Decizia penală nr. 45/2013. Trafic de persoane

Decizii și sentințe penale - Curtea de Apel Cluj (2013)

ROMA. A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI DOSAR NR._ *

DECIZIA PENALĂ NR.45/A/2013

Ședința publică din 13 martie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D.	P.	, judecător
JUDECĂTOR: I.	C.	M.
GREFIER: D.	S.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, S.

T. C. reprezentat prin procuror: DORU DOBOCAN

S-au luat spre examinare - pentru pronunțare - apelurile declarate de către inculpații O. T., M. V., P. N., A. C., S. P., C. I., H. N.

și DIICOT S. T. C. împotriva sentinței penale nr.17 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr._, trimiși în judecată prin rechizitoriul P. ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S. T.

, pentru săvârșirea infracțiunilor astfel:
- inculpatul O. T. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003; trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic. art. 37 lit. a C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
- inculpatul M. V. G. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003; trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
- inculpatul P. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003; trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.
- inculpatul A. C. F. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003; trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.; proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.
- inculpatul S. P. D. pentru săvârșirea infracțiunilor de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003; trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.; proxenetism prev. de art. 329 alin.
  1, alin. 2 teza I, C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic. art. 37 lit. b C.pen. și art. 33 lit. a C.pen.
- inculpatul C. I. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din legea 678/2001, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.
- inculpata H. N. pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă prev. de art. 260 alin. 1 teza I și II C.pen. și favorizarea infractorului prev. de art. 264 C.pen., totul cu aplic. art. 33 lit. b C.pen.
  La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
  S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 27 februarie 2013, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
  C U R T E A
  Asupra apelurilor penale de față,
  În baza lucrărilor dosarului, constată că Tribunalul Cluj prin sentința penală nr.17 din_, a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul C. I., prin avocat, din două infracțiuni, respectiv trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al.2 teza I C.pen. cu art. 41 al.2 C.pen. într-o singură infracțiune de proxenetism, prev. de art. 329 al.1,al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al.2 C.pen.
  S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații M. V. G. și P. N., prin avocat, din infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al.2 C.pen. în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 al.1 2 C.pen. cu art.41 al. 2 C.pen.
  Au fost condamnați inculpații:
  1. O. T. , fiul lui I. și R., născut la data de_ în C. -N., jud. C., cetățean român, dom. în C. -N., str. Lăcrămioarelor nr. 10, ap. 52, jud. C., recidivist, CNP 1., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, la pedepsele de:
- 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu art. 37 lit. a C.pen.,
- 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen. și
- 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen.
  S-a constatat că inculpatul a comis prezentele infracțiuni în condițiile recidivei postcondamnatorii prev. de art. 37 lit. a C.pen. față de pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare condiționată, ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 360/_ a Judecătoriei C. -N., definitivă prin neapelare la data de_ .
  În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen.s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:
  - 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.
  În baza art. 83 C.pen. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 360/_ a Judecătoriei C. -N., definitivă prin neapelare la data de_ și dispune executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul executând în final pedeapsa de:
- 8 (opt) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.
  În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
  În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
  În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.
  În baza art.19 din Legea 678/2001 si art. 118 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma de 13475 euro sau echivalentul acesteia în lei.
  2.M. V. G. , fiul lui G. V. și L. M., născut la data de_ în C. -N., jud. C., cetățean român, dom. în C. -N., str. Oașului nr. 159B, ap. 1, jud. C., recidivist, CNP 1., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla la pedepsele de:
- 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu art. 37 lit. b C.pen.,
- 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen., și

-3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen.

S-a constatat că inculpatul a comis prezentele infracțiuni în condițiile recidivei postexecutorii prev. de art. 37lit. b C.pen. față de pedeapsa de 2 ani și 6

luni închisoare cu executare în regim de detenție, ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 546/_ a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr. 490/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:

5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C.pen.s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit.a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța din data de_ a P. ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT-

T. C. asupra sumei de 2300 lei și 2285 euro ridicați de la inculpat.
S-a respins cererea formulată de numita Roba C. G. de restituire a sumei de 2300 lei și 2285 euro.
3. P. N., fiul lui G. și Ana, născut la data de_ în C. -N., jud. C.
, cetățean român, dom. în C. -N., str. Gh. D. nr. 2, ap. 30, jud. C., fără antecedente penale, CNP 1., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla la pedepsele de:
- 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen.,
- 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen.
- 2 (doi) închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a și 76 lit. c C.pen.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. s-a cconstatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:

- 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C.pen.s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.

În baza art.19 din Legea 678/2001 și art. 118 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma de 5350 euro sau echivalentul acesteia în lei, precum și a autoturismului marca Alfa Romeo cu nr. de înmatriculare_, seria sașiu ZAR93000004019941, având cartea de identitate seria H216420, lăsat în custodia numitei P. R. M., conform procesului verbal din data de _

4.A. C. F. fiul lui F. și N., născut la data de_ în C. -

, jud. C., cetățean român, dom. în C. -N., Aleea Bușteni nr. 7, ap. 13, jud. C., fără antecedente penale, CNP 1., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla la pedepsele de:
- 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen.,
- 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen. și
- 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I cu art. 41 al. 2 C.pen. cu art. 74 lit. a și 76 lit. c C.pen.,
  S-a constatat că prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N. definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. inculpatul fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la împiedicarea în orice mod a funcționării normale a unui sistem informatic în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 49 din Legea nr.161/2003 cu art. 41 al.2 C.pen., comisă în perioada aprilie-mai 2009.
  În baza art. 85 C.pen. s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N., definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. .
  În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 și 36 al. 1 C.pen. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului în prezentul dosar sunt concurente între ele și cu infracțiunea pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N. definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. și dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:
- 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei .

În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv de la_ la_ și începând cu data de_ la zi.

S. P. D. fiul lui P. și R., născut la data de_ în C. -N. ,
jud. C., cetățean român, dom. în C. -N., S. F. de Z. nr. 71, ap. 6, jud.
1. , recidivist, CNP 1., la pedepsele de:
  - 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și art. 37 lit. b C.pen. și art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. b C.pen.,
  - 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37
    lit. b C.pen. cu art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. b C.pen. și
  - 2 (doi) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen. cu art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c C.pen.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:
- 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei,.
În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art.19 din Legea 678/2001 și art. 118 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma de 8050 euro și 543 dolari sau echivalentul acestora în lei.
Gall Albert F., fiul lui Albert și Florica, născut la data de_ în C.
-N., jud. C., cetățean român, dom. în C. -N., S. Bușteni nr. 14, ap. 7, jud.
1. , fără antecedente penale, CNP 1., la pedeapsa de:
  - 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.
  a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2, al. 3 rap. la art.12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen.
  În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
  În temeiul art.86/1 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare stabilit conform art.86/2 C.pen., respectiv acela de 5 ani.
  În temeiul art.86/3 alin.1 C.pen. a obligat pe inculpat să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere date în competența S. ui de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj :
  1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acest serviciu;
  2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c ) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Potrivit art.359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art.86/4 C.pen.
În temeiul art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
În baza art.19 din Legea 678/2001 și art. 118 lit. e C.pen.s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 3000 lei, dobândită prin săvârșirea prezentei infracțiuni.
C. I., fiul lui I. și I., născut la data de_ în C. -N., jud. C.
, cetățean român, dom. în C. -N., str. O. nr. 33, bl. S2,ap. 36, jud. C., fără antecedente penale, CNP 1., la pedeapsa de:
- 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. cu art. 74 lit. a și 76 lit. c C.pen. prin schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni, respectiv trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al.2 C.pen. într-o singură infracțiune de proxenetism, prev. de art. 329 al.1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al.2 C.pen.
În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
În temeiul art.86/1 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare stabilit conform art.86/2 C.pen., respectiv acela de 3 ani și 4 luni.
În temeiul art.86/3 alin.1 C.pen. a obligat pe inculpat să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere date în competența S. ui de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj :
1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acest serviciu;
2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c ) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Potrivit art.359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art.86/4 C.pen.
În temeiul art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate se suspendă și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 350 al. 3 lit. b C.p.pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de_ și până la zi.
În baza art. 118 lit. e și art. 329 al. 4 C.pen.s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei dobândite prin infracțiune respectiv 800 lei.
H. N. , fiica lui I. și C., născută la data de_ în C. -N., jud. C., cetățean român, dom. în C. -N., str. D. Roman, nr. 6, ap. 1, jud.

, fără antecedente penale, CNP 2. la pedepsele de :
- 1(un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 al.1 C.pen. și
- 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C.pen.

În baza art. 33 lit. b, 34 lit. b C.pen. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatei sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:

- 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatei dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 81,82 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării acestei pedepse pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

Potrivit art.359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art.83 C.pen.

În temeiul art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii

În baza art. 189 C.p.pen. s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 1100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, (cuvenite av. Capătă Antoniu Domițian și Borșan Violeta, câte 400 lei pentru fiecare și av. Bartoș R. și M. A., câte 150 lei pentru fiecare), care se avansează din FMJ.

În baza art.191 C.pr.pen. au fost obligați inculpații să plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează:

-inculpatul O. T. suma de 2000 lei.

-inculpatul M. V. G. suma de 2000 lei.

-inculpatul P. N. suma de 2000 lei.

-inculpatul A. C. F. suma de 2000 lei.

-inculpatul C. I. suma de 1000 lei.

-inculpatul S. P. D. suma de 2100 lei, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

-inculpatul Gall Albert F. suma de 1500 lei, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu și

-inculpata H. N. suma de 1300 lei, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 207/D/P/2010 al P. ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - S. T. C., au fost trimiși în judecată inculpații O. T. - cercetat pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin.

2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, alin.2, alin. 3 rap la art 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic art 37 lit.a C.pen și art. 33 lit. a C.pen., M.

