Evaziune fiscală prev. de art. 6 din Legea nr. 86/2006
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, decizia penală nr. 449 din 25 martie 2015
Prin sentinţa penală nr. 230 din 10 decembrie 2014 a Judecătorie Huedin, în baza art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.Pen. 1968 şi art. 5 NCP a fost condamnat inculpatul R.D. ..., la pedeapsa de: 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
În baza art. 71 C.Pen. 1968, cu aplicarea art. 5 NCP, au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II- a C.Pen. 1968.
În baza art. 81 şi 71 alin. final C.Pen. 1968, cu aplicarea art. 5 NCP, s-a suspendat condiţionat executarea atât a pedepsei principale, cât şi a pedepsei accesorii pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.Pen. 1968.
În baza art. 359 C.Pr.Pen. 1968 s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 C.Pen. 1968 a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În baza art. 397 NCPP rap. la art. 998 şi urm. C.Civ. 1864 a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.C.T. SRL, cu sediul în ..., prin lichidator judiciar Cabinet Individual de insolvenţă D.L.D., cu sediul în ... la plata sumei de 30.500 lei, la care se adaugă majorări şi penalităţi de la data scadenţei şi până la plata achitării către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca -
Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, cu sediul în Cluj-Napoca, Piaţa Avram Iancu, nr. 19, jud. Cluj, cu titlul de despăgubiri civile.
În baza art. 404 alin. 1 lit. c) NCPP s-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului instituit asupra imobilului situat în ..., înscrisă în CF nr. 50977 UAT Poieni (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 986 Poieni), nr. cad. 365.
În baza art. 274 alin. 1 teza a II-a NCPP suma de 150 lei cu titlul de onorariu parţial cuvenit avocatului din oficiu, d-na ... conform delegaţiei din 05.06.2014 va rămâne în sarcina statului şi va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Cluj.
În baza art. 274 alin. 1 şi 3 NCPP a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.C.T. SRL, la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin inculpatul R.D. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.Pen. 1968.
S-a reţinut în actul de inculpare şi trimitere în judecată că inculpatul a dispus reţinerea şi nevirarea la bugetul general consolidat de stat a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă (contribuţii ale angajaţilor la asigurările sociale, contribuţii ale angajaţilor la asigurările sociale de sănătate, contribuţii ale angajaţilor la fondul de şomaj şi impozit pe salarii), aferente perioadei 25.06.2011 - 21.09.2012, în cuantum total de 30.500 lei ( fără dobânzi şi penalităţi), cu toate că societatea dispunea în mod efectiv de sumele de bani necesare achitării acestora impozite.
Prin Încheierea din data de 10.07.2014 a Judecătorului de Cameră preliminară s-a constatat în baza art. 346 alin. 2 NCPP legalitatea rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Huedin.
Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei în cursul urmăririi penale. În faţa instanţei inculpatul a declarat că a fost nevoit să achite datoriile curente ale societăţii pentru a-şi putea continua activitatea comercială.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarele:
În fapt, inculpatul R.D. este administrator al SC A.C.T. S.R.L., agent economic cu sediul social în ... jud. Cluj, având ca obiect de activitate transporturi rutiere de marfă.
Prin sentinţa civilă nr. 734/2013 a Tribunalului Specializat Cluj pronunţată în dosarul nr. .../1285/2012 a fost admisă cererea de trecere în faliment a debitoarei SC A.C.T. S.R.L. formulată de administratorul judiciar C.I.I. D.L.D. dispunându-se intrarea în faliment în procedură generală a debitoarei şi dizolvarea societăţii debitoare SC A.C.T. S.R.L.
