Decizia penală nr. 19/2013. Trafic de persoane
| Comentarii |
|
R O M A N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._
DECIZIA PENALĂ NR.19/A/2013
Ședința publică din 29 ianuarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE | : L. | H. | - judecător |
JUDECĂTOR | : I. | M. | |
GREFIER | : C. | L. |
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial C. - reprezentat prin PROCUROR - DORU DOBOCAN
S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - apelurile declarate de către inculpații I. P. D. și C. O. C., împotriva sentinței penale nr.30/F/_, pronunțată în dosar nr._ al Tribunalului Bistrița N., inculpații fiind trimiși în judecată prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița N. nr.73 D/P/2006 (vizat la_ ) pentru comiterea infracțiunilor de :
I. P. D. - pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen.; art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen.; art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 C.pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.
C. O. C. - pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 13 al. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen..
La apelul nominal făcut în cauză, lipsă părțile.. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 8 ianuarie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința penală nr. 30/F din 21 martie 2012 a Tribunalului Bistrița N., pronunțată în dosarul nr._, în temeiul disp.art. 345 al. 2 C.proc.pen. a fost condamnat inculpatul I. (fost T. ) P. D., fiul lui I. și V., născut la data de_ în B., județul Bistrița N., având CNP.1., domiciliat în B., A. C.
, nr. 6, sc.1, ap. 1 și f.f.l. în B., str. P. M., bl. A, sc.B, ap. 17, jud. Bistrița N., pentru:
comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev.de art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic.art. 13 C.pen., în dauna părții vătămate L. M. E., la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen. pe o perioadă de 3 ani;
comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic.art. 13 C.pen., în dauna părții vătămate K. I. M., la
pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen. pe o perioadă de 3 ani;
- comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 C.pen. în dauna părții vătămate D. I. G., la pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen. pe o perioadă de 3 ani;
S-a constatat că infracțiunile săvârșite sunt în concurs real prev.de art. 33 lit. a C.pen., în baza disp.art. 34 al. 1 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 6 (șase) ani închisoare și în conformitate cu art. 35 al. 3 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen. pe o perioadă de 3 ani.
S-a făcut aplic. art. 71 al. 2 C.pen. rap.la art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen., referitoare la pedepsele accesorii.
În temeiul disp.art. 19 al. 1 din Legea nr. 678/2001 rap.la art. 118 al. 1 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul I. P. D. a sumei de 25.000 Euro sau contravaloarea în lei la data plății, sumă de care acesta a beneficiat în urma exploatării părții vătămate L. M. E. .
În baza disp.art. 14, 346 C.proc.pen. s-a constatat că părțile vătămate L. M. E.
, K. I. M. și D. I. G. nu s-au constituit părți civile în cauză.
II. A fost condamnat inculpatul C. O. C. , fiul lui C. și Nastasia, născut la data de_ în Bistrița, având CNP.1., domiciliat în B., A. Z. nr. 2, sc.1, ap. 8, jud. Bistrița N., și f.f.l. în B., str. O. nr. 45, precum și în B., str. Ș. ap.18, sc.A, jud. Bistrița N., pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen., în dauna părții vătămate C.
A. S., la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen. pe o perioadă de 3 ani.
S-a făcut aplic. art. 71 al. 2 C.pen. rap.la art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen., referitoare la pedepsele accesorii.
În temeiul disp.art. 19 al. 1 din Legea nr.678/2001 rap.la art. 118 al. 1 lit. e C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul C. O. C. a sumei de 800 Euro sau contravaloarea în lei la data plății, sumă de care acesta a beneficiat în urma exploatării vătămate C. A. S. .
În baza disp.art. 14, 346 C.proc.pen. s-a constatat că partea vătămată C. A. S. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a acordat apărătorului din oficiu pentru inculpații I. P. D. și C. O. C.
, avocat Rădăcină S., onorariu în cuantum de 300 lei(câte 150 lei pentru fiecare inculpat), ce s-a suportat din fondurile MJ.
În temeiul disp.art. 191 al. 2 C.proc.pen. au fost obligați inculpații I. P. D. și C.
O. C. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în cuantum de câte 1.600 lei fiecare(sumă din care câte 1000 lei pentru urmărirea penală), cheltuieli ce includ și onorariul pentru apărătorul din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița N. nr.73 D/P/2006 (vizat la_ ) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților: I. ( fost T. ) P. D. fiul lui I. și V., născut la data de_ în B., județul Bistrița N., având CNP.1., domiciliat în B., A. C., nr. 6, sc.1, ap. 1 și
f.f.l. în B., str. P. M., bl. A, sc.B, ap. 17, jud. Bistrița N., pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen.; art. 12
al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen.; art. 12 al. 1din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 C.pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a C.pen. ; B. (fost T. ) L.
U. fiul lui I. și V., născut la data de 19 octombrie 1977 în B., județul Bistrița N.
, domiciliat în B., A. castanilor nr. 6, bl. E1, sc.1, ap.1, CNP.1., pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13, art. 13 al. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13, art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen., art. 12 al. 1 din Legea nr.678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen., art. 193 C.pen., art. 180 alin. 1 Cod pena, toate cu aplic. art. 33 lit. a C.pen. și C.
O. C. fiul lui C. și Nastasia, născut la data de_ în Bistrița, având CNP.1.
, domiciliat în B., A. Z. nr. 2, sc.1, ap. 8, jud. Bistrița N., și f.f.l. în B., str. O. nr. 45, precum și în B., str. Ș. ap.18, sc.A, jud. Bistrița N., pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 13 al. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen..
La termenul din 22 februarie 2012 cu privire la inculpatul B. L. U. s-a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar - nr._ cu termen de judecată la 11 aprilie 2012.
În fapt, s-a reținut prin actul de acuzare în sarcina inculpatului I. P. D. că, sub pretextul găsirii unui loc de muncă acesta a transportat-o, a cazat-o pe numita parte vătămată martoră L. M. E. în noiembrie 2002, în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, în Spania în localitatea Tarancon și în localitatea Santa Cruz de Sarsa, însușindu-și parte din sumele de bani obținute în această modalitate de martoră, în perioada noiembrie 2002 - august 2003, în clubul Play Lady din localitatea Tarancon Spania.
În sarcina aceluiași inculpat s-a reținut și că în luna august 2004 a asigurat cazarea părții vătămate martora K. I. M. în Spania în localitatea Santa Cruz de Sarsa, la locuința părinților lui și transportul acesteia în localitatea Perales de Tihunia la Clubul " Monte Perales"; unde martora a fost obligată să practice prostituția pe durata a trei zile.
Totodată, s-a reținut și că la începutul lunii august 2005, inculpatul I. P. D. a primit și transportat în Spania din localitatea Tarancon în clubul de noapte "Monte Perales"; situat în localitatea Perales de Tahunia pe partea vătămată martoră D. I. G. în scopul exploatării acesteia prin practicarea prostituției.
În sarcina inculpatului C. O. C. s-a reținut că în perioada februarie - aprilie 2004 a recrutat-o pe partea vătămată martora C. A. S. în scopul exploatării prin practicarea prostituției, iar după ce partea vătămată a împlinit vârsta de 18 ani, la _
, a asigurat transportul ei în Spania, unde aceasta s-a prostituat în folosul inculpatului într-un club din localitatea Perales de Tahunia o perioadă de aproximativ o lună de zile (până la finele lunii iunie 2004).
Inculpații I. P. D. și C. O. C., legal citați nu au recunoscut faptele ce li se rețin în sarcină.
Astfel, inculpatul I. P. D. a fost audiat pe parcursul urmăririi penale (f.478) precizând că nu dorește să dea declarație decât, eventual, în fața instanței.
Pe parcursul cercetării judecătorești inculpatul I. P. D. s-a prezentat sporadic în instanță, ocazie cu care a formulat cereri pentru apărare, pentru strămutare, pentru conexarea. prezentei cauze la dosar nr._, aflat pe rolul Tribunalului Mureș, în care a fost cercetat pentru fapte similare (acesta susținând că faptele deduse judecății în ambele dosare sunt identice) sau cereri de recuzare, însă nu a dorit să dea declarație cu privire la învinuirile ce i s-au adus.
Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul C. O. C. a precizat că nu este vinovat de faptele învinuirii aduse (f. 471, 472), solicitând a fi confruntat cu părțile vătămate (martor) C. A. S., pentru a-și dovedi nevinovăția.
Audiat pe parcursul cercetării judecătorești (f.493 și urm.) inculpatul C. O. C. a precizat că le-a cunoscut pe C. A. și C. A. S., în cursul anului 2003, într-un local din localitatea R., ulterior întreținând o relație de concubinaj cu C. A., de aproximativ 9-10 luni la domiciliul său din B. . Pe perioada conviețuirii, cei doi au fost frecvent vizitați de C. A. S., care a și locuit cu cei doi concubini și care, în acea perioadă, abandonase școala.
Inculpatul a mai declarat că la rugămintea rudelor ei, a ajutat-o pe C. A. S. să-și găsească un loc de muncă după ce a devenit majoră, astfel că i-a împrumutat bani pentru a-și întocmi pașaportul pentru a pleca la muncă în străinătate, i-a cumpărat haine, urmând ca banii să-i fie restituiți când împrumutata "va reuși în viață"; și a facilitat, prin cunoștințele lui (Ș. G. ) ca martora C. A. S. să lucreze în Spania, într-un club, ca damă de companie. C. A. S. a fost așteptată de Ș. G. la locul său de muncă și după aproximativ o săptămână l-a anunțat pe inculpat că este bine. Datoria i-a fost returnată inculpatului (aproximativ 900 de euro) după 2-3 săptămâni, banii fiindu-i remiși printr-o altă persoană și suma a inclus și o pagubă de aproximativ 300 de euro, pe care inculpatul a plătit-o în locul părții vătămate pentru un furt comis anterior de C.
A. S. .
Ulterior inculpatul nu s-a mai întâlnit cu partea vătămată, la scurt timp încheind și relația de concubinaj cu C. A. .
Inculpatul a apreciat că a ajutat-o pe C. A. S. să plece în străinătate pentru a-și găsi un loc de muncă, doar în virtutea relațiilor sale cu sora acesteia și nu pentru a trage vreun folos material de pe urma părții vătămate.
În baza probațiunii administrate în cauză, respectiv :declarațiile părților vătămate
C. A. S. ( f.92 și urm. dos.urm.pen. și f.873 și urm. dos. instanță), D. I. G. (f. 102 și urm. dos. urm. pen.), K. I. M. ( f. 109 și urm. dos.urm. pen.), L. M. E. (f.119 și urm. dos. urm. pen.) și declarațiile martorilor A. D. C. (f.50 și urm. dos. urm. pen.), Ș. D. C. (f.144 și urm. dos. urm. pen.), M. C. I. A. (
f.170 și urm. și f.243 și urm.dos. urm. pen.), M. Dolănescu (f.175 și urm. dos. urm. pen.), C. A. (f.177 și urm. dos. urm. pen. și f. 497 și urm. dos.fond), DS V. (
f. 213 și urm. dos. urm. pen. și f. 499 și urm. dos. fond), T. R. P. (f.217 și urm. dos. urm. pen. și f.460 dos.fond), Ș. S. C. ( f. 234 și urm. dos. urm. pen. și f.