V. G. - cercetat pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., trafic de minori prev. de art. 13

alin. 1, alin.2, alin. 3 rap la art 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic art 37 lit.b C.pen și art. 33 lit. a C.pen., P. N. - cercetat pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, alin.2, alin. 3 rap la art 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic art. 33 lit. a C.pen., A. C. F. - cercetat pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, alin.2, alin. 3 rap la art 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic. art.33 lit. a C.pen., S. P. D. - cercetat pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, alin.2, alin. 3 rap la art 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic art 37 lit.b C.pen. și art. 33 lit. a C.pen., Gall Albert F. - cercetat pentru infracțiunile de sprijinire a unui grup infracțional prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, alin.2, alin. 3 rap la art 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001, totul cu aplic art 33 lit.a C.pen., C. I. - cercetat pentru infracțiunile de trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, din C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplic art. 33 lit. a C.pen. și H. N. - cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă prev de art 260 al.1, teza I și II C.pen, și favorizarea infractorului prev de art 264 C.pen, cu aplic art 33 lit.b C.pen.

1.Activitatea infracțională a inculpatului Gall Albert F. .

În cursul anului 2009, Pălăcean C. an I. a cunoscut-o pe partea vătămată S. M. M., la acea dată în vârstă de 16 ani, cei doi devenind prieteni și mutându-se împreună.

Prin intermediul inculpatului P. N. zis Gopo, Pălăcean C. an I. l-a cunoscut pe inculpatul Gall Albert F., care le-a oferit găzduire.

La scurt timp după ce s-au instalat în apartamentul inculpatului, Pălăcean

C. an I. a început să o abuzeze pe partea vătămată supunând-o unor violențe fizice și de limbaj, lovind-o chiar și fără motiv, în prezența inculpatului dar și a altor persoane. Partea vătămată a fost astfel împiedicată să urmeze în continuare cursurile școlii la care era elevă, a rupt legătura cu familia și prietenii ei, iar din cursul lunii octombrie 2009, Pălăcean C. an I. i-a luat cheile de la apartament și telefonul pentru ca partea vătămată să nu mai poată părăsi locuința inculaptului Gall Albert F. decât cu acordul său și să nu mai poată apela pe nimeni.

Concret, în absența lui Pălăcean C. an I., inculpatul Gall Albert F. o supraveghea pe partea vătămată.

În aceeași perioadă, inculpații P. N. și O. T. vizitau apartamentul unde partea vătămată era găzduită, cel dintâi fiind practic nelipsit de acolo.

În cursul lunii noiembrie 2009, partea vătămată a rămas însărcinată însă Pălăcean C. an I. la început, i-a aplicat lovituri pentru a determina pierderea sarcinii, întrucât nu avea banii necesari pentru a achita contravaloarea unei intervenții în acest scop, pentru ca în final să o ducă pe aceasta la un medic care a intervenit asupra sarcinii.

La începutul lunii decembrie 2009, partea vătămată a reușit să fugă din apartamentul unde era găzduită, însă a fost observată de un prieten al numitului Pălăcean C. an I., care a dus-o din nou în apartamentul inculpatului Gall Albert F., a bătut-o pentru că a fugit și a amenințat-o că, dacă va mai fugi de la el, va trimite niște prieteni să o violeze pe sora părții vătămate, la acea dată în vârstă de 7 ani.

Ulterior acestui moment, Pălăcean C. an I. a început să o plaseze pe partea vătămată mai multor bărbați, în vederea întreținerii de relații sexuale, în schimbul unor sume de bani, beneficiind de ajutorul unui taximetrist neidentificat, "C. ";, care aducea clienți sau o ducea pe partea vătămată la hoteluri, banii obținuți din relațiile sexuale pe care partea vătămată le întreținea fiind încasați în întregime de către Pălăcean C. an I. .

Din banii obținuți din exploatarea părții vătămate minore, Pălăcean C. an

I. îi plătea inculpatului Gall Albert F. cheltuielile de întreținere și cumpăra alimentele necesare pentru toți cei care locuiau acolo, inclusiv pentru inculpat.

Mai mult, numitul Pălăcean C. an I. a plasat-o pe partea vătămată și inculpatului Gall Albert F., care a întreținut de mai multe ori relații sexuale cu aceasta.

În aceeași perioadă, Pălăcean C. an I. a cunoscut-o pe Gârda E. zisă Eli la acea dată în vârstă de 18 ani, cu care a inițiat o relație și pe care de asemenea, a dus-o de mai multe ori la apartamentul inculpatului Gall Albert F.

Numitul Pălăcean C. an I. a plasat-o pe partea vătămată S. M. M. și martorului Gârda Eusebiu - fratele numitei Gârda E. în vederea întreținerii de relații sexuale.

Acest martor a aratat că sora lui, Gârda E., inculpatul Gall Albert F. și numitul Pălăcean C. an I. nu lucrau nicăieri, însă Pălăcean C. an I. îi dădea, atât lui cât și surorii sale, mici sume de bani.

În respectiva perioadă, singurele venituri obținute de către Pălăcean I. C. an proveneau din exploatarea sexuală a părții vătămate S. M. M. .

Reținem aici și declarația martorului Riczi Raul Robert care a susținut că locuința inculpatului Gall Albert F. "era un adevărat bordel"; și că acesta din urmă "își punea la dispoziție casa"; băieților din grupul inculpatului O., care duceau acolo fetele, fie pentru a întreține sexuale cu ele, fie pentru a le găzdui înainte de a le duce în străinătate.

În cursul lunii decembrie 2009, numitul Pălăcean C. an I. i-a prezentat- o părții vătămate pe o presupusă verișoară "A. "; ( identificată ulterior în persoana numitei Călin V. (vol.II f. 76), care i-a relatat părții vătămate că lucrează în Spania la un hotel în calitate de cameristă și câștigă 1000 euro pe lună, chiar și mai mult.

Aceasta i-a propus părții vătămate să se deplaseze împreună cu Pălăcean

C. an I. în Spania pentru a se angaja amândoi la hotelul la care lucrează și ea, pentru a-și face un viitor. Partea vătămată a arătat că Pălăcean C. an I. s-a arătat interesat de ofertă, el fiind cel care lua hotărâri și în privința ei. Din verificările efectuate de către organele de poliție s-a stabilit că numita Călin V. nu avea legături de rudenie cu Pălăcean C. an I., ci practica prostituția într- un bar din localitatea Talavera de la Reina - Spania. În realitate Pălăcean C. an

I. intenționa de la bun început să o transporte pe partea vătămată în Spania în

vederea exploatării prin practicarea prostituției în localul unde lucra numita Călin V. și i-a cerut acesteia să o inducă în eroare pe partea vătămată .

Numitul Pălăcean C. an I. a obligat-o pe partea vătămată să-și contacteze părinții pentru a le obține acordul notarial necesar pentru scoaterea ei din țară, martora Oprea E., mama părții vătămate, aratând că în cursul lunii ianuarie 2010 fiica ei a căutat-o în mod insistent și i-a cerut să își dea consimțământul notarial, iar după ce a refuzat-o nu a mai aflat nimic de fiica ei până la data de_ când aceasta a sunat-o din Spania.

Față de refuzul părinților părții vătămate, numitul Pălăcean C. an I. a apelat la inculpatul P. N. pentru a procura o carte de identitate falsificată pentru partea vătămată, având modificat anul nașterii, atât la rubrica privind data nașterii cât și la CNP, din 1992 în 1990 și totodată, l-a chemat șipe acesta în Spania, urmând să o exploateze împreună pe partea vătămată.

Partea vătămată S. M. M. a mai arătat că în cursul lunii ianuarie 2010 inculpatul P. N. a forțat-o să întrețină cu el relații sexuale orale, deși ea s- a opus, iar după acest incident petrecut în lipsa lui Pălăcean C. an I., acesta a lovit-o cu pumnii și cu picioarele, a luat grătarul metalic de la aragaz și a obligat- o să se lase cu genunchi pe el fără să se sprijine în mâini, iar când grătarul de la aragaz s-a îndoit, a obligat-o să se lovească in cap cu acesta, pentru a-l dezdoi.

La această scenă au asistat inculpații Gall Albert F. și O. T., care ulterior, i-a relatat martorului Riczi Raul Robert cele întâmplate, precizându-i că motivul pentru care Pălăcean C. an I. a bătut-o pe partea vătămată a fost acela că Pălăcean C. an I. s-a înțeles cu mai mulți băieți să întrețină relații sexuale în grup cu partea vătămată, însă aceasta a refuzat. Martorul mai arată că aceleași aspecte i-au fost confirmate într-o discuție pe care a avut-o în vara anului 2010 cu inculpatul Gall Albert F. .

Cu ajutorul cărții de identitate falsificate, în data de_ numitul Pălăcean C. an I. a transportat-o pe partea vătămată S. M. M. în Spania, fiind însoțiți de către Gârda E. .

Cele două tinere au fost cazate în aparatmentul numitei Călin V., iar ulterior plasate în localul "HEY"; din Talavera de la Reina în vederea practicării prostituției.

Partea vătămată arată că inițial a crezut că este angajată ca și damă de companie, însă, după prima seară, numitul Pălăcean C. an I. a bătut-o și a spus că a adus-o în Spania pentru a o plasa ca prostituată "ca să-i facă bani";. Partea vătămată arată că atât ea cât și Gârda E. încasau până la 200 euro pe noapte din activitatea de prostituție.

După o săptămână de la sosirea în Spania, inculpatul P. N. s-a deplasat și el acolo cazându-se în aceeași locuință iar din acel moment Pălăcean C. an I. a obligat-o pe partea vătămată să împartă camera cu inculpatul, să doarmă în același pat cu acesta, să îi dea o parte din banii încasați din prostituție și să întrețină relații sexuale cu acesta.