La data de 17.09.2012 organele de poliţie din cadrul Secţiei 8 Poliţie Rurală Huedin s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, pentru perioada 25.06.201121.09.2012, societatea administrată de inculpat a declarat, a reţinut, dar nu a virat către bugetul consolidat al statului în termenul legal de 30 de zile de la data scadenţei, mai multe obligaţii pentru care legea prevede reţinerea la sursă. Potrivit adresei cu nr. 8271/21.09.2012, Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj -Administraţia Finanţelor Publice a Oraşului Huedin a comunicat că SC A.C.T. SRL a acumulat obligaţii în sumă de 44.303 lei, astfel: impozit pe salarii - debit= 9.679 lei, dobânzi şi penalităţi de întârziere= 4.242 lei; CAS reţinut - debit= 13.172 lei, dobânzi şi penalităţi de întârziere = 6.002 lei; şomaj - debit = 651 lei, dobânzi şi penalităţi de întârziere = 337 lei; contribuţia pentru sănătate - debit = 6.998 lei, dobânzi şi penalităţi de întârziere = 3.222 lei. Cele patru obligaţii fiscale reprezentând impozite
şi contribuţii cu reţinere la sursă, pentru care au existat întârzieri mai mari de 30 de zile faţă de data scadenţei, sunt în sumă totală de 30.500 lei, fără dobânzi şi penalităţi.
Potrivit art. 6 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în forma anterioară modificării intervenite prin Legea 50/2013, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Prin impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă se înţeleg acele impozite şi contribuţii stabilite prin lege în sarcina salariaţilor, care se reţin de către angajator din drepturile salariale lunare cuvenite salariaţilor şi sunt virate la bugetul de stat. Prin scadenţă se înţelege termenul prevăzut de lege pentru virarea la bugetul de stat a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă. Prin reţinere se înţelege evidenţierea în actele contabile a sumelor datorate de către angajator către bugetul general consolidat a sumelor datorate de către angajaţi cu titlu de impozite şi contribuţii.
Inculpatul nu a negat faptul că nu a vărsat sumele reprezentând impozitele şi contribuţiile datorate bugetului de stat, din veniturile lunare realizate de către angajaţi, respectiv cele prevăzute de art. 28 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 27 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, art. 257 alin. 7 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi art. 57 din Legea nr. 571/2003 (Codul fiscal).
Potrivit normei de incriminare mai sus expusă pentru a întruni elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală fapta trebuie săvârşită cu intenţie. Potrivit art. 19 alin. 1 pct. 1 din C.Pen. 1968, incident în cauză, fapta este săvârşită cu intenţie când infractorul: a) prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte ( intenţia directă) sau b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui ( intenţia indirectă).
Or, inculpatul, deşi cunoştea atribuţiile legale ce-i revin în calitate de administrator al SC A.C.T. S.R.L., a realizat venituri aşa cum rezultă din copiile registrului de casă al firmei, însă a ales să dea o altă destinaţie acestor venituri, în sensul de a achita alte obligaţii ale societăţii ( furnizori, rate bancare, etc). Acest fapt este de altfel recunoscut şi de către inculpat în declaraţiile sale ( d.u.p., f. 20-23).
În drept, fapta inculpatului R.D., care a dispus reţinerea şi nu a virat la bugetul general consolidat de stat impozitele şi contribuţiile cu reţinere la sursă (contribuţii ale angajaţilor la asigurările sociale, contribuţii ale angajaţilor la asigurările sociale de sănătate, contribuţii ale angajaţilor la fondul de şomaj şi impozit pe salarii), aferente perioadei 25.06.2011- 21.09.2012, în cuantum total de 30.500 lei ( fără dobânzi şi penalităţi), cu toate că societatea dispunea în mod efectiv de sumele de bani necesare achitării acestora impozite, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. art. 6 din Legea nr. 241/2005, în formă continuată.
Instanţa a reţinut că la data de 1 februarie 2014 a intrat în vigoare Legea 286/2009, respectiv Noul Cod Penal (NCP).
Având în vedere succesiunea în timp a celor două acte normative penale, respectiv vechiul cod penal sub imperiul căruia a fost săvârşită infracţiunea, precum şi Noul Cod Penal intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, se pune problema determinării legii penale mai favorabile.
Astfel, prin decizia nr. 265/06.05.2014 Curtea Constituţională a României a stabilit că dispoziţiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu
permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.
De asemenea prin decizia 5/2014 ICCJ a stabilit că în aplicarea art. 5 din Codul penal, s-a avut în vedere criteriul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, constatându-se că nu este permisă combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.