274 dos.fond.), C. M. ( f. 256 și urm. dos. urm. pen.), P. M. (f. 282 și urm. dos. urm. pen.), S. I. ( f. 287 și urm. dos. urm. pen.), Lacatoș M. E. (f. 301 și urm. dos. urm. pen.), L. M. E. ( f. 315 și urm. dos. urm. pen.), M. N. M. (f.343 și urm. dos. urm. pen. și f. 602 dos.fond.), M. M. (f. 352 și urm. dos. urm. pen. și f. 604 și urm. dos.fond.), F. A. ( f. 355 și urm. dos. urm. pen.), Ș. G. (f.365 și urm. dos. urm. pen.), Gros Profira(f.608 dos.fond), B. N. (f. 610 dos.fond), B. Sandu(f. 712 dos.fond) și Nica Ștefan ( f. 898 dos.fond) instanța reține în fapt următoarele :
În cursul lunilor septembrie - octombrie 2002 partea vătămată constituită martoră
L. M. E. l-a cunoscut pe numitul Rakoczi D. din Bistrița (zis Cristi) prin intermediul unei prietene, P. C. E., persoană care le-a dat de înțeles că are posibilitatea să le asigure un loc de muncă "în spațiul Schengen";, deoarece are relații, câștigurile ce se puteau obține fiind substanțiale. Rakoczi D. le-a spus celor două că vor putea lucra ce doresc: menajere, bucătărese, ospătar, barman etc.
În urma discuțiilor purtate cu P. C. E., L. M. E. a hotărât să o însoțească pe cea dintâi la lucru în străinătate, aspect comunicat numitului Rakoczi, după aproximativ două săptămâni. Rakoczi D. i-a cerut numitei L. M. E. să-l însoțească pentru a fi prezentată celui care "o va duce efectiv"; în străinătate, fără să-i comunice locul în care urmează să plece, cei doi au mers la o cabană situată pe malul Someșului în B., unde martora a făcut cunoștință cu patronul cabanei care după ce a văzut-o s-a exprimat că trebuie să o vadă și fratele lui, " Fișu";.
Prin urmare, martora a fost transportată de Rakoczi cu mașina la locuința inculpatului I. P. D. (zis Fișu) care, după ce a examinat-o, s-a exprimat că "este în regulă"; și poate pleca la muncă în străinătate. Cu acea ocazie, inculpatul I. P. D. s- a oferit să se ocupe de obținerea pașaportului de către martoră. Apoi, Rakoczi D. și I.
P. D. au rămas la discuții încă aproximativ 15-20 minute, perioadă în care martora a așteptat în mașina celui cu care venise. Când a revenit la autoturism, Rakoczi D. s-a exprimat că "lucrurile sunt aranjate";, martora L. urmând să plece la lucru în străinătate, imediat după obținerea pașaportului.
Pentru ca părinții ei să nu afle despre intenția de a pleca în străinătate, martora L. și Rakoczi D. s-au cazat în Bistrița (cartier Unirea) și a doua zi s-au deplasat în B., la cabana de pe malul Someșului, unde martora a fost cazată 4-5 zile. Ulterior, martora s- a deplasat însoțită de patronul cabanei la Bistrița pentru obținerea pașaportului.
În data de_, dimineața, Rakoczi D. zis Cristi a sosit cu autoturismul proprietatea lui la cabana de pe malul Someșului din B., aducând-o pe P. C. E., prietena martorei L. M., cu care aceasta urma să plece la muncă în Spania, astfel cum le-a comunicat numitul Rakoczi. Fetele au fost informate că vor fi duse la lucru în Spania de către inculpatul I. P. D. zis Fișu.
Deplasarea la autocarul cu care fetele urmau să plece în Spania s-a făcut cu autoturismul patronului cabanei, cei trei fiind însoțiți și de inculpatul I. P. D. .
Inculpatul I. P. D. a discutat cu șoferul autocarului pentru ca valoarea biletelor de călătorie să fie achitate doar în Spania, unde urmează să fie așteptate de sora inculpatului, numita Iolanda.
După ce aceștia au ajuns în localitatea Tarancon din Spania, au fost așteptate de sora inculpatului, numita Iolanda, care a plătit doar biletul de călătorie pentru inculpatul I.
P. D., motivând că nu are bani și pentru contravaloarea biletelor fetelor, astfel că șoferul autocarului a reținut pașapoartele fetelor, u rmâ nd să le r e stitu ie incu lpatu lui I. când va aduce banii ( din modul în care s-au purtat discuțiile între inculpat și șofer, martora L. a dedus că cei doi se cunoșteau).
Cele două fete au fost transportate cu mașina numitei Iolanda la locuința părinților acesteia și a inculpatului I., unde acestea au fost cazate pentru 3-4 zile. După acest interval de timp, inculpatul I. P. D. le-a comunicat că au fost ";cumpărate de la Cristi"; cu câte 1200-1300 de euro, în plus, că a cheltuit câte 200 euro pentru obținerea pașapoartelor și că pentru a putea câștiga banii pe care îi datorau, trebuiau să se prostitueze într-un club de noapte. Revoltată, martora L. a amenințat cu sinuciderea, dar a fost liniștită de prietena ei, P. C. E. .
După ce au mai stat la locuința părinților inculpatului I. aproximativ 2 săptămâni, inculpatul I. le-a transportat pe cele două fete în localitatea Tarancon într-un club de noapte, "Play Lady";, unde au fost silite să practice prostituția. Martora L. M. E. a stat în acel club 9 luni de zile, din decembrie 2002 până în august 2003, împreună cu prietena ei, P. C. E., prostituându-se pentru I. P. D. . Din practicarea prostituției în toată perioada de 9 luni de zile, partea vătămată a câștigat 50.000 euro (câștig net după scăderea cheltuielilor), bani de care aceasta nu a beneficiat, ci au fost
însușiți de inculpatul I. P. D. și fratele acestuia, când nu-i ridicau personal, banii ajungeau la ei prin intermediul altor membrii ai familiei care-i ridicau de la club (cei pentru care fetele se prostituau erau în permanență legătură cu patronul clubului și se ținea o strictă evidență a intrărilor pe cameră).
Pe perioada cât cele două fete s-au prostituat, în acel club au fost aduse mai multe fete, printre care și minore, care se prostituau și pentru inculpații din acest dosar și pentru alte persoane, persoanele în favoarea cărora se practica prostituția venind periodic la club, spre a-și ridica banii.
Înaintea lunii mai 2003, inculpatul I. a mutat-o pe L. M. E. într-un alt club din localitatea Fuentiduenia de Tajo, unde aceasta a stat circa 2 săptămâni, practicând, de asemenea, prostituția, martora fiind transportată înapoi de același inculpat cu autoturismul proprietatea personală.
În perioada în care a lucrat în cele 2 cluburi martora L. a rămas însărcinată și a fost obligată să avorteze.
Deoarece în august 2003 P. C. E. a reușit să plece din club, fără să-l încunoștințeze pe inculpatul I. de intenția ei, iar la sfârșitul lunii august 2003 a plecat și martora L. M. E., fiind transportată la solicitarea ei de către S. D. C. (zis Banana) și T. Artur (fratele inculpatului I. ) în localitatea Fuentiduenia de Tajo, unde o perioadă martora s-a prostituat pe cont propriu, ulterior renunțând să mai practice prostituția.
Deoarece atunci când s-a prezentat în clubul din Fuentiduenia de Tajo, (după plecarea sa din clubul "Play Lady";) martora nu avea pașaportul, acesta fiindu-i reținut în condițiile mai sus arătate, a făcut o sesizare la poliția din Arganda de Rey, relatând împrejurările legate de modul în care a ajuns în Spania și i-a fost reținut pașaportul. Ulterior, cu ajutorul unui avocat martora a reușit să obțină alt pașaport.
Partea vătămată L. M. E. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În primăvara anului 2004, martora K. I. M. lucra ca și femeie de serviciu în gara B. . În vara anului 2004, în jurul datei de 10 august, în timp ce se afla la lucru, martora a fost căutată de către inculpatul T. Artur I. care s-a oferit s-o ajute să lucreze în agricultură în Spania, cunoscând starea materială precară a martorei și familiei sale și că avea în întreținere doi copii minori.
După un scurt răgaz de gândire, partea vătămată a acceptat propunerea și inculpatul s-a oferit să suporte cheltuielile legate de obținerea pașaportului, urmând ca, ulterior, martora să-i restituie suma cheltuită.
În vederea obținerii pașaportului, în jurul datei de_, partea vătămată și inculpatul T. s-au deplasat din B. în Bistrița la Serviciul Pașapoarte pentru depunerea actelor necesare, costul transportului și taxele aferente actului solicitat fiind suportate de către inculpat. Inculpatul a plătit și asigurarea medicală a martorei tot din banii lui. Pe drum, inculpatul i-a comunicat martorei că urmează să locuiască în Spania la mama inculpatului, persoană cu care va și lucra în agricultură.
La_ martora și inculpatul T. s-au deplasat în Bistrița, pentru ridicarea pașaportului și după ce acesta i-a fost înmânat martorei, i-a fost reținut de inculpat, care i-a comunicat să se pregătească pentru a pleca, a doua zi în Spania.
În acea perioadă martora locuia în localitatea C. C. la familia socrilor și era despărțită în fapt de soțul său. Fără să comunice nimănui despre intenția sa de a pleca în Spania, în împrejurările arătate anterior, martora a plecat la B. la_, anterior lăsând un copil în grija mamei sale și unul în grija socrilor.
Partea vătămată martoră K. I. M. s-a întâlnit în parcul orașului B. cu inculpatul T. Artur I., apoi s-au deplasat împreună în localitatea Coldău, de unde
pleca autocarul ce avea s-o ducă în Spania. Când au ajuns la autocar, inculpatul a purtat discuții cu unul dintre șoferii ce urmau să plece în cursă, comunicându-i că martora va călători până în localitatea Tarancon, unde va fi așteptată de frații lui, care vor plăti și biletul de călătorie.
La autocar partea vătămată martoră K. I. M. s-a întâlnit cu Ș. D. C. ( zis Banana), cu soția acestuia, Ș. G. (poreclită Ceapa) și cu Teutișan I. ( fostă S. ), persoană ce i-a fost prezentată cu numele de M. . Din discuțiile purtate de martoră cu Ș. G., cea din urmă i-a comunicat că și ea pleacă în Spania și că vor fi împreună. Cele trei au călătorit împreună până la vama din Ungaria, de unde Ș. G. a fost returnată în țară, celelalte două fete continuându-și drumul.
La destinație, în localitatea Tarancon, au fost așteptate de inculpatul I. P. D. și de încă o persoană pe care K. I. M. o cunoștea.
Cei ce le așteptau pe fete s-au prezentat la șoferul autocarului și au întrebat care sunt cele două fete trimise din B., șoferul autocarului indicându-le pe martora K. I.
M. și Teutișan I. zisă M. .
Persoana ce-l însoțea pe inculpatul I. P. D. a achitat contravaloarea transportului pentru cele două fete și le-a cerut să-l urmeze. Fetele s-au deplasat cu cei care le-au așteptat în Spania, cu un autoturism ajungând în localitatea Santa Cruz de Sarsa, la locuința părinților inculpatului I. P. D., unde fetele au fost cazate. A doua zi, li s-a comunicat că vor începe lucrul, fără să li se dea detalii în legătură cu munca pe care o vor desfășura, din discuțiile purtate acestea înțelegând că vor începe lucrul în ziua următoare. În ziua respectivă fetele au fost transportate în localitatea Perales de Tahunia unde, într-o parcare, s-au întâlnit cu numita A. D. C. care, le-a preluat și le-a introdus în Clubul "Monte Perales";. După cazarea fiecăreia din fete în câte o cameră sub supravegherea martorei A. D. C., fetelor li s-a solicitat să se îmbrace în ținută de club. Înțelegând că trebuie să se prostitueze, martora K. I. M. a început să plângă și să spună că nu dorește să facă acest lucru. Pentru lămurirea acestei împrejurări, A. D. C. a sunat-o pe persoana care-l însoțea pe inculpatul I. P.