Partea vătămată s-a prostituat în acest fel în folosul numitului Pălăcean C. an I. și al inculpatului P. N. timp de 3 luni, fiind transportată în fiecare seară

la club de către un șofer angajat de către patronul spaniol. În timp ce se prostitua în club, partea vătămată era supravegheată de Călin V. aceasta plasându-i clienți și negociind cu ei, iar dimineața tot susnumita îi comunica lui Pălăcean C. an I. câți bani a încasat partea vătămată. Pălăcean C. an I. lua toți banii iar o parte din ei îi dădea inculpatului P. N. . La sfârșitul fiecărei săptămâni Pălăcean

C. an I. îi dădea părții vătămate suma de 40 euro cu care îl plătea pe șoferul care o transporta la club. Partea vătămată arată că Gârda E. dormea în aceeași cameră cu Pălăcean C. an I. și se gospodărea cu el, dându-i acestuia jumătate din banii obținuți din prostituție.

Într-una din zile, partea vătămată i-a auzit pe Pălăcean C. an I. și inculpatul P. N. discutând despre sumele de bani încasate de partea vătămată, fiind nemulțumiți de cuantumul acestora. Cei doi au luat în considerare posibilitatea de a o duce pe partea vătămată în Olanda la vitrine, unde s-ar fi câștigat sume mai mari de bani din prostituție. Cei doi au relatat părții vătămate că în Olanda prostituția se practică la vitrine unde fetele stau dezbrăcate, iar trecătorii care doresc să întrețină relații sexuale cu ele le aleg din vitrine. Partea vătămată arată că după circa 3 luni de la sosirea în Spania, Călin V. i-a propus să o scape de Pălăcean C. an I. și în cele din urmă a ajutat-o să fugă de la acesta. Pe durata celor trei luni Pălăcean C. an I. și P. N. i-au interzis părții vătămate să își sune familia. Părinții părții vătămate nici nu au știut că aceasta a fost dusă în străinătate, ea reușind să-și contacteze mama doar după ce a fugit de la cei doi cu ajutorul numitei Călin V. .

Aceasta din urmă a plasat-o și ea pe partea vătămată în vederea practicării prostituției însă i-a acordat mai multă libertate și nu a supus-o unor violențe.

Mama părții vătămate a sesizat autoritățile române și spaniole, partea vătămată S. M. M. fiind depistată la data de_ în clubul de noapte

"Cleofas"; din localitatea San Roque. Autoritățile spaniole au luat măsuri de protecție față de partea vătămată, aceasta fiind internată într-un centru de minori. De asemenea autoritățile spaniole au deschis o investigație față de un cetățean spaniol și față de Pălăcean C. an I. cu privire la exploaterea părții vătămate S. M. M. . Din datele comunicate de către autoritățile spaniole, rezultă că această anchetă este în curs de desfășurare. (vol.II f. 17)

La data de_ partea vătămată S. M. M. a fost repatriată, intrând într-un program de asistență psihologică în cadrul Compartimentului de Asistență a Victimelor Traficului de Persoane din cadrul DGASPC C. . Datorită traumelor superite, partea vătămată a putut fi audiată doar după mai multe ședințe de consiliere psihologică.

Din raportul psihologic întocmit de DGASPC C. rezultă că partea vătămată a prezentat tablou clinic ce satisface criteriile pentru tulburarea de stres post- traumatic 309.81. Evenimentele traumatice sunt retrăite persistent prin intermediul amintirilor intruzive a flashback-urilor a viselor recurente. Se observă de asemenea o reactivitate psihologică și fiziologică la expunerea unor situații care amintesc trauma, manifestările fiind de adoptarea unei dispoziții de tristețe însoțite de accese de plâns. Momentul în care partea vătămată a fost forțată să

întrețină relații sexuale cu inculpatul P. N. zis Gopo a fost evocat cu greutate, datorită unei încărcături emoționale negative. Posteveniment emoțiile părții vătămate au fost centrate pe propria persoană, ea afirmând că se simțea murdară. Evenimentele din Spania sunt de asemenea evocate cu un consum emoțional foarte mare, că realitatea lucrurilor nu corespundea la așteptările sale, în sensul de a lucra ca menajeră - cameristă la un hotel, ea realizând acolo că urmează să se prostitueze pentru a aduce beneficii bănești. Partea vătămată nu s-a adaptat la acel mediu, emoțiile trăite fiind de teamă până la panică, dezgust față de propria persoană, ură orientată către Pălăcean C. an I. . Din raportul psihologic rezultă că la expunerea unor situații care amintesc trauma, se observă o reactivitate psihologică și fiziologică, starea generală a părții vătămate fiind marcată de pierderea interesului pentru activitățile de rutină zilnică, aceasta preferând să rămână inertă, imobilă o lungă perioadă a zilei. S-a observat de asemenea, existența unor simptome persistente ale unei stări de hiperactivare, vegetativă manifestată prin hipervigilență, aceasta având constant sentimentul că este urmărită, tulburări de somn, coșmaruri, reacțiii emoționale negative, disfuncționale la atingerea fizică cu alte persoane fie ele de același sex. La nivel cognitiv, apar retrăiri intense și repetate ale experiențelor traumatice, percepția

neobișnuită adesea distorsionată a realității (sentimente de suspiciune, neîncredere), afectarea viitorului în ceea ce privește relațiile de încredere cu parteneri de sex opus. În sfera comportamentală apar o gamă de simptome variate cum ar fi evitarea fobică a situațiilor care determină rememorarea evenimentului stresant, scăderea interesului și reducerea participării în cadrul unor activități importante, neliniște psihomotorie, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor cotidiene, sumatizare excesivă.

În sfera emoțională s-au înregistrat simptome de tipul înstrăinare și izolare față de semeni, afectarea capacității de trăire a sentimentelor de tandrețe în relații cu persoane apropiate - mama, sora, evitarea unor dezvăluiri personale determinate de lipsa de încredere în alte persoane și de teama de a fi respinsă sau stigmatizată. Astfel, partea vătămată evită stimuli asociați evenimentelor traumatice, nu părăseste perimetrul casei seara sau noaptea. Raportul psihologic recomandă includerea părții vătămate într-un program de consiliere psihologică în vederea remiterii simptomatologiei clinice.

Partea vătămată arată că în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii ianuarie 2010 și sfârșitul lunii aprilie 2010, a obținut aproximativ 12.000 euro din practicarea prostituției, toți acești bani fiind însușiți de către Pălăcean C. an I.

, o parte din ei fiind dați de acesta inculpatului P. N. .

Cu privire la aceste aspecte, s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul P. N., în vederea continuării urmăririi penale.

În faza cercetării judecătorești a avut loc audierea părții vătămate S.

M. M. și audierea inculpatului Gall Albert F. .

Inculpatul Gall Albert F. a susținut cu acest prilej că nu a cunoscut nici un moment vârsta reală a părții vătămate S. M. M. și că în perioada în care aceasta a locuit în apartamentul său împreună cu Pălăcean C. an I., nu se ocupa cu practicarea prostituției și nu veneau clienți în locuința sa. A arătat că are cunoștință despre agresiunile fizice comise de către Pălăcean asupra minorei, fără a cunoaște însă motivul pentru care susnumitul o bătea pe aceasta. Totodată, inculptul Gall a declarat că avea cunoștință despre intenția lui Pălăcean de a o scoate în afara țării pe minoră și despre dificultățile întâmpinate urmare a refuzului părinților acesteia de a colabora în acest sens, deși a precizat că nu știa exact ce anume activitate urma aceasta să desfășoare și a recunoscut totodată că a întreținut cu minora relații sexuale consimțite de aceasta, fără a beneficia în vreun fel de veniturile obținute din activitatea de prosituție a părții vătămate, activitate despre care într-un final, a luat la cunoștință. A mai susținut inculpatul că nu corespunde realității faptul că în lipsa lui Pălăcean o supraveghea pe partea vătămată și că de altfel, aceasta nu era ținută cu forța în apartament, ci dimpotrivă putea oricând să plece.(fila 66 dosar inst.)

Menționăm faptul că declarația inculpatului Gall din faza cercetării judecătorești este diferită în aspecte esențiale ale cauzei, față de declarația dată în faza de urmărire penală, când acesta a recunoscut că știa vârsta reală a părții vătămate, că avea cunoștință despre activitatea pe care aceasta o desfășura sub presiunea exercitată de către Pălăcean C. an I. și faptul că acesta le-a dus pe partea vătămată și pe Gârda E. în Spania să se prostitueze, utilizând o carte de identitate falsificată.(fila 272 vol.13)

Partea vătămată S. M. M., audiată fiind în faza de cercetare judecătorească, a descris circumstanțele la care ne-am referit mai sus, legat de

relația sa cu numitul Pălăcean, faptul că a fost obligată de acesta să practice prostituția mai întâi în țară și în apartamentul inculpatului Gall, și apoi în Spania, descriind circumstanțele în care a plecat înstrăinătate, ce anume a făcut acolo și contextul în care a reușit să scape și să revină în România.

Relevantă este declarația părții vătămate (cu privire la activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului Gall Albert F. ), în privința mai multor aspecte, referitoare la împrejurarea că toți cei din anturajul lui Pălăcean știau care este vârsta sa reală, deci și inculpatul Gall, că a fost obligată să întrețină relații sexuale în apartamentul acestuia din urmă cu diverse persoane, dar și cu inculpatul, atunci când acesta îi cerea acest lucru lui Pălăcean, că

acesta beneficia de sume de bani din activitatea de prostituție pe care era obligată să o desfășoare și că întotodeauna, în lipa lui Pălăcean, inculpatul Gall era acasă, deși a precizat că în realitate îi era atât de frică de cel dintâi, încât nu ar fi îndrăznit să plece.

În plus, este cert că anterior plecării în Spania, partea vătămată minoră a fost găzduită în locuința inculpatului Gall, acesta cunoscând că victima urmează a fi transportată în străinătate în vederea practicării prostituției, cunoscând în concret dificultățile întâmpinate în obținerea acordului părinților săi și modalitatea concretă în care s-a realizat în cele din urmă scoaterea părții vătămate în afara țării, și că acesta a beneficiat de sume de bani și servicii sexuale de pe urma acesteia.

