la gesturi violente şi care să-i pună viaţa în pericol şi lui, cum de altfel i-a pus-o minorului, parte vătămată în cauză.
Mai mult, starea de graviditate a condamnatei putea fi monitorizată şi în cadrul penitenciarului, naşterea urmând a avea loc, oricum, într-o instituţie medicală specializată (art. 73 din Legea nr. 254/2013), respingerea cererii impunându-se faţă de starea de pericol pe care o prezenta condamnata, raportat la copiii minori pe care i-a avut în întreţinere.
În raport cu aceste considerente, Curtea conchide că întreruperea executării pedepsei nu ar avea ca scop ocrotirea dreptului copilului ce urma să se nască, de a fi îngrijit, crescut şi educat de mama sa, motiv pentru care, contestaţia procurorilor va fi admisă conform art. 591 alin.6 raportat la art. 594 Noul Cod procedură penală, iar cererea inculpatei urmează a fi respinsă, în baza aceloraşi texte legale.
Se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 100 lei onorariu apărător oficiu, ce se avansează din FMJ pentru avocat, conform art. 272 alin.1 NCPP.
În baza art.275 pct. 4 alin.2 NCPP condamnata va fi obligată să achite statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, ca efect al respingerii cererii formulate.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei Parchetului vor rămâne în sarcina statului, conform art. 275 pct 4 alin 3 NCPP. (Judecător Delia Purice)
| ← Fals privind identitatea. Neîntrunirea elementelor constitutive... | Contestaţie a DIICOT împotriva luării măsurii controlului... → |
|---|