D., aceasta purtând o discuție cu K. I. M., încercând s-o convingă pe martoră să practice prostituția, iar atunci când martora a continuat să refuze, a amenințat-o că-i omoară familia, inclusiv pe copiii ei.
Cum martora nu avea nici bani și nici pașaport (acesta fiindu-i reținut în condițiile arătate anterior), a început să practice prostituția, întreținând relații sexuale contra cost pe durata a trei zile, câștigul său totalizând 270 de euro, sumă de bani care a rămas la clubul în care martora lucra.
În club martora a întâlnit un cetățean român din Timișoara cu numele de M., căruia i-a povestit despre situația în care se află și modalitatea în care a ajuns în club, acesta oferindu-se să o ajute să plece din acel loc.
Conform înțelegerii, în dimineața zilei următoare, martora a ieșit din club și s-a urcat în autoturismul condus de numitul M., deplasându-se la locuința lui, situată în altă localitate. La plecarea din club, fiind observați de patronul localului, M. i-a comunicat că fata pleacă cu el, deoarece a fost adusă în acel loc împotriva voinței ei. După aproximativ o săptămână în care martora a locuit la locuința celui care a ajutat-o să plece din club, cu ajutorul acestuia, a găsit de lucru, ca menajeră, la o familie de spanioli și s-a mutat la aceștia. După aproximativ trei săptămâni, martora s-a mutat în localitatea Fuentiduenia de Tajo, unde a lucrat ca menajeră, la 8 august 2006 revenind în țară.
Pe perioada cât s-a aflat în club și ulterior, martora K. I. M. a vorbit la telefon cu mama și sora sa, cărora le-a spus ce a pățit și le-a mărturisit frica de ce ar putea să pățească din partea celor ce au dus-o în Spania.
Într-o convorbire telefonică purtată în august 2008, mama martorei i-a mărturisit acesteia că a fost vizitată la domiciliu de inculpatul T. Artur I., care i-a solicitat suma de 5000 euro cu titlu de cheltuieli pe care le-ar fi făcut cu martora pentru ca ea să ajungă în Spania, amenințând cu moartea și răpirea copiilor dacă nu prezintă suma solicitată.
În toamna anului 2005 în timp ce se afla în Spania în localitatea Santa Cruz de Sarsa, martora K. I. M. s-a întâlnit cu persoana care a așteptat-o la sosirea în Spania, care îl însoțea pe inculpatul I. P. D., aceasta a amenințat-o cu un rău dacă nu urma să primească suma de 5000 euro, pretinsă.
Partea vătămată K. I. M. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În martie 2005, partea vătămată martoră D. I. G., l-a cunoscut pe M. A. Grigore zis";Gore";, prin intermediul sorei acestuia, Năstase Grigorina, cu care era prietenă. Aceasta știa că el fusese plecat în străinătate de mai multe ori, în deosebi în Franța. După mai multe discuții, M. A. Grigore i-a propus martorei D. I. G. ca, împreună cu sora lui, să lucreze într-un club din Spania, ca damă de companie, calitate în care, trebuia să determine clienții să facă consumație cât mai mare.
După ce martora s-a declarat de acord să lucreze în Spania ca damă de companie, ";Gore"; s-a oferit să suporte cheltuielile legate de obținerea pașaportului ei.
În acest sens, M. A. Grigore a contactat o altă persoană, care i-a transportat cu autoturismul său în Bistrița, martora depunând actele necesare eliberării pașaportului, taxele aferente fiind plătite de M. A. Grigore.
La_ martora și-a ridicat pașaportul și în localitatea B. s-a întâlnit cu numitul
M., care i-a comunicat că, a doua zi, va fi preluată de o persoană, în apropierea orașului B., care o va conduce la autocar pentru a se deplasa în Spania, urmând ca în Spania să fie așteptată de către A. D. C., cu care va lucra împreună în același club.
Prin urmare, la_, martora D. I. G. s-a deplasat în locul stabilit, unde a fost așteptată de aceeași persoană care a și transportat-o cu mașina în Bistrița, în vederea depunerii actelor pentru eliberarea pașaportului, ulterior martora fiind transportată cu autoturismul persoanei cu care s-a întâlnit în parcarea restaurantului
"Regal"; din B. . În acea locație, însoțitorul martorei a vorbit cu șoferul autocarului, dându-i indicații cu privire la localitatea până la care martora va călători și la persoana care o va aștepta. Martorei D. I. G. i s-a spus că în cazul în care va fi chestionată cu privire la destinație, să spună că merge la o cunoștință, iar după ce ajunge în clubul din Spania, să spună că lucrează pentru el.
Cu același autocar a călătorit și numita Ghiț Domnica Florica, care fusese transportată la locul de îmbarcare de către Zăgrean A. .
La ajungerea în Spania, D. I. G. a fost preluată dintr-o stație PECO, situată lângă localitatea Tarancon, de către inculpatul I. P. D., care a transportat-o cu un autoturism în clubul de noapte "Monte Perales"; din localitatea Perales de Tahunia, la intrarea în club martora fiind așteptată de către A. D. C., care a și condus-o în local. Martora a fost prezentată patroanului clubului și apoi i s-a comunicat că trebuie să practice prostituția pentru a câștiga bani.
După descinderea sa în club, martora D. s-a acomodat greu cu programul și activitatea acestuia, banii obținuți din întreținerea relațiilor sexuale fiind suficienți doar pentru plata contravalorii cazării și mesei (de 45 de euro pe zi).
După aproximativ o lună de zile de la descinderea sa în club, martora D. a refuzat să întrețină relații sexuale cu un client marocan care plătise în acest sens, astfel că a fost certată de patronul clubului, iar a doua zi, aceasta a reușit să fugă, însoțită de
o fată din Iași, în localitatea Malaga unde, pentru a se putea întreține, a spălat parbrize, iar la data de_ a revenit în țară, după ce a reușit să adune banii necesari transportului.
Martora D. I. G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
La începutul lunii februarie 2004, partea vătămată martoră C. A. S. s-a mutat la locuința inculpatului C. i O. C. și a început să trăiască cu el.
Pe inculpat martora îl cunoștea de dinainte, deoarece era prietenul surorii sale, sora martorei fiind trimisă în Spania tot de C. O. C. . C. A. S. știa că sora ei lucra într-un club din localitatea Tarancon ca "damă de companie";, activitate ce impunea să facă consumație cu clienții și să danseze, pentru munca prestată primind un procent din încasări. Pe timpul conviețuirii cu inculpatul C. i, acesta era sunat de C.
A. (sora martorei C. A. S. ) care se plângea că nu reușește să facă bani pentru ca să-i trimită inculpatului.
Dată fiind relația tensionată dintre martoră și tatăl ei, aceasta a solicitat inculpatului să o trimită și pe ea în Spania, să lucreze la fel ca sora ei. După purtarea acestei discuții, cu ocazia unei descinderi a inculpatului C. i și a martorei C. A. S. la un local din B., aceștia s-au întâlnit cu Ș. D. zis Banana, cu R. S. zis Seba, cu Coptil
V., cu Patac și cu Ș. G., ocazie cu care, în urma discuțiilor purtate, martora C.
A. S. a dedus că, d up ă împ lin ire a vâ rstei d e 18 an i , va putea munci în Spania, împreună cu Gabi(Ș. G. ), care i-a confirmat că și ea este "damă de companie"; într- un club unde mai lucrează și alte fete din B. .
Inculpatul i-a spus martorei că poate pleca la muncă în acel local doar după împlinirea vârstei de 18 ani, astfel că imediat după ce martora a devenit majoră, ambii s-au deplasat la Bistrița unde au depus actele necesare obținerii pașapoartelor de către martoră, toate taxele fiind plătite de inculpat.
Sora martorei, numita C. A., a revenit în țară cu puțin timp înainte ca aceasta să plece în Spania, din discuțiile purtate de surori reieșind că în Spania C. A. a practicat prostituția, motiv pentru care a sfătuit-o pe A. S. să nu plece în Spania, pentru că va trebui să se prostitueze. A. S. nu a dat crezare spuselor sorei sale, fiind hotărâtă să lucreze în străinătate. După ce a hotărât să plece la lucru, inculpatul C. i-a cerut ca lunar să-i trimită câte 100-200 euro din ce va câștiga în club.
La data de_ partea vătămată martoră C. A. S. a fost condusă la parcarea din localitatea B. pentru a lua autocarul spre Spania de către inculpatul C., care a dat indicații șoferului autocarului cu privire la destinația martorei și a faptului că ea urma să fie așteptată de către Gabi (Ș. G. ), care va achita contravaloarea transportului. Martorei, inculpatul i-a înmânat 100 de euro, pentru a avea pe drum. În apropierea localității Perales de Tahunia, martora a fost așteptată de Ș. G. și de A.
D. C. . Cele două au condus-o pe martoră într-un club de noapte din localitatea Perales de Tahunia, comunicându-i că va lucra împreună cu ele. A doua zi dimineața, C.
A. S. a fost prezentată patronului localului, pe nume Franco, ea înțelegând că trebuie să se prostitueze, a șa cu m fa c și ce lela lte fete , lucru pe care l-a acceptat, deoarece "nu avea alternativă";.
În club martora a cunoscut și alte fete din jud. Bistrița - N. care se prostituau pentru câte un proxenet: Ș. G., A. D., P. M. și L. M. E. .
Sub îndrumarea lui Ș. G., martora a început să practice prostituția, urcând pe cameră cu diferiți clienți pentru a câștiga bani, potrivit regulilor de la club tarifele erau de 35-60 euro pentru 1/2 oră și 60 - 120 euro pentru o oră. Din câștig, se achita pentru club o taxă de 40 euro pe zi pentru cazare și masă.
La început martora a câștigat câte 150/200 euro pe zi, apoi a câștigat aproximativ câte 500 euro pe seară.
După o lună de zile, martora i-a trimis inculpatului suma de 800 euro pe numele lui B. L. U., în urma discuțiilor telefonice inculpatul confirmând primirea banilor.
Din sumele câștigate martora a trimis prin Money Gram și Western Union bani familiei sale, astfel cum și celelalte fete din club trimiteau bani proxeneților lor.
Ulterior martora nu a mai trimis bani inculpatului C., aceasta comunicându-i telefonic inculpatului că nu-i va mai trimite vreun ban.
În vara anului 2004 în club au sosit și alte fete din zona B. ului, așteptate la autocar de A. D. (D. ), printre care și K. I. M. și S. I. . Cea dintâi nu s-a putut acomoda condițiilor din local"; plângea și se certa"; tot timpul.
În aceeași perioadă a sosit în club și sora martorei, C. A., însoțită de DS
. Cele două surori au ajutat-o pe K. I. M. să plece din club, dându-i haine și bani de cheltuială.
În vara anului 2005 în club au mai sosit și D. I. G., T. R. P., Bălan
D. C., Ș. S. C., care practicau prostituția pentru câte un proxenet.
Împreună cu D. I. G. și numita Alexandra, C. A. S. a plecat la un club din Malaga unde, după ce a stat aproximativ 2 săptămâni, a plecat cu un client pe nume M. Dolănescu, cu care a locuit la Madrid, la locuința acestuia, timp de aproximativ 6 luni. În februarie 2006, martora s-a reîntors în clubul Perales de Tahunia unde a regăsit pe Ș. G., Bucioacă M. și a întâlnit și alte fete: Călugăru R. L., Călugăru Pamela Sabina, Vass Arabela E., care au practicat prostituția o scurtă perioadă de timp, după care au plecat în România, necăjindu-se că "prietenii"; lor fuseseră arestați.