Pentru aceste considerente, tribunalul a reținut că, în privința acestui inculpat, sunt întrunite elementele consitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, vinovăția acestuia fiind dovedită cu mijloacele de probă administrate pe tot parcursul procesului penal, acesta urmând a răspunde penal pentru fapta sa.

2. Activitatea grupului infracțional

Inculpații Budai Răzvan Dorel, O. T., M. V. G., A. C. F.

, P. N. și S. P. D., precum și numitul Bâlc I. P., se cunosc de mai mulți ani, frecventând aceeași sală de sport, unde practicau box și antrenamente de forță.

A rezultat din actele dosarului că inculpatul Budai Răzvan Dorel, față de care s-a dispus disjungerea cauzei, începând cu anul 2009, a constituit și condus un grup infracțional organizat din care mai fac parte inculpații M. V. G. ,

O. T., P. N., A. C. F. și S. P. D., precum și învinuiții Bâlc I.

, Circov I., L. Silviu A., Achimaș Sever M., față de care s-a dispus disjungerea cauzei prin ordonanța din data de 26 iulie 2011.

Membrii grupului au acționat în vederea racolării, transportării și găzduirii mai multor tinere în vederea plasării lor ca prostituate pentru obținerea de beneficii. Tinerele astfel racolate, au fost transportate de către membrii grupului infracțional în Austria, Olanda, Spania, Franța, unde au fost exploatate prin obligarea la practicarea prostituției, majoritatea sumelor provenite din aceste infracțiuni fiind însușite de către membrii grupului.

Concret, inculpatul Budai Răzvan Dorel din anul 2009, a exploatat activitatea de prostituție desfășurată de concubina sa, numita K. R. P., aceștia fiind prieteni de mai mulți ani.

În anul 2009 inculpatul Budai Răzvan Dorel a fost chemat în Olanda împreună cu K. R. P. de către numitul Bozsodi E. (între timp condamnat în străinătate pentru infracțiuni care, potrivit legii române, ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane) și care se ocupa de exploatarea activității de prostituție desfășurată de către concubina lui, martora C. N. și a altor tinere originare din România, în localitatea Alkmaar din Olanda.

După arestarea numitului Bozsodi E., inculpatul Budai Răzvan Dorel a preluat activitatea de exploatare a prostituției, obținând sprijin din partea unui angajat al biroului de plasare a prostituatelor din Alkmaar, zis Harm.

Prin intermediul acestuia, inculpatul obținea adrese unde tinerele racolate din România puteau fi găzduite și vitrinele unde acestea urmau să lucreze, martorul Riczi Raul Robert aratând că inculpatul Budai Răzvan Dorel avea "strada"; lui și colecta de la prostituate și proxeneții acestora suma de 75 euro pe zi de persoană.

În această situație, inculpatul Budai Răzvan Dorel i-a chemat pe coinculpați în Olanda, cerându-le să racoleze tinere în vederea practicării prostituției, pe care urmau să le plaseze la vitrine în localitatea Alkmaar.

Potrivit înțelegerii dintre inculpați, inculpatul Budai Răzvan Dorel urma să procure locuri de cazare și vitrine, inculpații O. T., P. N. și A. C.

F. urmând să se ocupe cu racolarea tinerelor în vederea practicării prostituției, urmând să exploateze împreună activitatea acestora, întimp ce inculpatul M.

V. G. urma să asigure transportul tinerelor din România în Olanda, iar în Olanda să acționeze ca șofer al grupului în schimbul sumei de 100 euro pe zi .

Din banii percepuți de la tinerele care se prostituau in folosul grupului, ceilalți inculpați achitau între 10 și 20 de euro pe zi inculpatului M. V. G. iar inculpatul Budai Răzvan Dorel de asemenea, încasa de la coinculpați o altă parte din sumele de bani obținute din prostituție.

Pe de altă parte, membrii grupului au asigurat tinerelor racolate protecția fizică, patrulând zilnic în zona vitrinelor.

Din declarațiile martorelor care au practicat prostituția în Olanda rezultă că în orașul Alkmaar prostituția se desfășura într-o zonă determinată în imobile cu intrare direct din stradă (vitrine).

Fiecare vitrină era închiriată prin intermediul biroului (office), plata chiriei în sumă de 110 euro pe zi făcându-se în avans pentru ziua următoare. Existau situații în care tinerele erau date afară din vitrine și li se interzicea accesul în perimetrul cartierului, respectiv în situația în care tinerele nu reușeau să achite costul vitrinei, sau ieșeau pe stradă în ținută de lucru (sutien și chilot).

Când unul dintre membrii grupului infracțional găsea fete pe care intenționa să le ducă în Olanda pentru practicarea prostituției, acesta il contacta pe inculpatul Budai Răzvan Dorel care, prin intermediul lui Harm, făcea demersuri pentru a găsi o vitrină disponibilă, locuri de cazare pentru acestea și iceicare le însoțeau, și se ocupa de obținerea actelor necesare în vederea înregistrării lor ca și prostituate.

În situația în care la momentul racolării unei tinere nu erau disponibile vitrine libere, inculpatul Budai Răzvan Dorel apela la numitul Harm pentru a face loc fetelor ce urmau să vină din România, iar acesta interzicea accesul altor tinere în cartierul vitrinelor, pentru a le plasa pe fetele racolate de membrii grupului.

Potrivit declarațiilor inculpatului S. P. D., pentru acest serviciu inculpatul Budai Răzvan Dorel îi plătea lui Harm suma de 500 euro pentru fiecare loc la vitrine procurat de acesta.

Fiecare dintre inculpați își supraveghea tinerele racolate și încasa bani de

la acestea, o parte din bani fiind dați de aceștia inculpatului Budai Răzvan Dorel. În situațiile în care unele dintre tinere intenționau să renunțe la activitatea de prostituție sau fugeau, toți membrii grupului infracțional desfășurau activități de căutare a acestora, fetele fiind aduse înapoi la proxeneții lor.

În vederea majorării veniturilor obținute fetele racolate de către membrii grupului infracțional au fost mutate în mai multe localități de pe teritoriul

Olandei, în care existau cartiere cu vitrine amenajate în vederea practicării prostituției, respectiv în Alkmaar, Leuvarden ori Amsterdam.

infracțional și-au remis sume de bani, au transferat sume prin Western Union sprijinindu-se financiar din banii obținuți din prostituție.

Grupul a fost spirijinit de inculpatul Gall Albert F. care și-a pus la dispoziția coinculpaților apartamentul situat în cartierul Gheogheni str Bușteni nr. 14, deoarece o parte din tinerele racolate au fost găzduite de către coinculpați în apartamentului acestuia înainte de a fi transportate în străinătate în vederea practicării prostituție iar în schimbul serviciilor sale, inculpatul beneficia de sume de bani și servicii sexuale

Sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sprijinire a unui grup infacțional organizat și trafic de persoane, s-a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul Gall Albert F., fiind necesară completarea urmăririi penale raportat la aceste fapte.

În perioada 2009 - 2010 inculpatul Budai Răzvan Dorel a fost implicat în exploatarea activității de prostituție desfășurată de K. R. P. în Olanda însă inculpatul revenea periodic în țară pentru scurte perioade de timp.

Concret, la sfârșitul lunii mai 2010 inculpatul Budai Răzvan Dorel și martorul Zagor Arpad au revenit în România pentru a racola alte tinere pe care să le plaseze la vitrine, călătoria fiind făcută cu avionul, biletele fiind achiziționate de către inculpatul P. N. .

1). În cursul lunii iunie 2010, inculpatul Budai Răzvan Dorel a cunoscut-o pe partea vătămată A. A. C. care practica prostituția pe Calea Turzii. Inculpatul era însoțit de către martorul Zagor Arpad, care, la rândul său a cunoscut-o pe prietena părții vătămate, martora Zagor - fostă Konti Aranka. Inculpatul a racolat-o pe partea vătămată spunându-i că îi oferă un loc de muncă legal în Olanda, că este păcat să practice profesia de prostituată când ar putea să lucreze legal și să aibă venituri mai mari.

Partea vătămată a arătat că inculpatul consuma substanțe în urma cărora își schimba comportamentul și că i-a dat și ei astfel de substanțe sub forma unui praf alb iar în urma consumului acestor substanțe care i-au alterat comportamentul, și-a dat consimțământul să se deplaseze împreună cu inculpatul în Olanda.

Inculpatul Budai Răzvan Dorel a organizat transportul părții vătămate în Olanda, cu autoturismul aparținând inculpatului M. V. G., aceștia fiind însoțiți și de inculpatul P. N., din declarațiile părții vătămate rezultând că cel dintâi părea a fi șeful celorlalți coinculpați.

Pe drum inculpatul M. V. G. l-a întrebat pe inculpatul Budai Răzvan Dorel dacă partea vătămată știe pentru ce merge în Olanda iar la intervenția acesteia în sensul că merge la lucru, cei doi inculpați i-au explicat că va lucra la vitrine ca și prostituată, alături de R., că va locui la inculpatul Budai Răzvan Dorel și va lucra pentru el.

Odată ajunși în Olanda, inculpatul a cazat-o pe partea vătămată și pe cei doi inculpați în locuința închiriată de concubina sa K. R. P., asupra căreia și în prezența părții vătămate, inculpatul a exercitat violențe, după care i-a cerut acesteia să o ducă pe partea vătămată la biroul de plasare a prostituatelor pentru întocmirea documentelor necesare obținerii unei vitrine, să discute cu Harm pentru obținerea vitrinei în care urma să lucreze partea vătămată și să o

instruiască pe aceasta cu privire la activitățile pe care urma să le presteze și tarifele pe care urma să le perceapă.