În cauză instanţa a apreciat că legea penală anterioară datei de 1 februarie 2014 este mai favorabilă. Astfel, în Noul Cod Penal sunt prevăzute amânarea aplicării pedepsei şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. În doctrină s-a susţinut întemeiat că în cazul în care instanţa are de comparat dispoziţiile referitoare la suspendarea condiţionată a executării pedepsei cu cele privitoare la amânarea aplicării pedepsei se impune concluzia potrivit căreia legea veche este mai favorabilă pentru următoarele considerente: nu există limită legală a pedepsei pentru aplicarea ei, limita pedepsei concret aplicată pentru o infracţiune este mai ridicată, antecedentele penale care constituie impediment la acordare sunt mai restrânse, obligaţiile pe durata termenului de încercare sunt mai puţine.
În consecinţă instanţa a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată.
La individualizarea şi dozarea pedepsei instanţa a avut în vedere recunoaşterea faptei, lipsa antecedentelor penale, dar şi nerepararea prejudiciului relativ important, precum şi celelalte criterii prev. de art. 72 C.Pen.
Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, reţinând că sunt întrunite dispoziţiile art. 81 alin. 1 lit. a şi b C.Pen. şi apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim privativ de libertate instanţa, în baza art. 81 şi 71 alin. final C.Pen. 1968, cu aplicarea art. 5 NCP, a suspendat condiţionat executarea atât a pedepsei principale, cât şi a pedepsei accesorii pe o durată de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 82 C.Pen. 1968.
În baza art. 359 C.Pr.Pen. 1968 s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor prevăzute de art. 83 C.Pen. 1968 a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
Sub aspectul laturii civile a cauzei instanţa a reţinut că, potrivit adresei nr. 8271/21.09.2012, în cursul urmăririi penale ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Serviciul Fiscal Orăşenesc Huedin s-a constituit parte civilă cu suma totală de 44.303 lei. ( debit, dobânzi şi penalităţi). În cursul judecării cauzei ANAF s-a constituit parte civilă cu suma de 44.350 lei din care 30.500 lei debit principal şi 13.850 lei majorări şi penalităţi de întârziere (f. 19).
Apreciind că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale instanţa, în baza art. 397 NCPP rap. la art. 998 şi urm. C.Civ. 1864 a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.C.T. SRL la plata sumei de 30.500 lei, la care s-au adăugat majorări şi penalităţi de la data scadenţei şi până la plata achitării către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice cu titlul de despăgubiri civile.
În baza art. 404 alin. 1 lit. c) NCPP s-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului instituit asupra imobilului situat în ...., înscrisă în CF nr. 50977 UAT Poieni (provenită din conversia de pe hârtie a CF nr. 986 Poieni), nr. cad. 365, măsură dispusă în cursul urmăririi penale prin ordonanţa procurorului din data de 19.05.2014 (d u.p., f 39).
În baza art. 274 alin. 1 teza a II-a NCPP suma de 150 lei cu titlul de onorariu parţial cuvenit avocatului din oficiu, d-na ... conform delegaţiei din 05.06.2014 va
rămâne în sarcina statului şi va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Cluj.
În baza art. 274 alin. 1 şi 3 NCPP instanţa a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC A.C.T. SRL, la plata sumei de 1.200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul R.D., solicitând admiterea căii de atac promovate, desfiinţarea sentinţei judecătoriei şi achitarea sa în baza art. 16 lit a CPP, întrucât fapta nu există, societatea administrată de el, neavând disponibilităţi băneşti, pentru plata obligaţiilor către stat.
Curtea examinând apelul declarat, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Din rechizitoriul PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA HUEDIN rezultă că apelantul R.D. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală, în formă continuată, prev de art 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art 41 alin 2 CP.
Aşa cum rezultă din actul de sesizare al instanţei şi din adresa Serviciului Fiscal Huedin nr. 8271/R/21 septembrie 2012, care a fost transmisă organului de cercetare penală, prin săvârşirea faptei reţinută în sarcina sa, inculpatul a cauzat un prejudiciu bugetului de stat, la sursele: impozit pe salarii, CAS reţinută de la asiguraţi, şomaj reţinut de la asiguraţi, contribuţie pentru sănătate reţinută de la asiguraţi, debitul de bază constând în contribuţii în cuantum de 30.500 lei, cu majorările şi penalităţile de întârziere în valoare de 13.850 lei, calculate până la data de 11 martie 2013, data deschiderii procedurii de insolvenţă a SC A.C.T. SRL.