După ce a mai stat în club aproximativ o săptămână, martora s-a mutat la prietenul ei, M. Dolănescu și s-a reîntors în România în decembrie 2006.
Starea de fapt reținută de instanță, deși contestată de inculpați se apreciază că reiese din coroborarea probelor administrate pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești.
Astfel, sub aspectul primei învinuiri reținute în sarcina inculpatului I. P. D. este relevantă declarația dată de martora L. M. E. care a relatat amănunțit împrejurările în care a ajuns să se prostitueze în Spania, precum și despre celelalte fete care se prostituau în cluburile din Spania, în perioada în care martora a lucrat acolo, despre legătura fetelor cu cei care le traficau.
Susținerile acestei martore sunt confirmate și declarațiile date de martora Ș. G. (f.365 și urm. dos.u.p.), potrivit cărora, aceasta s-a prostituat în Spania în clubul";Play Lady";, începând cu luna martie 2003, unde a găsit printre fetele din club și pe M. și I.
"din Bârgău";(L. M. E. și P. E. C. ) fete care se prostituau conform înțelegerii avute cu I. P. D., zis Fișu și un frate al acestuia, fără ca martora Ș. G. să știe prea multe amănunte despre înțelegerea lor (care era procentul care rămânea fetelor și care era procentul încasat de cei pentru care acestea se prostituau). Martora a mai declarat că, la scurt timp de la sosirea în club a înțeles că se practica prostituția și că acest lucru îl fă cea u to a te fe te le ca re e rau a co lo . În acel club se prostituau și minore, motiv pentru care în octombrie 2003, în urma unui control, patronii clubului "Play Lady"; au fost arestați.
După ce o perioadă a lipsit din club, la întoarcere (în vara - toamna anului 2003) martora Ș. a aflat că M. (L. M. E. ) și I. (prietena ei) s-au " combinat"; cu cetățeni spanioli și au plecat din club, situații cu care I. P. D. ar fi fost de acord(chiar le-ar fi dat ceva bani fetelor).
De asemenea, martorul Ș. D. C. a declarat că după ce prietena lui (actuala soție), Ș. G. (f.144 și urm. dos.urm.pen.) a împlinit 18 ani, au hotărât să lucreze în Spania, o perioadă de aproximativ 1 lună și jumătate cei doi au locuit la rudele soției, ea lucrând într-un bar, iar el în construcții și agricultură. Deoarece câștigurile nu au fost satisfăcătoare, Ș. G. a ales să muncească în clubul "Play Lady"; ca și damă de companie. Când aceasta a descins în acel local, acolo se aflau și M. și I. din P. B. (L. M. E. și P. E. C. ), precum și alte fete: M. din S. -M., D. din B. etc. Martorul a mai arătat că l-a însoțit pe I. P. D. zis Fișu în zona orașului Tarancon, locuind o vreme la inculpat. Cei doi s-au deplasat împreună la clubul unde lucra și soția sa și unde a aflat că M. și I. sunt fetele care ar munci pentru inculpatul I., câștigul împărțindu-l cu el, acestea practicând de bună voie prostituția, fără a fi forțate de nimeni.
Tot cu acea ocazie, Ș. D. a aflat și că inculpatul I. ar fi suportat toate cheltuielile legate de pașaport, drum și altele pentru cele două fete.
În acel club, martorul a văzut și alte fete care practicau prostituția pentru alte persoane(proxeneți): M., A. D. C., I., P., C. A., T., C. M. (care avea un comportament deviant), I., etc. când a înțeles că și prietena lui, (Gabi Ș. ) practica prostituția, martorul s-a supărat dar, în timp, supărarea i-a trecut.
Martorul a înțeles că toate fetele practicau prostituția de bună voie, cu acordul prietenilor lor și toate trimiteau bani în țară (câștigați din prostituție).
Martora A. D. C. (f. 50 și urm. dos. de urm. pen.) a declarat că după ce s- a lăsat de școală, în ianuarie 2003, a dansat o perioadă într-un bar din Alba I., câștigând aproximativ 420 de euro, bani folosiți pentru a-și întocmi pașaportul, după împlinirea vârstei de 18 ani, în iulie 2003 plecând în Spania cu un autocar al firmei "; Badoc";. Ajunsă în Spania, prin intermediul unor prieteni, a ajuns la un club din localitatea Tarancon unde s-a întâlnit cu Ș. G. din B., cu care călătorise și pe autocar. În acel club, martora a precizat că le-a găsit pe M. și I., două fete din județul Bistrița - N. (L. M. E. și P. E. C. ), pe lângă multe alte fete, din toate colțurile țării și a lumii, care practicau prostituția.
Martora a precizat că nu cunoaște modul în care fetele au ajuns în club să se prostitueze și nici nu știe pentru cine anume o făceau.
Referitor la sumele de bani câștigate de cele care practicau prostituția, aceeași martoră a precizat că sumele de bani pentru practicarea relațiilor sexuale erau negociate, ajungându-se și la un câștig de aproximativ 400 euro pe zi, din care aproximativ 12-15 euro se opreau pentru cazare, tarifele fiind de 30 de euro pentru o jumătate de oră și 50-60 euro pentru o perioadă mai mare.
Despre prezența în clubul "Play Lady";din localitatea Tarancon din Spania a numitei
M. (L. M. E. ) a declarat și martora M. C. I. - A. (f. 243 și urm. dos.urm.pen.), aceasta precizând că atunci când a întâlnit-o pe M., era însărcinată și că inițial o întâlnise în B., într-un bar, alături de I. (care era din același sat cu M. ), și totodată că acestea lucrau " pentru Fișu";.
Și martora Raț M. E. (fostă L. ) confirmă prezența M. ei (L. M. E.
) în clubul de noapte din Tarancon unde a fost și ea dusă pentru a se prostitua, M. fiind cea care i-a explicat, la cererea lui " Fișu"; cum trebuie să se comporte, banii pe care fetele îi câștigau fiind din "prostituție și consumație";.
Martora a precizat și că M. a rămas, la un moment dat, însărcinată și că i-a comunicat că dorește ";să fugă de la Fișu"; și să lucreze "pe cont propriu";.
Audiată în instanță (f. 606-607) martora a mai precizat, în legătură cu L. M. E.
, că aceasta i-a comunicat că a fost forțată să vină în club și să practice prostituția, că a vrut să plece, dar nu a fost lăsată de către "Fișu";.
În ce privește învinuirea reținută în sarcina inculpatului I. P. D. cu privire la partea vătămată martoră K. I. M., probele administrate în cauză au făcut dovada temeiniciei învinuirii sale. Astfel, în afara declarației detaliate date de K. I. M. pe parcursul urmăririi penale (f.109) în care aceasta a învederat detaliat condițiile și împrejurările în care a ajuns să se prostitueze în Spania, persoanele ce se aflau în acea perioadă în clubul Perales de Tahunia și care erau ocupațiile lor, discuțiile purtate de martoră cu acele persoane, potrivit declarației date de martora M. N. M. (f. 343 dos.urm. pen. și f. 602 dosar instanță) K. I. M. a fost "păcălită"; să plece în Spania la lucru, pentru ca, apoi, să fie obligată să practice prostituția, K. I. M. a sunat-o pe sora sa după aproximativ o săptămână și i-a comunicat că este obligată să practice prostituția, cerându-i să-i spună mamei"; să facă ceva pentru a o scoate din acel club";. Totodată, K. I.
M. i-a dat amănunte despre persoanele cu care a călătorit (Gabi Ceapa și I. ). Ulterior,
K. I. M. a sunat-o din nou pe sora sa și i-a comunicat că a reușit să fugă din club, că locuiește într-un sat, dar că îi e frică să iasă în oraș pentru a nu se întâlni cu cel care a dus-o în Spania, cu atât mai mult cu cât, întâlnindu-se într-o împrejurare cu Gabi Ceapa (Ș. G. ), aceasta i-a reproșat plecarea din club și că s-au cheltuit bani pentru ca ea să ajungă în Spania.
În august 2005, în timp ce martora se afla la domiciliul mamei sale, T. Artur, însoțit de o persoană, le-a vizitat, solicitând plata unor bani (500 euro) pentru cheltuiala avută cu obținerea actelor și transportul în Spania a numitei K. I. M. .
Audiată în instanță, această martoră a precizat că în decembrie 2010 inculpatul I.
P. D. a fost acasă la părinții ei și ai martorei K. I. M., ocazie cu care inculpatul i-a sugerat mamei sale ca atunci când va fi chemată la tribunal să spună că a fost obligată de către "domnul S. "; (polițistul ce a consemnat declarația ) să declare în sensul pe care îl făcuse deja.
Martora M. M., mama părții vătămate K. I. M. (f. 352 dos. urm. pen și f. 604 dos. instanță)a declarat că fiica sa a ajuns într-un club de noapte din Spania "dusă de către T. Artur";, aspecte pe care le cunoaște din relatările acesteia, iar ulterior ea a reușit să fugă din club, lucrând ca menajeră. În august 2005, T. Artur a vizitat-o pe martoră, solicitând suma de 5000 euro, bani cheltuiți de el pentru plecarea lui I. M. în Spania. După revenirea în țară a părții vătămate în august 2006, i-a povestit mamei ei despre împrejurările în care a ajuns în Spania, știind că merge la cules de struguri, iar apoi a fost nevoită să se prostitueze pentru câteva zile, reușind să fugă din club cu ajutorul unui bărbat pe nume M. . Cât timp se afla în Spania, frații lui Artur au contactat-o pe partea vătămată și au amenințat-o, cerându-i 5000 euro"; ca s-o lase în pace";(aceeași sumă care i se ceruse și martorei de către T. Artur).
Prin declarația dată de către martorul F. A. (f.355 și urm. dos.urm.pen.) acesta a susținut aceleași împrejurări relatate și de către martora M. M. (cu precizarea că martorul este concubinul lui M. M. ).
Prezența părții vătămate martore K. I. M. în Spania în clubul Perales de Tahunia este confirmat de martora C. A. S. (f. 92 și urm. dos.urm. pen. și f. 876, 877 dos. fond) aceasta a precizat și că partea vătămată a venit în club însoțită de S. I. și că nu s-a adaptat condițiilor, "producând"; într-o săptămână doar 200-300 euro și că"; tot timpul plângea și se certa cu I. că a ajuns în club";.
Și prin declarația dată de A. D. C. (f.56 verso dos.urm.pen.) aceasta a confirmat că în vara anului 2004 în club a venit S. I. și totodată și K. I. M., că aceasta din urmă a stat doar o săptămână în local, după care " a plecat … cu un client";.
De asemenea, prin declarația dată la_ (f.144 verso dos.urm.pen.) de către Ș.
D., astfel cum s-a consemnat și anterior, martorul a precizat că l-a întâlnit pe I. P.
D. în orașul Tarancon și a locuit o vreme la inculpat și împreună cu el s-a deplasat la clubul în care lucra și soția sa (G. Ș. ), aflând că M. și I. sunt fetele care ar munci pentru inculpatul I., împărțind câștigul cu el.
Prezența I. ei (K. I. M. ) în club este confirmată și de declarația dată de martora DS V. (f. 215 dos.urm.pen.) care a precizat că "în club a mai venit o fată din B., trimisă tot de către unul din băieții din B., pe nume I. ";, care, după ce s- a prostituat aproximativ o săptămână, a fugit cu un român și nu a mai revenit în club.