Partea vătămată a arătat că a fost intimidată de bătăile pe care inculpatul Budai Răzvan Dorel i le aplica concubinei sale, fiindu-i milă de aceasta și văzând ce se întâmplă, și-a dat seama că și ea va păți la fel dacă îl va supăra pe inculpatul Budai Răzvan Dorel. Aceasta a arătat și că inculpatul M. V. G. i-a spus să nu se bage că "Vanila își rezolvă treburile cum știe el"; însă, inculpatul

Budai Răzvan Dorel observând că partea vătămată este speriată, a liniștit-o spunându-i să nu îi fie frică, că nu are nimic cu ea ci "cu sclava asta ordinară";, referindu-se la K. R. P. . Deoarece partea vătămată nu vorbea limbi străine inculpatul i-a cerut concubinei sale și martorei Mate C. Aurelia să noteze pe o hârtie expresiile uzuale necesare pentru a interacționa cu clienții iar după circa două săptămâni, partea vătămată a așteptat eliberarea unei vitrine, pentru a începe să lucreze.

La rândul lor, inculpații M. V. G. și P. N. s-au întors în România, pentru a-i transporta în Olanda pe inculpatul O. T., martora H. C. I. și inculpata H. N., aceștia revenind în Olanda spre sfârșitul lunii iunie 2010.

Prin violență și amenințare inculpatul Budai Răzvan Dorel a obligat-o pe partea vătămată A. a A. C. să se prostitueze în folosul lui timp de aproximativ două luni luându-i toți banii proveniți din această activitate.

De asemenea, partea vătămată a fost obligată să plătească sume de bani și inculpatului M. V. G. care acționa ca și șofer al grupului și în condițiile în care inculpatul Budai Răzvan Dorel i-a pus în vedere părții vătămate să-i plătească 30 de euro pe zi coinculpatului M. V. G. "ca acesta să nu stea degeaba";, precizând că și K. R. P. îi plătește aceeași sumă.

Partea vătămată A. a A. C. era supravegheată de către inculpații Budai Răzvan Dorel, M. V. G. și P. N. care periodic treceau pe la vitrine urmărind dacă are clienți și ce sume de bani a încasat de la aceștia iar în absența inculpaților, partea vătămată era supravegheată de către K. R. P. .

Partea vătămată, văzând că nu rămâne cu nici un ban din activitatea de prostituție, a început să refuze clienții, însă imediat ce aceștia plecau de la vitrina ei, inculpatul Budai Răzvan Dorel o suna și o întreba care este motivul pentru care clientul a plecat. Pentru a se proteja, partea vătămată îi spunea acestuia că bărbatul a fost cel care nu a vrut să rămână cu ea. Partea vătămată A. A. C. arată că datorită acestor telefoane pe care le primea și-a dat seama că este supravegheată în permanență, chiar și atunci când nu îi observa în mod direct pe vreunul din membrii grupului.

Partea vătămată arată că din activitatea de prostituție obținea zilnic între

500 și 600 de euro din care 110 euro erau destinați achitării chiriei pentru vitrină.

În primele zile, inculpatul Budai Răzvan Dorel i-a pretins părții vătămate suma de 170 de euro pentru cazare și mâncare, 350 euro pentru transportul în Olanda, iar pe parcurs inculpatul a pretins în fiecare zi sume de bani sub diferite pretexte. De pildă, inculpatul i-a pretins părții vătămate să-i plătească o

"amendă"; în sumă de 1200 euro, iar ulterior o taxă de 2000 de euro.

Partea vătămată arată că la sosirea în Olanda, inculpatul Budai Răzvan Dorel a împrumutat-o cu suma de 150 euro, pentru a-i trimite familiei sale, transferul efectuându-se de pe numele numitei K. R. P. . Din datele obținute de la Western Union România rezultă că la data de_ numita K.

R. P. a expediat surorii părții vătămate A. A. Lavinia suma de 50 de euro și la data de_ tot suma de 50 de euro, ambele transferuri efectuându-se din localitatea Alkmaar (vol.III f. 77, 81).

De asemenea, la data de_ numita K. R. P. a trimis numitei

A. A. Lavinia suma de 50 de euro din localitatea Alkmaar. Partea vătămată arată că în afara acestor bani nu a reușit să mai trimită nici o sumă familiei sale până când a reușit să fugă de la inculpatul Budai Răzvan Dorel, deoarece toți banii încasați din prostituție îi erau luați de acesta.

Din verificările efectuate în sistemul Western Union precum și din declarațiile martorilor Zagor Arpad și Zagor ( fostă Konti) Aranka, rezultă că într- adevăr, până în luna august 2010 partea vătămată nu a trimis nici o sumă de bani familiei sale. Cei doi martori mai arată că familia părții vătămate era nemulțumită de această situație crezând că partea vătămată câștigă sume de bani și nu dorește să trimită acasă.

Din declarațiile martorei A. L. a rezultat că în cursul lunii iunie 2010, fiica ei partea vătămată A. A. C. a sunat de câteva ori și chiar a trimis de trei ori câte 50 de euro pe numele surorii ei, dar în perioada cuprinsă între începutul lunii iunie și sfârșitul lunii august 2010 nici un membru al familiei nu a mai reușit să vorbească cu partea vătămată. Deși au sunat-o de mai multe ori, nu răspundea nimeni, iar după un timp numărul de telefon a fost deconectat.

Văzând că toți banii din practicarea prostituției îi sunt luați, după mai multe săptămâni, partea vătămată A. A. C. a fugit de la inculpat. Acesta a apelat la toți membrii grupului infracțional care au căutat-o și au dus-o înapoi, inculpatul Budai Răzvan Dorel aplicându-i corecții fizice pentru că a fugit. Inculpatul S. P. D. a arătat că inculpații Budai Răzvan Dorel, M. V. G.

, P. N. și O. T. au fost cei care au căutat-o pe partea vătămată.

După ce i-au trecut vânătăile, inculaptul Budai a plasat-o din nou pe partea vătămată A. la vitrine iar după câteva zile, a mutat-o în localitatea Leeuwarden, tot la vitrine și a amenințat-o pe partea vătămată că dacă va mai fugi de la el, îl va trimite pe inculpatul S. P. D. în România, pentru a-i viola copiii.

După câteva zile, partea vătămată a fugit din nou primind protecție din partea unui alt grup constituit din cetățeni albanezi, însă inculpații au sunat-o pe partea vătămată, amenințând-o cu bătaia și că îl vor trimite pe inculpatul S.

P. D. să îi violeze copiii.

Partea vătămată a relatat noilor ei protectori despre amenințările primite și atunci mai mulți albanezi, i-au căutat pe inculpatul Budai Răzvan Dorel și grupul condus de acesta, între cele două grupuri având loc un conflict care a culminat cu amenințări și focuri de armă, albanezii cerându-le celor din grupul condus de inculpatul Budai Răzvan Dorel să o lase în pace pe partea vătămată.

Din declarațiile părții vătămate A. A. C. și ale inculpaților rezultă că la acest incident au participat inculpații Budai Răzvan Dorel, O. T., M.

V. G., P. N., A. C. F. și S. P. D., care au fugit când cei din grupul de albanezi au scos un pistol cu care au început să tragă focuri de armă.

Imediat după incident, inculpații s-au reîntâlnit pe o terasă pentru a discuta cele întâmplate, ocazie cu care inculpatul Budai Răzvan Dorel le-a relatat celorlalți că partea vătămată i-ar datora suma de 2000 euro pentru transportul ei în Olanda, pentru banii pe care inculpatul i-ar fi dat familiei sale și pentru cele două săptămâni în care partea vătămată nu a lucrat, inculpatul arătând că a întreținut-o în această perioadă (din bani proveniți din activități de prostituție).

Inculpatul O. T. a aratat că în prezența tuturor, inculpatul Budai Răzvan Dorel a sunat-o pe partea vătămată, iar în discuție a intervenit și inculpatul S. P. D., amândoi amenințând-o că îi vor căuta copilul, îl vor viola și îi vor da foc la casă. Din declarațiile inculpatului S. P. D. rezultă că incidentul cu albanezii a avut loc în timp ce grupul condus de inculpatul Budai Răzvan Dorel o căuta pe partea vătămată pentru a o aduce înapoi.

Partea vătămată A. A. C. arată că după ce a reușit să scape de

inculpați a reușit să trimită sume de bani mamei sale pentru întreținerea celor doi copii minori, din declarațiile martorei A. L. rezultând că, de la sfârșitul lunii august 2010, fiica ei a început să-și sune familia și să trimisă sume de bani acasă.

În ianuarie 2011, partea vătămată s-a întors în România ocazie cu care i- a povestit mamei sale cele întâmplate. Aceasta mai arată că în cursul lunii octombrie 2010 a discutat cu fiica ei care se afla în Olanda, aceasta spunându-i că a avut probleme cu "Vanila"; (Budai Răzvan Dorel) care a dus-o în Olanda a bătut-o și a obligat-o să se prostitueze la vitrine pentru el, iar după ce a scăpat a amenințat-o că îi dă foc la casă, că îi răpește copilul în vârstă de 5 ani și pune pe cineva să-l violeze. Martora arată că partea vătămată era foarte speriată și i-a cerut să aibă grijă de copil să nu i-l răpească cineva. (vol.I f. 117-119)

Partea vătămată arată că în perioada cât a fost obligată să se prostitueze în folosul inculpatului Budai Răzvan Dorel, timp de aproximativ 2 luni, i-a dat acestuia și inculpatului M. V. G. între 200 și 350 euro pe zi.

Partea vătămată A. A. C. a fost audiată în fața instanței de judecată la data de_ când și-a menținut declarațiile date anterior, în faza de

urmărire penală, descriind circumstanțele în care l-a cunoscut pe inculpatul Budai Răzvan Dorel, care i-a propus să meargă la muncă și cum a ajuns în Olanda, fiind cazată în locuința acestuia și obligată să se prostituieze, precum și agresiunile fizice la care a fost supusă.