Prin adresa nr. 7890/7 august 2014 comunicată de Serviciul Fiscal Huedin în evidenţele căreia se află debitoarea SC A.C.T. SRL, s-a transmis DGRFP CLUJ-NAPOCA că societatea figurează în continuare în evidenţele sale, cu debite restante la impozit pe salarii, CAS reţinută de la asiguraţi, şomaj reţinut de la asiguraţi, contribuţie pentru sănătate reţinută de la asiguraţi, în cuantum de 30500 lei cu majorările şi penalităţile de întârziere de 13850 lei calculate până la 11 martie 2013, rezultând astfel faptul că prejudiciul nu a fost achitat de către inculpat.
Curtea reţine că deoarece fapta comisă îmbracă forma infracţiunii stabilită de procurori prin rechizitoriu, ea rezultând din încălcări de natură penală, a legilor privind sistemul asigurărilor de şomaj şi cele vizând sistemul public de pensii şi alte drepturi, de asigurări sociale, este necesar ca pe lângă menţinerea pedepsei aplicată de către judecătorie, inculpatul să fie obligat la acoperirea integrală a prejudiciului constând în plata debitului principal, precum şi a penalităţilor şi majorărilor datorate, care curg până la data achitării lor integrale.
Nu poate fi acceptată achitarea inculpatului conform art. 16 lit a CPP, întrucât fapta imputată prin rechizitoriu acestuia, există.
Astfel potrivit art. 6 din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în forma anterioară modificării intervenite prin Legea 50/2013, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.
Prin impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă se înţeleg acele impozite şi contribuţii stabilite prin lege în sarcina salariaţilor, care se reţin de către angajator din drepturile salariale lunare cuvenite salariaţilor şi sunt virate la bugetul de stat.
Prin scadenţă se înţelege termenul prevăzut de lege pentru virarea la bugetul de stat a impozitelor şi contribuţiilor cu reţinere la sursă. Prin reţinere se înţelege evidenţierea în actele contabile a sumelor datorate de către angajator către bugetul
general consolidat a sumelor datorate de către angajaţi cu titlu de impozite şi contribuţii.
Latura obiectivă a infracţiunii presupune reţinerea şi nevărsarea respectivelor sume de bani, având caracter de reţinere la sursă.
În speţă, conform statelor de plată existente la dosar, sumele având acest caracter sunt evidenţiate iar conform actelor existente la AFP Huedin, societatea înregistra restanţele anterior menţionate astfel încât latura obiectivă a infracţiunii este realizată.
Pentru existenţa laturii subiective rezultă că textul legal impune realizarea acţiunii incriminate cu intenţie, adică societatea să fi dispus în mod efectiv de sumele de bani, necesare achitării acestor contribuţii, iar administratorul societăţii să le fi utilizat în alte scopuri, cu consecinţa neachitării plăţii către bugetul de stat.
Aşa cum rezultă din copiile de pe registrul de casă al societăţii, depusă la dosar, pe parcursul perioadei analizate, 25 iunie 2011- 21 septembrie 2012, societatea administrată de apelant, a realizat venituri, a avut încasări de la clienţi, dispunând de posibilitatea reală de a achita lunar contribuţiile menţionate, dar administratorul a preferat direcţionarea sumelor de bani, existente, către alte destinaţii, fiind întrunită astfel şi latura subiectivă a infracţiunii - săvârşirea faptei cu intenţie.
De altfel, fiind audiat în faţa procurorului şi în faţa instanţei inculpatul a declarat că nu a achitat datoriile faţă de bugetul consolidat al statului, întrucât a preferat să-şi achite celelalte obligaţii, respectiv către bănci sau furnizori, învederând că din luna septembrie 2012, SC A.C.T. SRL este în procedură de insolvenţă, urmând ca împreună cu lichidatorul să stabilească modalitatea în care va achita sumele restante.
Pentru motivele ce preced, apelul apare ca nefondat şi se va respinge în baza art. 421 pct 1 lit b CPP. (Judecător Delia Purice)
| ← Contrabandă. NCP. Latura civilă a cauzei. | Parte responsabilă civilmente. Răspundere pentru prejudiciile... → |
|---|