Prin declarația dată de T. R. P. (f. 217 și urm. dos.urm.pen.) aceasta a precizat că în lunile august - septembrie 2005 s-a întâlnit cu K. I. M. (pe care o cunoștea deoarece erau consătence) în satul Fuentiduenia de Tajo și din discuțiile purtate a reieșit că martora K. I. M. a lucrat în clubul "Monte Perales"; și într-un club din satul Rivas Vasia Madrid, martorei fiindu-i frică să precizeze prin intermediul cui a ajuns în Spania. T. R. P. aflase de la numita C. (aflată și ea în club) că anterior sosirii ei în club, K. I. M. (o fată din județul ei) a fost și ea acolo, adusă de "Gabi"; (Ș. G. ), care o și controla.
Audiată în instanță și menținând declarația dată la urmărirea penală (f.460), această martoră a declarat că nu cunoaște pe părțile vătămate din prezentul dosar (inclusiv pe K.
I. M. ).
Și martora M. C. I. A. (f.243 și urm. dos.urm.pen.) a precizat că, ajungând în Spania, într-un club de noapte din orașul Tarancon, numit " Play Lady";, a întâlnit mai multe fete: L. M., A. D., M. (care era gravidă) printre care și pe "o fată I. "; care era din același sat cu M., din zona B. și care "lucra pentru Fișu"; și la sfârșit de săptămână Artur, Cunta, Fișu și Banana veneau la club pentru a-și ridica banii"; pentru fete";.
Potrivit declarației date de martora S. I. (f. 287 și urm. urm. pen.) aceasta a plecat să lucreze într-un club din Spania situat în Arganda, cu ajutorul soților Ș. G. (zisă Ceapa) și Ș. D. (zis Banana) deplasarea a făcut-o cu un autocar al firmei Badoc, din Coldău, la_, pe autocar martora întâlnindu-se cu K. I. M. cu care a discutat, din discuții reieșind că fetele se deplasau la același club, la sosire S. I. a fost așteptată de D. (A. D. C. ), care le-a transportat și pe ea și pe K. I. M. la clubul din Arganda, unde martora S. I. s-a prostituat. Referitor la K. I. M., S. I. a mai arătat că, după aproximativ o săptămână de la instalarea lor în club, "a fugit cu un român mai în vârstă și cu niște spanioli necunoscuți";.
Inițial, martora nu a precizat pentru cine se prostitua K. I. M., la întrebarea legată de persoana care a ajutat-o să plece în clubul din Arganda, K. I. M. nu a indicat o persoană anume, arătând doar că e "o persoană din B. ";.
În aceeași declarație, S. I. a precizat că martora K. I. M. i-a spus că a fost trimisă în club de "Artur din B. ";, acesta finanțându-i plecarea, fără să-i dea amănunte legate de suma ce o datora " finanțatorului";.
În declarația dată de Ș. G. ( f. 374 dos.de urm. pen.) aceasta a precizat că, din discuțiile purtate de ea cu A. D. și S. I., a dedus că împreună cu S. I. în club a sosit și altă fată (K. I. M. ) " trimisă de Artur"; care "s-a îmbătat și a făcut scandal";, fiind dată afară din club de patron, ea plecând "cu un spaniol";. De la celelalte
fete aflate în club martora a dedus că această fată nu a reușit să "facă bani"; nici pentru a plăti datoriile avute la club.
Și în ce privește învinuirea reținută în sarcina inculpatului C. O. C. cu privire la partea vătămată C. A. S., s-a apreciat că probele administrate în cauză sunt de natură a face dovada temeiniciei învinuirii aduse.
Astfel, această martoră a relatat detaliat ( f. 92 și urm. dos.urm.penală) condițiile în care s-a mutat la inculpat acasă (care era prietenul sorei ei, C. A. ) începând să conviețuiască cu acesta, împrejurările în care, la solicitarea ei de a lucra în aceeași modalitate cu sora ei (damă de companie în club), în prezența mai multor persoane (la un suc), anterior ca partea vătămată să împlinească 18 ani, i s-a comunicat de către inculpatul C. Costică că "va merge cu Gabi"; (Ș. G., fostă N. ) în același loc din Spania, după ce va împlini 18 ani, pentru a lucra ca și "damă de companie";. Cel care a sprijinit-o în obținerea actelor necesare și i-a finanțat plecarea în Spania a fost inculpatul
C., martora declarând - în conformitate cu cele reținute deja de către instanță - că doar în Spania a aflat că trebuie să se prostitueze, făcând acest lucru pentru că nu avea altă alternativă.
De altfel, martora C. A. S. a declarat detaliat aspecte legate despre modul de funcționare al clubului, despre persoanele aflate în club și tarifele practicate, despre banii pe care fetele îi trimiteau în țară și căror persoane.
Audiată în instanță (fila 873 și urm.) martora a declarat că menține declarațiile date pe parcursul urmăririi penale, susținând însă că nu a practicat prostituția în clubul din localitatea Perales de Tahunia, ocupându-se doar cu practicarea dansului"; fără să facă altceva";. Totodată, martora a declarat că nu o cunoaște pe A. D. C., dar că o cunoaște pe Ș. G. (fostă N. ), care practica prostituția în același club. Deși a precizat că nu o cunoaște pe numita A., C. A. S. a declarat că s-a deplasat împreună cu ea la oficiul poștal de unde A. a trimis niște bani, ocazie cu care și ea a remis datoria pe care o avea la inculpatul C., bani ce au fost trimiși altei persoane la inițiativa lui A., care-i cunoștea mai bine pe "băieții respectivi"; și care i-a dat asigurări că banii îi vor parveni inculpatului.
De asemenea, martora a declarat și că nu o cunoaște pe DS V. și că în discuția purtată în urmă cu câteva luni, sora ei, C. A., a învățat-o să declare în defavoarea inculpatului, lucru pe care ea nu-l dorește, apreciind că inculpatul i-a făcut
"un bine";.
Despre declarațiile de la urmărirea penală martora a precizat că a semnat fără să le citească, dar și că "polițistul ce a dictat declarația, a dictat ce a declarat ea";.
Martora a mai declarat în instanță și că inițiativa de a merge la lucru în Spania i- a aparținut lui Ș. G., care i-a facilitat intrarea în club, inculpatul doar împrumutând-o cu bani pentru deplasare. În Spania, martora a susținut că a fost așteptată de către "Gabi și D. A. "; și iubita șefului localului, de asemenea, a precizat că nici ei și nici altor fete, aflate în local nu li s-a impus să se prostitueze, cele care o făceau, o făceau fără a li se impune, dar "lucrau"; pentru cineva din țară (exemplu, Gabi lucra pentru Banana).
Cu toate că a declarat că fetele nu erau obligate să lucreze în acel club, C. A.
S. a precizat că a ajutat-o pe K. I. M. să plece din club, spunând că pleacă la cumpărături, dar ajutând-o să-și scoată bagajele și să plece efectiv, urcând-o în autocar,
K. I. M. temându-se să nu fie bătută de " D., Gabi și I. ";, colegele ei de cameră.
Martora confirmă prezența în club a numitei D., menținând declarația cu privire la persoana care a trimis-o pe aceasta în club și pentru care ea se prostitua.
În ce o privește pe ea, martora apreciat că nu s-a prostituat pentru inculpatul C., susținând că aceste aspecte le-a declarat și la urmărirea penală, dar nu a fost luată în seamă.
Despre prezența în clubul Monte Perales de Tahunia a părții vătămate C. A. S. confirmă și martora A. D. C. (f.56) care declară că aceasta a stat mai mult timp în club, sosind în vara anului 2004, fără însă ca A. D. C. să o aștepte la autocar.
În declarația dată la urmărirea penală (f.109 și urm.) martora K. I. M. arată că în clubul Perales de Tahunia erau, pe lângă alte fete și surorile C. (din R. ), A. S. și A., care i-au spus că au fost aduse în club de " băieții din B. "; și că au scăpat de ei plătind 5000 euro.
Potrivit celor declarate de martorul Ș. D. C. (f. 144 și urm.) la Clubul Monte Perales din Spania, unde și soția sa a muncit mai mult timp, lucrau mai multe fete: P. prietena lui Roby, I. prietena lui Teutișan P. B., C. A. p rie te n a lui Cost ică , A.
D., R., prietena lui Seba și altele. În continuare martorul a arătat că"; toate se aflau de bună voie și cu acordul prietenilor cu care stăteau împreună"; în acel club și toate trimiteau bani prietenilor lor, din România"; probabil banii obținuți din practicarea prostituției";.
Și M. C. I. A., în declarația dată la_ (f. 172 verso) a apreciat că în clubul din orașul Tarancon din Spania, în care a fost obligată să se prostitueze, se mai aflau 7 fete din România: D. din B., M. din zona B. ului, A. din B., Gabi din
B., M. din S. M., R. din B. .
Și martorul M. Dolănescu (f. 175 dos.urm. pen.) a declarat că în anul 2005, aflându-se în Spania, unde lucra din 1998, a cunoscut-o pe C. A. S., care i-a spus că era dansatoare la un club din Perales de Tahunia, căutând-o în club și după mai multe vizite la local, i-a cerut să se mute la el ";deoarece acolo se practica prostituția"; și el nu era de acord ca ea să rămână acolo. După ce A. S. s-a mutat la el, i-a povestit că a ajuns în Spania prin intermediul sorei ei, A., care " de asemenea, se prostitua la acea dată în clubul respectiv";.
Martorul a mai arătat că în acel club a cunoscut și alte fete care "de asemenea"; se prostituau: N. G., Călugăru Pamela S., S. I., Bucioacă M., D. I. G. și A. D. C. .
În declarația dată de C. A., sora lui C. A. S. (f. 177 și urm.), aceasta a arătat că s-a prostituat în Spania la îndemnul lui C. C., care a convins-o și pe sora ei ";să producă pentru el, prostituând-o și pe ea";.
La fila 184 dos.urm.pen., aceeași martoră arată că în iunie 2004 a aflat că sora ei,
S., a fost trimisă în Spania de către C. Costică. În iulie 2004 S. a sunat acasă, i- a spus că e bine și că i-a "predat lui Banana"; 2000 de euro de pe urma practicării prostituției, scăpând de el și că "lucrează pe cont propriu";. După ce a primit banii de la A.
S., A. a plecat în Spania, în Arganda pentru o lună pe cont propriu. În clubul de noapte din Arganda, unde lucra A. S. era patron un spaniol mai în vârstă cu numele de Franco, în acel club prostituându-se în diferite perioade de timp: D. A., N. G. ,
P. și I., A. și I. .
La_, aceeași martoră ( f. 191 dos.urm. pen.) precizează că pe perioada cât ea era plecată, Costică a dus-o pe C. A. S. (minoră la acea dată) la B., obligând-o să practice relații sexuale cu diferiți bărbați, din banii obținuți întocmindu-i pașaportul și trimițând-o în străinătate pentru a se prostitua.
La_ (f.196 și urm.) martora C. A. a arătat împrejurările în care, după arestarea inculpatului C. C., la sfârșitul lunii februarie 2006 începutul lunii martie
2006, s-au făcut presiuni asupra sa de către rudele inculpatului și prietena lui pentru ca martora să schimbe declarațiile date până la acea dată (care-l incriminau pe inculpat), promițându-i și sume mari de bani.
La fila 199 și 200 dos.de urm.pen. prin declarația martorei C. A. aceasta precizează că, la solicitarea lui C. I. și numitei Ela (prietena inculpatului C. O.
C. ), în schimbul sumei de 2000 euro, a dat o declarație la avocatul inculpatului, în N.
, prin care a declarat neadevărat în legătură cu împrejurările ce-l incriminau pe O. C.