Partea vătămată a declarat că a fost transportată în Olanda cu autoturismul condus de inculpatul M. V. G., însoțită fiind de inculaptul Budai Răzvan Dorel și P. N. și că, aceștia știau cu toții că urmează să desfășoare activități de prostituție, deși partea vătămată credea că merge la o altfel de muncă.

A mai precizat partea vătămată că a încercat să fugă de la inculpatul Budai, care, cu sprijinul inculpaților M. V. G., P. N. și O. T., a căutat-o și a adus-o înapoi, aplicându-i corecții fizice și amenințări de genul celor descrise mai sus, inculpatul S. amenițând-o și direct și prin mesaje telefonice.

Relevantă este și susținerea părții vătămate în sensul că toți inculpații din dosar aveau fete care produceau pentru ei, acestea fiind plasate toate, prin intermediul inculpatului Budai Răzvan Dorel și a relațiilor acestuia, la vitrine, că aceștia acționau ca un grup și se ajutau la nevoie, supraveghind activitatea fetelor fie personal, fie prin intermediul lui K. R. și că toți achitau sume de bani inculpatului M. V., care le asigura transportul din țară în Olanda și local.(fila 123)

Inculpații au fost audiați în faza cercetării judecătorești, ( mai puțin inculpatul S. P. D. ), și fiecare dintre aceștia a negat că ar fi avut vreo contribuție legat de activitatea de prostituție desfășurată în Olanda de către partea vătămată, dimpotrivă au încercat să inducă ideea că aceasta, mai mult se ocupa de furat, negând orice implicare personală în găsirea sa, după ce aceasta a fugit de la inculpatul Budai Răzvan Dorel.

Dimpotrivă, inculpatul S. P. D. a declarat în cursul urmăririi penale care era modalitatea în care fetele erau plasate la vitrine prin intermediul lui Budai Răzvan Dorel, precizând și că toți cei implicați în dosar aveau fete care produceau pentru ei, trăind toți de pe urma activității de prostituție desfășurată de acestea, achitând diverse sume de bani inculpatului Budai ori inculpatului M. și că atunci când partea vătămată A. A. C. a fugit, au mers după ea inculpații Budai Răzvan Dorel, M. V. G., P. N. și O. T. (fila 210 vol.XIII).

Într-adevăr, nu rezultă din probele administrate implicarea inculpatului

A. în găsirea părții vătămate, însă este cert faptul că acesta făcea parte din anturajul inculpatului Budai, acesta fiind motivul pentru care acesta era împreună cu ceilalți la momentul incidentului cu albanezii, însă din declarația părții vătămate A. A. C. reiese că și inculpatul A. era implicat în activitatea de supraveghere a fetelor, însoțindu-i pe ceilalți inculpați în zona vitrinelor, purtând glugi trase pe față. Mai mult, martora Mate C. Aurelia a declarat că după fuga părții vătămate inculpatul Budai Răzvan Dorel l-a sunat pe inculpatul A. pentru a-i aduce la cunoștință acest fapt iar martora, drept urmare, s-a interesat dacă știe cineva ceva despre aceasta, ceea ce odată în plus, confirmă faptul că toți inculpații acționau ca un grup organizat.

2). În cursul lunii iunie 2010, inculpatul Budai Răzvan Dorel l-a chemat în Olanda și pe inculpatul A. C. F., care a racolat-o pe martora Mate C. Aurelia, în vederea practicării prostituției la vitrine in Olanda, în folosul său.

S-a menționat că cei doi se cunoșteau de mai mulți ani, fiind vecini de cartier, în acest context, inculpatul aflând că martora avea o situație materială dificilă fiind studentă, locuind în chirie, având de plătit taxe de scolarizare.

Astfel, după ce în cursul lunii iunie 2010, martora i s-a plâns inculpatului că o duce greu și după terminarea cursurilor școlare intenționează să meargă să lucreze indiferent unde, pentru a-și aduna bani pentru școală, inculpatul i-a spus că poate să o ajute să se angajeze în Olanda ca și prostituată la vitrine, că acolo va câștiga sume importante de bani și în scurt timp va obține sumele necesare pentru a-și plăti școala și chiria, poate chiar pentru un avans pentru cumpărarea unui apartament.

Inculpatul s-a oferit chiar să o transporte pe martoră în Olanda, pe cheltuiala sa, să rămână cu ea acolo, să facă rost de cazare, propunându-i acesteia să aibă o relație, iar din banii câștigați la vitrine, să facă economii pentru a-și cumpăra un apartament împreună.

În aceeași perioadă, aflând de la cunoștința sa, martorul Păunescu R. zis Loi că el și prietena lui, V. L. A. intenționau să plece în Italia, unde tânăra urma să se angajeze ca dansatoare, inculpatul i-a propus martorului să-l însoțească până în Olanda iar de acolo el și V. L. A. să își continue drumul spre Italia cu autoturismul inculpatului, propunere cu care martorul Păunescu R. a fost de acord, cei doi stabilind să conducă pe rând.

După racolarea celor două tinere inculpatul A. C. F. l-a contactat pe inculpatul Budai Răzvan Dorel confirmându-i că are două fete, stabilind ca acesta să facă demersurile necesare găsirii unei locuințe și să faciliteze obținerea cât mai repede a unor vitrine disponibile pentru acestea. De

asemenea, cei doi inculpați au convenit ca fetele să plătească inculpatului Budai Răzvan Dorel suma de 75 euro fiecare, această înțelegere nefiind cunoscută de cele două tinere și de către martorul Păunescu R. .

Din declarațiile părții vătămate A. A. C. rezultă că, cu câteva zile înainte ca inculpatul A. C. F. să sosească în Olanda acesta a vorbit de mai multe ori la telefon cu inculpatul Budai Răzvan Dorel, cei doi stabilind ca acesta să facă loc la vitrine pentru două fete pe care inculpatul A. C. F. urma să le aducă. Cei doi au convenit ca inculpatul A. C. F. să se descurce cu banii de drum urmând să se cazeze la inculpatul Budai Răzvan Dorel împreună cu cele două fete până când vor găsi chirie în altă parte. Partea vătămată mai arată că inculpatul Budai Răzvan Dorel a trimis-o pe concubina lui

K. R. P. să discute cu Harm și să facă rost de două vitrine pentru cele două fete. Ulterior, Budai Răzvan Dorel l-a sunat pe inculpatul A. C. F.

și i-a confirmat că totul s-a rezolvat. Tot partea vătămată arată că la aceste discuții telefonice a participat și inculpatul S. P. D. .

Pentru a avea bani de drum pentru transportul celor două tinere în Olanda, inculpatul A. C. F. l-a determinat pe martorul Păunescu R. să ia un împrumut de la cămătari, partea vătămată A. A. C. arătând că din cauza acestor bani și a imposibilității restituirii lor, martorul era îngrijorat.

La începutul lunii iunie 2010, inculpatul A. C. F. a pornit spre Olanda împreună cu cele două tinere și cu martorul Păunescu R. zis Loi. Potrivit declarațiilor părții vătămate A. A. C. inculpatul A. C. F. l- a luat cu el pe martorul Păunescu R. numai pentru ca acesta să finanțeze deplasarea celor patru în Olanda, determinându-l să ia banii cu camătă în acest scop, iar după sosirea în Olanda inculpații Budai Răzvan Dorel și A. C. F. l-au alungat, chemându-l pe inculpatul S. P. D. care urma să se ocupe de numita V. L. A. și să obțină bani de la aceasta . (vol.I f. 67-78).

Pe drum, după ieșirea din țară, inculpatul i-a spus numitei V. L. A. că de fapt urmează să o ducă în Olanda la vitrine în vederea practicării prostituției și nu în Italia ca damă de companie.

În Germania autoturismul condus de inculpat s-a defectat astfel că acesta l-a sunat pe inculpatul Budai Răzvan Dorel, care, împreună cu numitul L. Silviu A. s-a deplasat, cu autoturismul celui din urmă, din Alkmaar în Frankfurt, i-a preluat pe cei patru și i-a transportat în Alkmaar.

Inculpatul A. și martora Mate C. Aurelia au fost cazați pentru câteva zile la inculpatul Budai Răzvan Dorel, unde se afla și partea vătămată A.

A. C., care încă nu începuse să se prostitueze. Martorul Păunescu R. zis Loi și V. L. A. au fost cazați pentru o noapte de către L. Silviu A. care locuia cu concubina acestuia F. M. R., aceasta din urmă practicând și ea prostituția la vitrine. Ulterior cei doi au fost cazați de inculpatul Budai Răzvan Dorel dormind în bucătărie, pe o saltea.

În aproximativ o săptămână, inculpatul A. C. F., martora Mate

C. Aurelia, martorul Păunescu R. zis Loi și V. L. A. s-au mutat într- o locuință în apropierea celei ocupate de inculpatul Budai Răzvan Dorel, unde chiria, utilitățile și costul alimentelor au fost suportate pe întreaga perioadă doar de către martora Mate C. Aurelia și V. L. A. .

Martora Mate C. Aurelia a fost dusă la biroul de plasare a prostituatelor de către K. R. P. care i-a și împrumutat, la cererea inculpatului A. C. F., suma de bani necesară pentru plata chiriei la vitrine pentru prima zi. Înainte să înceapă munca, inculpații au trimis-o pe partea vătămată A. A. C., împreună cu martora Mate C. Aurelia în cartierul vitrinelor pentru ca aceasta să își facă o părere despre modul în care se

lucrează. Cele două tinere au vizitat vitrina unde lucra K. R. P., aceasta discutând cu ele și explicându-le ce au de făcut.

Martora Mate C. Aurelia i-a spus atât lui K. R. P. cât și inculpatului A. C. F. că i se pare greu să stea atât de sumar îmbrăcată în vitrine și îi este rușine să facă acest lucru, însă inculpatul a încurajat-o și i-a spus că se va obișnui în scurt timp. În cele din urmă, la data de_, martora Mate C. Aurelia a început munca la vitrine lucrând ca și prostituată până la începutul lunii octombrie 2010.