, martora motivând schimbarea declarației pentru a-și putea recupera banii remiși inculpatului când practica prostituția( apreciați la 3000 euro).
Martora DS V. (f. 213 și urm.) a arătat că la începutul lunii iulie 2004 s-a întâlnit în R. cu C. A. care i-a povestit că a fost trei luni în Sania și s-a prostituat pentru C. Costică din B. . Martora a precizat că deja la acea dată știa că sora mai mică a lui C. A., pe nume A. S., se afla într-un club de noapte din Arganda al cărui patron se numea Franco. Deplasându-se în acel club, martora a găsit-o pe sora lui
A. care avea numele de scenă "Ada";, care i-a spus că a fost trimisă la acel club de C. Costică căruia ar fi trebuit să-i trimită 1000 euro"; din prostituție";.
Tot din spusele lui Ada a aflat că atunci când ea a mers în februarie sau martie 2004 pentru prima dată în Spania, a mers împreună cu Gabi, astfel că Ada o cunoștea pe această Gabi.
Și martora T. R. P. (f. 217 și urm. urm.pen.) a declarat că, sosită în clubul Monte Peales din apropierea orașului Tarancon, la începutul anului 2005 le-a găsit pe
"Gabi, I., Ada, C., M. Alexandra și L. "; fete cu care a mai lucrat în club și înainte (cu ocazia primei plecări în Spania, în primăvara lui 2004).
În instanță martora a declarat că menține declarația dată la urmărirea penală, dar a precizat că nu le cunoaște pe L. M. E., A. D. C., C. I. M., C. A.
S., D. I. G. și nici pe Ș. D. C. .
Martora Ș. S. C. ( f. 234 și urm. urm.pen.) a declarat că a plecat în Spania pentru a se prostitua la insistențele lui Artur, fiindu-i frică de ce ar putea păți din partea acestuia și a fraților lui, la data de_, din B., călătorind pe autocar cu A.
D., că au fost cazate la părinții lui Artur unde au stat aproximativ 2-3 ore, iar apoi au fost transportate într-un club de noapte ai cărui patroni se numeau Salvador și Franco, unde a practicat, alături de alte fete, prostituția. La sosirea în club a găsit peste 20 de fete, câteva fiind din județul Bistrița - N., printre care și " una pe nume Ada, cred că de la Bistrița, din Sângeorz Băi, după cum spunea ea";.
În urma discuțiilor dintre martoră și C. A. S. ( Ada) aceasta i-a spus că a ajuns în clubul lui Franco, prima dată, prin intermediul altui băiat din B., pe nume C. Costică.
În declarația dată de martora P. M. (f. 282 și urm. dos.urm.pen.), aceasta a arătat că a plecat în Spania în_ din B., pentru a se prostitua, la insistențele lui T. Artur I., călătorind pe drum împreună cu A. D. C. care și ea se prostitua, după cum a aflat din discuțiile purtate că a ajuns în clubul Monte Perales de lângă Madrid unde a găsit mai multe fete din B., care se prostituau, printre care pe Gabi din B. și
C. A. S. din R. .
Prezența în clubul de noapte din Arganda (al cărei patron era Franco), a martorei C.
A. S. este confirmată și de martora S. I. (f. 287 și urm. dos.urm.pen.) care a precizat că la sosirea sa, în club se aflau și trei fete din R., din care 2 erau surori (și se numeau A. și Ada, iar cealaltă se numea S. ). Totodată martora a mai arătat și că la plecarea ei în țară, la_, în club au rămas N. G., D. A. și cele 2 surori din
R. .
Și D. I. G. (f. 102 și urm.) declară că la sosirea ei în clubul Monte Perales a găsit-o printre fete și pe "Ada"; din R. și că fetele se prostituau.
Potrivit declarației date de L. M. E. (f. 301 și urm.) plecată în Spania pe la mijlocul lunii mai 2004 și ajunsă în clubul din localitatea Perales de Tahunia pentru a se prostitua, după aproximativ o lună de zile de la sosirea ei în club ( prin iunie 2004), a mai sosit o fată pe nume Ada din R. (C. A. S. ), care i-a spus că are un prieten pe nume Costică din B., ";care a trimis-o în Spania la Gabi Ceapa pentru a se prostitua";.
În declarația dată la urmărirea penală de către Ș. G. (fostă N., poreclită Ceapa) aceasta a precizat că în Clubul Monte Perales din Spania a sosit din România, în prima jumătate a anului 2004( înainte de sosirea lui P. M. ) o fată pe nume "Ada";, sora lui C. A., pe nume C. A. S., "ajutată de C. C., pe atunci prieteni";. Martora a arătat expres că toate fetele venite în club în modalitatea arătată au practicat prostituția.
Audiate în instanță (f. 608 -609 și f. 610), martorele Gros Profira și B. N., surorile martorelor C. A. și C. A. S., au declarat că cele două nu li s-au plâns niciodată că ar fi fost obligate să practice prostituția în perioada cât au fost în Spania, că
A. a fost prietenă cu C. C., prezentându-l ca pe soțul ei. În ce privește banii pe care A. S. i-a trimis inculpatului din Spania, martorele au arătat că aceștia au reprezentat exact suma cu care inculpatul a împrumutat-o pe A. S., sora lor, pentru a putea ajunge în Spania ( pentru acoperirea cheltuielilor legate de transport și obținerea pașaportului).
În ce privește învinuirea reținută în sarcina inculpatului I. P. D. cu privire la partea vătămată martoră D. I. G., s-a apreciat de asemenea, că probațiunea administrată în cauză a făcut dovada temeiniciei acuzei aduse.
Audiată doar pe parcursul urmăririi penale (f. 102 și urm.) martora D. I. G. a declarat că în iunie 2005, numitul M. A. Grigore le-a propus atât ei cât și sorei lui, Grigorina Năstase, să meargă la muncă într-un club de noapte din Spania, ținut de un prieten al unei cunoștințe din B., ca damă de companie, calitate care implica doar a determina clienții să facă consumație. Propunerea făcută implica și împărțirea câștigurilor obținute de fete cu M. A. Grigore zis Gore. După acceptul dat de martoră, M. Grigore s-a oferit s-o ajute să obțină pașaportul, sens în care a apelat la un prieten al său, care le-a asigurat celor doi transportul în Bistrița, cheltuielile legate de obținerea pașaportului fiind suportate de M. Grigore. La o zi după obținerea pașaportului, la_, martora a plecat spre Spania, fiind așteptată de numita D., cheltuielile legate de transport fiind achitate din țară. Pe durata călătoriei D. I. G. a fost însoțită de o fată care s-a recomandat cu numele de A. ( Ghiț Domnica Florica) și care a fost însoțită la autocar de către Zăgrean A. zis Delu, care le-a și făcut cunoștință, spunându-le să aibă grijă pe drum una de alta, pentru că merg în același loc. Ajunsă în Spania, martora D. a fost așteptată în parcare de către inculpatul I. P.
D. (zis Fișu), persoană pe care martora o cunoștea din țară. Inculpatul I. a transportat-o pe martoră într-un club de noapte ";Monte Perales"; din localitatea Perales de Tahunia. La club, martora a fost luată în primire de către A. D. C. care i-a făcut cunoștință, cu patronul clubului și apoi i-a explicat că trebuie să se prostitueze pentru a câștiga bani, a șa cum fă cea u to a te fe te le d in a ce l bar.
Cu toate că asupra martorei s-au făcut presiuni pentru a se prostitua, de către M. Grigore, care a apelat-o telefonic în acest scop, aceasta a refuzat să facă acest lucru, neputându-se adapta condițiilor din club. Pe perioada cât a lucrat în club, de aproximativ o lună de zile, martora a obținut bani doar din consumația clienților, astfel că nu i-a remis
numitului Gore nici datoria legată de transport și obținerea pașaportului și nici suma pretinsă de acesta (de jumătate din câștig).
Ulterior, D. I. G. a fugit din club însoțită de o altă fată din Iași și a ajuns în Malaga, unde o perioadă a spălat mașini într-o parcare auto, reușind să strângă banii necesari pentru a se întoarce acasă, la_ .
Prezența în clubul Monte Perales a părții vătămate martore D. I. este confirmată și prin declarația dată de C. A. S. (f. 92 și urm. dos.urm.pen.), potrivit căreia, în vara anului 2005, a venit, trimisă din România A. (D. I. G. ), preluată de la autocar de D. A., ea adaptându-se programului clubului și mergând cu clienții pe cameră pentru a întreține relații sexuale.
După aproximativ o lună de zile, martora susține că împreună cu D. I. și o fată din Iași (Alexandra), au plecat într-un club din Malaga, unde C. A. S. a stat doar 2 săptămâni, plecând din club cu un client.
Și martorul M. Dolănescu (f. 175 și urm.) a confirmat prezența în clubul din Perales de Tahunia a lui D. I. din Bistrița, în vara anului 2005, alături de alte fete, fără să poată preciza în ce modalitate au ajuns acele fete în club.
În baza probelor administrate în cauză s-a apreciat că fapta inculpatului I. P.
D. de a transporta și caza pe L. M. E. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, pe o durată de aproximativ 9 luni de zile și însușirea sumelor de bani obținute de această parte vătămată martoră a întrunit elementele constituționale a infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen..
Totodată, s-a apreciat că fapta inculpatului I. P. D. de a transporta și caza pe partea vătămată constituită martor K. I. M. în scopul exploatării ei prin practicarea prostituției, după ce anterior aceasta fusese recrutată prin fraudă în același scop cu promisiunea unui loc de muncă în străinătate a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen..
De asemenea, s-a reținut că fapta aceluiași inculpat de a o primi și transporta pe partea vătămată constituită martoră D. I. - G. sub pretextul găsirii unui loc de muncă în străinătate în scopul exploatării prin practicarea prostituției a întrunit în drept elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1 din legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen..
Fapta inculpatului C. O. C. de a recruta pe partea vătămată martoră C.
A. S. în perioada cât aceasta era minoră și de a-i asigura transportul în Spania, în scopul exploatării ei prin practicarea prostituției, a întrunit în drept elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 al. 1 din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen..
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului I. P. D., potrivit cu dispozitivul prezentei sentințe, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.pen. și anume: gradul sporit de pericol social al faptelor, natura infracțiunilor săvârșite, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, împrejurările în care faptele au fost comise, perioada de timp în care martorele s-au prostituat în beneficiul inculpatului precum și sumele de bani însușite de inculpat, în cazul martorei L. M.
E., persoana inculpatului care nu are antecedente penale, atitudinea inculpatului cu privire la infracțiunile pentru care a fost cercetat, pe tot parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești.
Pe cale de consecință, s-a dispus condamnarea inculpatului I. P. D. la pedeapsa de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.
de art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen. pe o perioadă de 3 ani pentru infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art. 12 al. 1 din legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen., săvârșită în dauna părții vătămate martore L. M. E. .
De asemenea, s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a
b C.pen. pe o perioadă de 3 ani pentru comiterea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1 și al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 13 C.pen., săvârșită în dauna părții vătămate martore K. I. M. .
Totodată, s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a
b C.pen. pe o perioadă de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 13 C.pen. în dauna părții vătămate martore D. I. G. .
În ce privește pedeapsa complementară aleasă de instanță, la stabilirea ei s-a ținut seama de natura infracțiunilor săvârșite și de gradul ridicat al pericolului social al acestora.
S-a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpatul I. au fost comise în condițiile concursului real prev. de art. 33 lit. a C.pen., și în temeiul disp.art. 34 alin. 1, lit. b C.pen. s- au contopit pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și potrivit art. 35 al. 3 C.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen. pe o perioadă de 3 ani.
S-a făcut aplic. disp.art. 71 rap.la art. 64 al. 1 lit. a-b C.pen. referitoare la pedepsele accesorii.
În conformitate cu disp.art. 19 alin. 1 din legea nr. 678/2001 rap.la art. 118 al. 1 lit. e C.pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul I. P. D. a sumei de 25.000 Euro sau contravaloarea în lei la data plății, sumă de care acesta a beneficiat în urma exploatării părții vătămate L. M. E. .
Dovada cu privire la realizarea sumei de bani sus menționate de către partea vătămată martoră L. M. E. s-a făcut atât potrivit susținerilor părții vătămate dar și a depozițiilor martorilor audiați în cauză, care au indicat care erau tarifele ce se practicau pentru întâlnirea pe cameră cu clienții și care erau veniturile care se puteau obține din practicarea prostituției ( exemplu - martora C. V. f. 332, declară că dădea celui ce o exploata câte 1000 de euro pe zi, martora L. M. E. f. 319, declară că a realizat zilnic venituri de aproximativ 400 euro, în medie, deoarece în zilele mai bune realiza 700 euro și în altele, mai slabe, 200 de euro, martora S. I. a declarat că Sabina Călugăru realiza 1000 de euro/ săptămână, f. 287), depoziții ce se coroborează cu expedierile de bani ce se făceau de unele fete către cei ce le traficau, aflați în țară (
f. 441 -444 dos.urm.pen., adresa BCR referitoare la operațiunile Money Gram și tranzacțiile efectuate în conturile unor persoane).
În conformitate cu disp.art. 14, 346 C.proc.pen. s-a constatat că părțile vătămate
L. M. E., K. I. M. și D. I. G. nu s-au constituit părți civile în cauză.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului C. O. C. s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 C.pen., respectiv de gradul de pericol social sporit al faptei comise, reflectat și în limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de natura infracțiunii săvârșite, de împrejurările comiterii faptelor, de perioada de timp în care partea vătămată C. A. S. s-a prostituat în beneficiul acestuia și suma de bani însușită de inculpat de pe urma practicării prostituției, dar și de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale. În acest
sens, se reține că sentința penală nr. 833/19 iunie 2007 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul penal nr._, invocată de acuzare, nu-l vizează pe inculpatul C.
O. C., ci pe inculpatul C. Olimpiu Emanoil, astfel că datele furnizate de IPJ Bistrița - N. referitoare la cazierul inculpatului (f. 483 dos.urm.pen.) sunt eronate, fiind înlăturate de instanță.
La alegerea pedepsei aplicate inculpatului C. s-a avut în vedere și atitudinea acestuia cu privire la infracțiunea pentru care a fost cercetat, pe tot parcursul procesului penal.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art. 13 al. 1 din Legea nr. 678/2001 s-a dispus condamnarea inculpatului C. O. Consatntin la pedeapsa de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a - b C.pen. pe o perioadă de 3 ani. La stabilirea pedepsei complementare aplicate s-a avut în vedere natura infracțiunii săvârșite de inculpat și gradul de pericol social crescut al acesteia.
Potrivit disp.art. 71 al. 2 C.pen. rap.la art. 64 al. 1 lit. a - b C.pen. s-a făcut aplicarea normelor procedurale referitoare la pedepsele accesorii.
În conformitate cu disp.art. 19 al. 1 din Legea nr. 678/2001, rap.la art. 118 alin. 1 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul C. C. a sumei de 800 euro sau contravaloarea în lei la data plății, sumă de care acesta a beneficiat în urma exploatării părții vătămate martore C. A. S. .
Dovada cu privire la suma de bani sus menționată remisă de partea vătămată martoră C. A. S. inculpatului C., prin intermediul lui Bârta L. U., este făcută nu doar de susținerile părții vătămate martore în declarațiile inițiale, dar și de adresa emisă de BCR ( f. 442 dos.urm.pen.) referitoare la operațiunile Money Gram, al cărui conținut este în consens cu declarațiile martorei.
În conformitate cu disp.art. 14, 346 C.proc.pen. s-a constatat că partea vătămată C.
A. S. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Raportat la soluția de condamnare a celor 2 inculpați, în temeiul disp.art. 191 al. 2 C.proc.pen., s-a dispus obligarea lor la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, cheltuieli ce includ și cheltuielile efectuate la urmărirea penală și cele cu apărarea din oficiu, acordate apărătorului ce i-a reprezentat pe inculpați, din fondurile M. ui Justiției, în temeiul disp.art. 189 C.proc.pen..
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații I. P. -D. și C. O.
C. , ambii criticând solutia instantei de fond ca fiind nelegala si netemeinică.
Inculpatul I. P. D. a solicitat desfiintarea sentintei atacate si pronuntarea unei decizii penale prin care să se dispună, în principal, achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c C.pr.pen., faptele nefiind comise de către acesta cu motivarea că din ansamblul probator rezultă că victimele au plecat benevol în Spania, au cunoscut ce activitate urmează a efectua si au avut deplină libertate de miscare si optiune.
În subsidiar, a solicitat achitarea inculpatului sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d C.pr.pen., întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv atât latura subiectivă cât și latura obiectivă arătând că activitățile desfășurate de inculpat nu pot fi circumscrise unor activități de trafic propriu zise, nedovedindu-se că ar fi constrâns victimele să practice prostitutia.
In terțio, reindividualizarea pedepselor în sensul reducerii cuantumului acestora sub minimul special prevăzut de lege ca efect al retinerii circumstantelor atenuante motivând că sanctiunile aplicate sunt foarte severe, este o persoană tânără și are doi copii minori în întreținere, considerând că șansele de reintegrare în societate sunt reale chiar dacă s-ar pronunța o pedeapsă mai redusă
Inculpatul C. O. C. desfiintarea sentintei atacate si pronuntarea unei decizii penale prin care să se dispună, în principal, achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a C.pr.pen. motivând că din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă că inculpatul nu a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Susnumitul a arătat că atât partea vătămata Covadi A., cât si membri familiei acesteia au arătat că ajutorul său s-a rezumat doar la faptul de a o împrumuta cu bani si că susnumita a ajuns în Spania cu sprijinul unei alte persoane, că banii primiti de la aceasta reprezintă restituirea acelui împrumut si că o parte din martorele audiate au făcut arătat că partea vătămată C. A. ar fi practicat prostituția pe cont propriu și nicidecum în folosul său.
În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia prin luarea în considerare atât a circumstanțelor personale, cât și a celor reale ale comiterii faptei.
Procedând la solutionarea apelurilor prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că apelurile declarate în cauză sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Instanta de fond a efectuat o cercetare judecătorească extrem de laborioasă, administrând în mod direct și nemijlocit probe noi și procedând la readministrarea celor din faza de urmărire penală, probe pe baza cărora a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea.
Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care tribunalul și-o însușește în întregime, astfel cum această posibilitate este conferită de practica CEDO și potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instantei inferioare (Helle impotriva Finlandei ), se va sublinia cu privire la criticile aduse sentintei recurate următoarele:
Raționamentul instanței de fond potrivit căruia nu există dubiu cu privire la racolarea de către prin acte de inducere în eroare a victimelor, asigurarea mijloacelor de transport si apoi a conditiilor în vederea obligării la practicarea prostituției de către victime si obtinerea de sume de bani de către apelanti din activitatea acestora, este unul corect.
Astfel, din probele cauzei, în special din declaratiile victimelor, rezultă că inculpatii au avut un mod identic de operare în sensul că în toate cazurile persoanele vătămate li se promitea sprijin pentru găsirea unor locuri de muncă oneste în baruri din Spania, urmând a fi plătite în functie de consumatia clientilor, rolul victimelor fiind acela de a stimula clientii să comsume cât mai mult.Apoi inculpatii sau alte persoane, se preocupau de procurarea pasapoartelor, a transportului si cazării victimelor, după care erau plasate în cluburi în vedere practicării prostitutiei, apelantii solicitând remiterea unor sume consistente din banii astfel obtinuti de persoanele vătămate.
Curtea observă că toate victimele inculpatilor prezintă o serie de caracteristici comune: sunt persoane care aveau o situatie financiară extrem de dificilă, practic fără mijloace de subzistentă sau cu venituri foarte scăzute, cu un grad minim de instruire si fiind la o vârstă redusă (C. A. S. fiind minora), practic fiind persoane vulnerabile si usor de indus în eroare. Apoi, pentru a asigura dependenta fata de persoana lor, inculpatii s-au preocupat ca după ce au ajuns în Spania, victimele să fie deposedate de acte, li s-a impus returnarea unor sume de bani în cuantum ridicat, pretins a fi cheltuite cu deplasarea lor în Spania, nu li s-a asigurat accesul la sumele de bani castigate din practicarea prostitutiei si li s-a cerut să trimită sistematic bani în tară în folosul lor. De asemenea, din declaratia martorilor rezultă că victimele erau supravegheate de alte persoane care practicau prostitutia în aceeasi locatie, toate aceste aspecte constituind elemente de
constrângere ale persoanelor vătămate atât în practicarea prostitutiei, cât și în limitarea posibilitatilor acestora de deplasarea sau de a avea alte optiuni în câstigarea subzistentei.
În sprijinul dovedirii stării de fapt si a încadrării juridice a faptelor pentru care au fost trimisi în judecată inculpatii, Curtea observă că declartiile martorilor confirmă depozitiile victimelor.
Astfel, sub aspectul activitătii ce se desfăsura în clubul ";Play Lady"; unde, pe rând, au fost aduse victimele, martora Ș. G. (f.365 și urm. dos.u.p.) a arătat că la scurt timp de la sosirea sa în club a înțeles că acolo se practica prostituția și că acest lucru îl
fă ce au to a te f ete le ca re e rau a co lo .
Apoi, cu privire la modul în care victimele au ajuns în acel club, martora Raț M.
E. (fostă L. ) care confirmă prezența victimei L. M. E. în clubul de noapte din Tarancon unde a fost și ea dusă pentru a se prostitua, a arătat în declaratia dată în instantă că victima i-a comunicat că a fost forțată să vină în club și să practice prostituția, că a vrut să plece, dar nu a fost lăsată de către "Fișu"; (adică inculpatul I. ). Martorul Ș.
D. (f.144 și urm. dos.urm.pen.) a declarat că aflat chiar de la inculpatul I. că ar fi suportat toate cheltuielile legate de pașaport pentru susnumita victimă.
Martora M. N. M. (f. 343 dos.urm. pen. și f. 602 dosar instanță), sora victimei K. I. M. care a fost racolată de T. Artur si transportată la club de inculpatul I., a mentionat că susnumita a fost "păcălită"; să plece în Spania la lucru, pentru ca, apoi, să fie obligată să practice prostituția, că personal a sunat-o pe sora sa după aproximativ o săptămână și i-a comunicat că este obligată să practice prostituția, cerându-i să-i spună mamei"; să facă ceva pentru a o scoate din acel club";. În acelasi sens este si declaratia martorei M. M., mama părții vătămate K. I. M. (f. 352 dos. urm. pen și f. 604 dos. instanță) care a declarat că după revenirea în țară a părții vătămate în august 2006, i-a povestit despre împrejurările în care a ajuns în Spania, știind că merge la cules de struguri, iar apoi a fost nevoită să se prostitueze pentru câteva zile, reușind să fugă din club cu ajutorul unui bărbat pe nume M. .