Inculpatul A. C. F. i-a pretins martorei Mate C. Aurelia ca din banii pe care îi va obține din practicarea prostituției să îi plătească suma de

500 euro pentru reparația autoturismului, evaluată în total la suma de 2000 euro. De asemenea, inculpatul a pretins suma de 1000 euro de la V. L. A. sub același motiv, inculpatul reprosându-le că din cauza lor i s-a stricat autoturismul.

Toți banii câștigați de martora Mate C. Aurelia erau păstrați de inculpatul A. C. F., care cheltuia din ei atunci când avea nevoie. De asemenea martora i-a remis inculpatului suma de 500 euro în mai multe tranșe pentru reparația autoturismului, a achitat chiria pentru toată perioada petrecută împreună cu inculpatul în Olanda și l-a întreținut pe acesta.

În săptămâna în care martora și inculpatul au locuit la inculpatul Budai Răzvan Dorel, martora a suportat o treime din costul chiriei, a utilităților și a hranei diferența fiind suportată de K. R. P. și V. L. A., niciunul dintre inculpați și învinuiți neavând vreo contribuție la aceste sume. După circa o săptămână de la sosirea în Olanda, K. R. P. a dus-o și pe V. L. A. la biroul de plasare și a înregistrat-o ca prostituată obținând și pentru ea o vitrină. Tot în aceeași perioadă, K. R. P. a plasat-o și pe partea vătămată

A. A. C. la o altă vitrină, așa cum s-a arătat mai sus.

Martora Mate C. Aurelia a arătat că în cursul lunii iulie 2010 a câștigat în medie 40 - 50 euro pe zi, la care se adaugă suma necesară pentru plata vitrinei de 110 euro, mult mai puțin decât câștigau celelalte fete respectiv K.

R. P., V. L. A. și partea vătămată A. A. C., acestea încasând chiar și între 500 - 700 euro pe zi. Inculpatul A. C. F. a întrebat-o pe martoră ce se întâmplă, de ce câștigă bani mai puțini decât celelalte fete. Martora s-a scuzat arătând că îi este rușine de ceea ce face, iar inculpatul i-a cerut să fie mai sociabilă cu clienții și să aibă mai multă încredere în ea pentru a avea mai multe încasări. La sfaturile inculpatului, martora a luat exemplul celorlalte tinere începând să aibă încasări mai mari, de până la 380 euro pe zi, rămași după plata vitrinei.

Inculpatul S. P. D. a declarat că V. L. A. i-a relatat telefonic că a fost dusă în Olanda prin inducere în eroare, iar ulterior determinată să practice prostituția în folosul inculpatului Budai Răzvan Dorel și a inculpatului A. C. F. care îi luau jumătate din banii pe care îi câștiga.

Inculpatul S. P. D. a arătat că V. L. A. i-a relatat că în fiecare zi câștiga între 200 - 300 euro din practicarea prostuituției fără sumele necesare pentru plata chiriei și că în fiecare dimineață când ajungea acasă era obligată să își împartă banii cu inculpații A. C. F. și Budai Răzvan Dorel. De asemenea, aceasta i-a relatat că inculpatul Budai Răzvan Dorel îi pretinde suma de 75 de euro pe zi ca și comision pentru că i-a aranjat locul de muncă la vitrine.

Inculpatul S. P. D. i-a sugerat numitei V. L. A. să-i spună inculpatului Budai Răzvan Dorel că este prietena lui (cei doi fiind vechi prieteni) pentru ca acesta să o scutească de plata acestei sume. Drept urmare, la scurt timp inculpatul Budai Răzvan Dorel l-a sunat pe inculpatul S. și i-a spus că dacă ar fi știut că V. L. A. este prietena lui nu i-ar fi luat bani pentru că i-a rezolvat locul de muncă la vitrine. (vol. XIII - f. 212). Inculpatul Budai Răzvan Dorel l-a chemat pe inculpatul S. P. D. în Olanda "pentru a avea grijă"; de

V. L. A., care i-a și trimis bani pentru a se deplasa în Olanda cu avionul, fiind identificate două transferuri de bani, la data de_ suma de 40,5 euro - vol. III f. 125 și la data de_ suma de 189,5 euro - vol.III f. 186.

Inculpații M. V. G., P. N. și Budai Răzvan Dorel l-au așteptat pe inculpatul S. P. D. la aeroport, iar ulterior l-au transportat la domiciliul inculpatului A. C. F. . Din acel moment inculpatul A. C. F. a primit direct sau indirect sume de bani de la martora Mate C. Aurelia care achita costul chiriei, cheltuielile de întreținere, cumpăra alimente pentru inculpat și de asemenea, îi dădea din banii obținuți din prostituție sume de bani în contul celor 500 euro pretinși de acesta pentru a achita reparația mașinii. De asemenea,

V. L. A. îl întreținea pe inculpatul S. P. D., îi dădea acestuia suma

de 50 euro pe zi și în plus, îi achita inculpatului A. C. F., sume de bani în contul celor 1000 euro pretinși de la ea pentru reparația autoturismului, în tranșe de câte 50 - 100 de euro.

Potrivit declarațiilor inculpatului A. C. F., inculpatul S. P. D. era cel care ținea evidența banilor pe care V. L. A. îi dădea inculpatului

A. C. F. . Din declarațiile martorei Mate C. Aurelia și ale inculpatului

A. C. F. rezultă că de fapt acesta și-a abandonat autoturismul și nu a efectuat nici un fel de reparații. Din sumele de bani primite de la V. L. A., inculpatul S. P. D. a trimis suma de 150 euro la data de_ pe numele mamei sale Pleșa R. ,( vol.III f. 162) și la data de_ suma de 100 euro pe numele S. M. ca, (vol.III f. 163).

Din probele administrate a rezultat că inculpații Budai Răzvan Dorel, A.

C. F., P. N. și S. P. D. îi dădeau zilnic între 10-15 euro inculpatului

M. V. G. care era șoferul lor și al fetelor în timp ce inculpații A. C.

F. și O. T. îi achitau inculpatului Budai Răzvan Dorel suma de 75 euro pe zi din banii obținuți din prostituție.

În fiecare dimineață tinerele care se prostituau în folosul grupului, fie erau așteptate de către inculpatul M. V. G. care le transporta cu autoturismul la domiciliu (vol.XIII - f. 212), fie erau așteptate de către inculpatul

S. P. D., inculpatul A. C. F. sau inculpatul O. T., care le conduceau până acasă pentru a nu fi jefuite de banii obținuți la vitrine.

În cursul lunii august 2010 inculpatul S. P. D. s-a întors pentru câteva zile în România pentru a cumpăra un autoturism (vol.V f. 23) după care a revenit în Olanda, V. L. A. trimițându-i prin sistemul Western Union mai multe sume de bani, după cum urmează: la data de_ suma de 120 euro - (vol.III f. 124), la data de_ suma de 50 euro - (vol.III f. 123) și la data de_ suma de 100 euro (vol.III f. 193).

La plecarea spre România, V. L. A. i-a dat inculpatului S. P.

D. suma de 1300 euro, din care acesta și-a achiziționat un autoturism BMW înmatriculat cu nr_, pe care ulterior l-a vândut.

În aceeași perioadă, inculpatul Budai Răzvan Dorel a venit în România împreună cu K. R. P. pentru a participa la înmormântarea tatălui său. După câteva zile, inculpatul Budai Răzvan Dorel, numita K. R. P. și inculaptul S. P. D. s-au întors în Olanda cu autoturismul aparținând primului, condus de martorul Păunescu R. (vol.V f. 23). Timp de o săptămână martorul Păunescu R. a fost cazat la inculpatul A. C. F. fiind întreținut de către martora Mate C. Aurelia, iar în jurul datei de 28 august 2010 acesta a revenit în România, banii de drum fiindu-i dați de către inculpatul A. C.

F. .

La începutul lunii octombrie 2011 martora Mate C. Aurelia a revenit în România și potrivit declarațiilor acesteia, inculpatul A. C. F. revenise

înaintea ei în țară, ocazie cu care martora i-a încredințat acestuia toți banii economisiți din sumele câștigate la vitrine, respectiv 1100 euro.

După revenirea în țară, atunci când avea nevoie de bani martora îl suna pe inculpat care îi dădea sumele pe care le cerea. Martora arată că inculpatul nu i-a dat toți banii odată deoarece ea nu i-a cerut, iar inculpatul s-a oferit să-i păstreze până când avea nevoie de ei. După sosirea în țară, inculpatul a dus-o pe martoră la un stilist scăzând costul acestui serviciu din banii pe care îi păstra la el. În cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul a dus-o pe martora Mate C. Aurelia în Germania, în zona orașului Dortmund în vederea practicării prostituției la Vila Vertigo. Martora arată că împreună cu inculpatul s-a cazat la un prieten al acestuia de unde se deplasa zilnic la localul unde practica prostituția. Din banii

încasați din prostituție, martora l-a întreținut pe inculpat și i-a dat zilnic 5 euro bani de buzunar.

În timp ce se afla în Germania, inculpatul A. C. F. ținea legătura cu martora C. N. , aflată în Olanda unde practica prostituția la vitrine. După o relație prin intermediul internetului, martora C. N. l-a chemat pe inculpat să se mute la ea.

Drept urmare, în cursul lunii decembrie 2010, inculpatul a plecat din Germania în Olanda în localitatea Alkmaar spunându-i martorei Mate C. Aurelia că "dacă fata vrea să-l țină, merge la ea";, nu mai stă să-i ia banii martorei Mate C. Aurelia.