Partea vătămată C. A. S. a relatat detaliat (f. 92 și urm. dos.urm.penală) că i-a solicitat inculpatului Ciubotar sprijinul de a lucra în aceeași modalitate cu sora ei (damă de companie în club), anterior ca partea vătămată să împlinească 18 ani, inculpatul afirmând că "va merge cu Gabi"; (Ș. G., fostă N. ) în același loc din Spania, după ce va împlini 18 ani, pentru a lucra ca și "damă de companie";. Cel care a sprijinit-o în obținerea actelor necesare și i-a finanțat plecarea în Spania a fost inculpatul C., aflând doar în Spania a aflat că trebuie să se prostitueze, făcând acest lucru pentru că nu avea altă alternativă. În acelasi sens este si declaratia sorei victimei, martora C. A. (f. 177 și urm., 184 dos.urm.pen), aceasta arătând că inculpatul C. C. a convins-o și pe sora ei ";să producă pentru el, prostituând-o și pe ea"; si că în iunie 2004 a aflat că sora ei,
S., a fost trimisă în Spania de către C. Costică. La fel, martora DS V. (f. 213 și urm.) a arătat că a găsit-o pe C. A. S. într-un club de noapte din Arganda al cărui patron se numea Franco, că avea numele de scenă "Ada"; si i-a spus că a fost trimisă la acel club de C. Costică căruia ar fi trebuit să-i trimită 1000 euro"; din prostituție";.
În declarația dată la urmărirea penală de către Ș. G. ( poreclită Ceapa) a confirmat că în prima jumătate a anului 2004 în Clubul Monte Perales din Spania a sosit din România, sora lui C. A., pe nume C. A. S., zisă Ada "ajutată de C. C.
, pe atunci prieteni";. Martora a arătat expres că toate fetele venite în club în modalitatea arătată au practicat prostituția. Martora L. M. E. (f. 301 și urm.) confirmă momentul si locul sosirii în Spania a numitei Ada din R. (C. A. S. ), care i-a spus că are un
prieten pe nume Costică din B., ";care a trimis-o în Spania la Gabi Ceapa pentru a se prostitua";.
Desi parte vătămată C. A. S. a revenit asupra declartiei sale din cursul urmăririi penale Curtea găseste că declaratia dată în instanta este nesinceră cu privire la aspectele esentiale ale cauzei ca urmare a contradictiilor evidente existente în continutul ei (afirmatia ca nu o cunoaste pe martora A., desi afirmă apoi că împreună cu aceasta s-a deplasat pentru a trimite bani inculpatului Ciubotar prin intermediul lui T. Artur, negarea practicării prostitutiei în ciuda declaratiilor consistente si multiple în acest sens a celorlalti martori), existând presupunerea că asupra acesteia s-au făcut presiuni de felul celor la care a fost supusă si sora ei, martora C. A. pentru a-si schimba depozitiile (f.196 și urm., f. 199 și 200 dos.de urm.pen)
În final, martora D. I. G. (f. 102 și urm.) a acceptat propunerea numitului
M. A. Grigore de a munci într-un club de noapte din Spania, ca damă de companie, calitate care implica doar a determina clienții să facă consumație și împărțirea câștigurilor obținute cu susnumitul. Cheltuielile pentru obtinerea pasaportului si cu deplasarea au fost suportate de numitul M. . În Spania, martora D. a fost așteptată în parcare de către inculpatul I. P. D. (zis Fișu), persoană pe care martora o cunoștea din țară care a transportat-o într-un club de noapte ";Monte Perales"; din localitatea Perales de Tahunia. La club, martora a fost preluată de către A. D. C. care i-a făcut cunoștință cu patronul clubului și, desi i i-a explicat că trebuie să se prostitueze pentru a câștiga bani, ";așa cum făceau toate fetele din acel bar";, martora a refuzat acest lucru si a reusit să fugă în scurt timp.
Prezența în clubul Monte Perales a părții vătămate martore D. I. este confirmată de C. A. S. (f. 92 și urm. dos.urm.pen.) si de martorul M. Dolănescu (f. 175 și urm.).
Faptul că inculpatii au dobândit sume de bani din activitatea de prostitutie desfăsurată de victime rezultă atât din declaratiile acestora, cât si ale martorilor.
Astfel, martora Ș. G. (f.365 și urm. dos.u.p.), declară că fetele se prostituau conform înțelegerii avute cu I. P. D., zis Fișu și un frate al acestuia, fără ca martora să știe care era procentul care rămânea fetelor și care era procentul încasat de cei pentru care acestea se prostituau.
De asemenea, martorul Ș. D. C. (f.144 și urm. dos.urm.pen.) a declarat că l- a însoțit pe I. P. D. zis Fișu la clubul unde lucra și soția sa și unde a aflat că L. M. și K. I. sunt fetele care ar munci pentru inculpatul I., câștigul împărțindu-l cu el si că toate trimiteau bani prietenilor lor, din România ";probabil banii obținuți din practicarea prostituției";.
Și martora M. C. I. A. (f.243 și urm. dos.urm.pen.) a precizat că, ajungând în Spania, într-un club de noapte din orașul Tarancon, numit " Play Lady";, a întâlnit mai multe fete: L. M., A. D., M. (care era gravidă, adică L. M.
),"o fată I. "; care era din același sat cu M., din zona B. (adică K. I. ) și care
"lucra pentru Fișu"; și la sfârșit de săptămână Artur, Cunta, Fișu (adică inculpatul I. ) și Banana veneau la club pentru a-și ridica banii"; pentru fete";.
Martora C. A. S. audiată în instanță (fila 873 și urm., f. 92 dos.u.p.) a declarat că s-a deplasat împreună cu numita A., la oficiul poștal de unde A. a trimis niște bani, ocazie cu care și ea a remis datoria pe care o avea la inculpatul C., respectiv 800 euro, bani ce au fost trimiși altei persoane la inițiativa lui A., care-i cunoștea mai bine pe "băieții respectivi"; și care i-a dat asigurări că banii îi vor parveni inculpatului.
La fel, martora L. M. (f. 119) a arătat că timp de 9 luni s-a prostituat "în favoarea lui I. "; care primea banii săptămânal, martora indicând că a câștigat în această perioadă peste 50000 Euro.
Semnificative sunt și dovezile de expediere de bani ce se făceau de unele fete către cei ce le traficau, aflați în țară ( f. 441 -444 dos.urm.pen., adresa BCR referitoare la operațiunile Money Gram și tranzacțiile efectuate în conturile unor persoane).
Având în vedere situatia de fapt anterior mentionata, instanta de fond a stabilit o încadrare juridica legala, în raport cu normele de incriminare incidente.
Curtea retine că atât infractiunea de trafic de persoane, cât si cea de trafic de minori presupun sub aspectul laturii obiective modalitati alternative de comitere, existenta infractiunilor mentionate nefiind conditionată de săvârsirea tuturor actelor care intră în alcătuirea elementului material al infracțiunii.
În speță, inculpații au acționat cu intenție directă, recrutând victimele prin fraudă sau cunoscând că au fost astfel recrutate (în cazul inculpatului I. și cu referire la victimele Debrac și K. ), iar inculpatul C. cunoscând că victima C. este minoră, apoi le-au asigurat transportul (plătind deplasarea acestora) sau, în cazul inculpatului I., chiar transportând direct victime în localurile unde se practica prostituția, toate actele în scopul exploatării victimelor prin obligarea la practicarea prostituției, fapte prin care s-a adus atingere nu doar bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și asigurarea licită a mijloacelor de existență, ci și libertății de voință și acțiune a victimelor, ca valori sociale ocrotite ce constituie obiectul juridic al infracțiunilor de traffic de persoane, respectiv traffic de minori.
Referitor la pedepsele aplicată inculpatilor, Curtea retine că pentru a-și îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii, duratei si modalitătii de executare, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Asa fiind, Curtea constata că pedepsele au fost în mod corect individualizate atât sub aspectul duratei, cât si al modalitatii de executare, printr-o evaluare corespunzatoare a tuturor criteriilor prevazute de art.72 din Codul penal si tinându-se seama de scopul urmarit prin stabilirea acelei pedepse, potrivit art.52 din Codul penal. În acest sens, Curtea retine ca pedepsele sunt proportionale cu gravitatea faptelor savârsite de inculpati si, în acelasi timp, juste în raport cu datele personale ale acestora.
În speta nu poate fi ignorat faptul că inculpatii au derulat activitatea infractională pe parcursul unui interval lung de timp și că au inteles să-si procure mijloacele de subzistenta din comiterea acestui gen de fapte. Pe de altă parte, inculpatii au avut o poziție nesinceră, au încercat direct sau indirect influentarea martorilor si, desi nu posedă antecedente penale, sunt condamnati, chiar nedefintiv, în cauze similare.
Curtea consideră că reținerea de circumstanțe atenuante nu este justificată. Aplicarea dispozițiilor art. 74 C.pen. este atributul exclusiv al instanței de judecată,
care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecintele acesteia. Totodată, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Curtea observă că în ceea ce privește pedeapsa accesorie deși în art.71 alin.2 din C.pen. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art.64 lit.a)-c), în cazul
condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Totusi, prin Decizia nr.74/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, obligatorie conform art.414 ind.2 alin.2 teza a II-a din C.pr.pen., dispozițiile art.71 din C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a)-c) din C.pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 din C.pen. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c.Marii Britanii.
Ca atare, în prezenta cauză, Curtea reține că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpatilor duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art.64 lit.a) C.pen. si a dreptului de a ocupa functii implicând exercitiul autoritătii de stat prev. de art. 64 lit. b C.pen., toate acestea presupunând responsabilitate civică, încrederea publică si probitate morala, motive pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei aplicate inculpatilor.
În final prima instanta a dispus corect măsura confiscării speciale a sumelor obtinute de inculpati prin comiterea infractiunilor, sume care au fost corespunzător cuantificate în raport de probele cauzei. Astfel, martora C. Adima S. a recunoscut că, însoțită fiind de martora A., a expediat inculpatului Ciubotar suma de 800 Euro prin folosirea contului inculpatului B. (f. 50, 92 dos.u.p.), inculpatul recunoscând acest fapt, chiar dacă a susținut că banii au fost trimiși în contul unui pretins împrumut acordat victimei (f. 99 dos.fond).
La rândul ei, martora L. M. E. (f. 119) a arătat că s-a prostituat timp de 9 luni în favoarea inculpatului I. P. D., zis "Fișu";, că a obținut în acea perioadă circa
50.000 euro (susținere credibilă raportat la tarifele practicate de victimă potrivit susținerilor sale) și că inculpatul I. prime banii săptămânal din câștigurile sale.
Pentru toate aceste motive Curtea concluzionează că sentinta atacată este legală si temeinică, urmând a fi mentinută în întregime ca atare astfel că în baza art. 379 pc.t 1 lit. b C.proc.pen. se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații I. P. -D. și
C. O. C.
Inculpatilor li s-a asigurat asistenta juridică din oficiu astfel că în temeiul art. 189 C.proc.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C. suma de câte 300 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
Potrivit art. 192 al. 2 C.proc.pen. se vor obliga inculpații să plătească în favoarea statului suma de câte 700 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații I. P. -D. și C. O.
C. împotriva sentinței penale nr. 30/F din 21 martie 2012 a Tribunalului Bistrița N. .
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C. suma de câte 300 lei onorarii pentru apărătorii din oficiu, ce se va plăti din fondul M. ui Justiției.
Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 700 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300 lei reprezentând onorariu avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inc. C. O. C. si de la comunicare cu restul părților.
Dată si pronunțată în ședință publică din 29 ianuarie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. H. I. M.
GREFIER,
L. C.
Dact.L.H./Dact.S.M 4 ex./_
Jud.fond. B. D. la
| ← Sentința penală nr. 153/2013. Trafic de persoane | Încheierea penală nr. 87/2013. Trafic de persoane → |
|---|