După plecarea inculpatului, martora a rămas în Germania unde a practicat prostituția pe cont propriu până spre sfârșitul lunii decembrie 2010, însă sumele de bani obținute erau neîndestulătoare datorită concurenței mari, la vila respectivă lucrând aproximativ 25 de tinere o mare parte din ele din România. Martora ținea legătura cu inculpatul, iar în cursul lunii decembrie 2010 i-a cerut acestuia să vină după ea în Germania și să o ducă în Olanda, lucru pe care inculpatul l-a și făcut. Martora a fost cazată în aceeași locuință în care inculpatul locuia cu martora C. N., cele două tinere împărțind în jumătate cheltuielile de chirie, utilitățile și alimentele, inculpatul fiind întreținut de către

C. N. .

Martora Mate C. Aurelia s-a angajat la vitrine în Amsterdam făcând naveta zilnic din Alkmaar. Alternativ, ea era transportată spre și de la locul de muncă de către inculpatul A. C. F. și un prieten al acestuia zis

"Moldovică";, martora plătind 20 euro pe zi pentru contravaloarea transportului. În cursul lunii ianuarie 2011, martora Mate C. Aurelia s-a întors în România împreună cu inculpatul A. C. F. acesta din urmă având un termen de

judecată în procesul penal pe care îl avea pe rolul instanțelor din C. -N. . În februarie 2011, martora Mate C. Aurelia s-a întors în Olanda unde se afla și inculpatul A. C. F., cazându-se tot acasă la acesta și la martora C.

N. . Până în luna martie 2011, martora Mate C. Aurelia a practicat prostituția în Amsterdam fiind transportată din Alkmaar de către inculpat și prietenul acestuia.

La data de 25 mai 2011, Mate C. Aurelia a fost citată în vederea audierii în calitate de martor, ocazie cu care a dat declarații mincinoase cu privire la modul în care a ajuns în Olanda, persoanele cu care a intrat în contact acolo, încercând să diminueze participarea inculpatului A. C. F. la comiterea faptelor reținute in sarcina lui. 0Din declarația martorei Cozac A. Cosmina, colega de apartament a martorei Mate C. Aurelia, rezultă că înainte de a fi audiată, aceasta a fost contactată telefonic de către inculpatul A. C. F. care i-a cerut să "nu îl bage la apă"; și că martorei Mate C. Aurelia îi era frică de inculpatul A. C. F. .

La data de 27 mai 2011, martora Mate C. Aurelia, din propria inițiativă a revenit asupra declarațiilor mincinoase pe care și le-a retras, arătând că inițial a mințit cu privire la implicarea inculpatului A. C. F. în exploatarea prostituției în Olanda.

În faza cercetării judecătorești a fost audiată martora Mate C. Aurelia (fila 125), ocazie cu care aceasta a declarat că își menține ultima declarație dată în fața organelor de urmărire penală.Concret, martora a recunoscut că inculpatul

A. s-a oferit să o ajute pentru a putea lucra ca și prostituată în Olanda, asigurându-i transportul în acest sens și facilitându-i obținerea unui loc la vitrine prin intermediul inculpatului Budai, cu care au și locuit până când și-au găsit o locuință. A mai precizat martora că de bunăvoie îi dădea din banii câștigați inculpatului A., asigurându-i plata chiriei și bani de cheltuială, deși acesta

obținea câștiguri din furat și că erau situații în care acesta, singur sau împreună cu ceilalați inculpați, venea în zona vitrinelor, pentru a le asigura protecție, având în vedere că aveau bani asupra lor.

La rândul său, inculpatul A. C. F. cu ocazia audierii sale a descris circumstanțele în care au plecat spre Olanda, scopul fiind acela ca martora Mate

C. Aurelia să desfășoare activitatea de prostituție la vitrine facilitându-i acest lucru prin intermediul inculpatului Budai pe care îl cunoștea dinainte, negând faptul racolării numitei V. L. A. în vederea exploatării acesteia prin prostituție prin aceeași filieră, deși partea vătămată A. A. C. a susținut că în realitate acesta îl sunase anterior pe inculpatul Budai anunțându-l despre intenția sa de a aduce două fete la lucru iar inculpatul S. a declarat că știa de la susnumita că a fost indusă în eroare cu privire la activitatea pe care urma să o desfășoare în străinătate.

Inculpatul recunoaște însă, că a beneficiat de sumele de bani obținute de cele două fete din activitatea de prostituție sub pretextul achitării contravalorii autoturismului cu care au efectuat deplasarea și care se defectase, precum și sub aspectul plății chiriei, arătând și că obișnuia să păstreze temporar, banii acesteia, recunoscând și existența unei relații cu martora C. N., care avea aceeași ocupație, în aceeași zonă și în același anturaj.

De asemenea, inculpatul A. C. F. a negat apartența sa la grupul condus de inculpatul Budai, deși implicit recunoaște statutul acestuia de lider, din perspectiva "abilităților"; sale de a obține locuri de muncă "la vitrine"; pentru fete, afirmând totodată că ocazional, se întâlnea cu ceilalți inculpați la sala de antrenament (fila 68).

Apreciem că din materialul probator administrat rezultă cu prisosință activitatea infracțională desfășurată de inculpatul A. C. F., instanța urmând a reține ca dovedită vinovăția acestuia sub aspectul tuturor infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

3). În cursul lunii ianuarie 2010, inculpatul O. T. a cunoscut-o pe martora H. C. I. , la acea dată în vârstă de 20 de ani, cei doi mutându-se împreună în apartamentul inculpatului Gall Albert F., la scurt timp martora abandonându-și locul de muncă.

În cursul lunii februarie 2010, prin intermediul inculpatului O. T. martora l-a contactat pe numitul Firezar F. C. a cărei concubină lucra în Italia ca și prostituată. Inculpatul O. T. arată că îl cunoaște pe Firezar F.

C. de mai mult timp și cunoscând că soția acestuia lucrează în Italia l-a rugat să îi găsească un loc de muncă martorei H. C. I. . În scurt timp de la această discuție, Firezar F. C. l-a anunțat că i-a găsit un loc de muncă martorei și tot acesta s-a implicat în organizarea transportului martorei H. C.

I. din România în Italia. Timp de mai multe luni, martora a muncit ca și prostituată într-un apartament în care mai locuia și concubina numitului Firezar

F. C. . Martora H. C. I. arată că ținea legătura telefonic cu inculpatului, că încă din primele zile i-a spus acestuia că lucrează ca și prostituată, că îi este greu să desfășoare această activitate și vrea să se întoarcă acasă. Aceasta arată că inculpatul nu a avut nici o reacție, i-a spus să facă ce vrea. Martora arată că deși dorea să se întoarcă acasă nu avea bani de drum, motiv pentru care a rămas să continue activitatea de prostituție. Din banii obținuți din această activitate, martora i-a trimis inculpatului O. T. la data de_, prin Western Union, suma de 100 euro și în aceeași zi suma de 50 de euro numitului Firezar F. C. . (vol.III f. 68,69). Cu privire la sumele de bani trimise acestuia din urmă, martora a arătat că reprezintă contravaloarea transportului din România în Italia pe care le-a suportat acesta.

În cursul lunii februarie 2010 inculpatul O. T. s-a deplasat împreună cu martorul Bâlc I. P. în Spania, ocazie cu care cei doi l-au vizitat și pe martorul Riczi Raul Robert, stabilit în localitatea Santander. Rămânând fără bani, inculpatul i-a cerut martorei să îi trimită niște bani prin sistemul Western Union. Din declarația martorei și a inculpatului rezultă că aceasta i-a trimis în total suma de 500 euro din Italia în Spania.

În cursul lunii aprilie 2010, inculpatul O. T. s-a întors în România și în timp ce martora H. C. I. era plecată în Italia inculpatul O. T. a racolat-o pe inculpata H. N. .

Inculpatul O. T. i-a făcut cunoștință inculpatei H. N. și cu inculpatul Gall Albert F. și a dus-o de câteva ori în apartamentul acestuia pentru a întreține relații sexuale.

În cursul lunii mai 2010, martora H. C. I. s-a întors in România, context în care inculpatul O. T. i-a prezentat-o pe inculpata H. N. martorei H. C. I. ca fiind verișoara lui.

Inculpatul le ducea pe ambele tinere în apartamentul inculpatului Gall Albert F., plasând-o pe inculpata H. N. atât acestuia, cât și altor persoane în vederea practicării de relații sexuale.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că inculpatul O.

T. avea un comportament abuziv față de martora H. C. I., o înjura frecvent și chiar o lovea, iar dacă inculpata H. N. a intervenit în apărarea martorei, inculpatul a lovit-o și pe ea.

La întoarcerea din Italia martora H. C. I. avea suma de 1100 euro obținuți din practicarea prostituției, bani din care, în fiecare zi martora îi dădea inculpatului O. T. 30 de lei, întrucât acesta nu lucra nicăieri, plătea cheltuielile în apartamentul inculpatului Gall Albert F., respectiv între 100 - 150 lei pe lună pentru chirie, plătea integral utilitățile, inclusiv partea care ar fi revenit acestuia din urmă și cumpăra mâncare pentru toți cei care locuiau în apartament.

Cu privire la aceste sume de bani, inculpatul O. T. arată că nu cunoștea proveniența lor. Această poziție a inculpatului este contrazisă de declarațiile martorei H. C. I. care arată că i s-a plâns inculpatului de mai multe ori, telefonic, că îi este greu să practice munca de prostituată. De asemenea, martorul Riczi Raul Robert arată că a aflat chiar de la inculpat că are fete în Italia "la produs";, de la care a primit sume de bani în perioada cât inculpatul l-a vizitat în Spania .

La începutul lunii iunie 2010, inculpații O. T. și P. N. le-au propus celor două tinere să se deplaseze împreună cu ei în Olanda, unde ele să practice prostituția la vitrine.

Martora H. C. I. a aratat că inculpatul P. N. le-a relatat că urmează să plece cu inculpatul M. V. G. într-o vacanță pentru a-l vizita pe inculpatul Budai Răzvan Dorel aflat în Olanda, propunându-i inculpatului O.

T. să îl însoțească.

Cei doi inculpați l-au apelat pe inculpatul Budai Răzvan Dorel și i-au comunicat că urmează să plece în Olanda împreună cu martora H. C. I. și inculpata H. N., context în care în perioada următoare, inculpatul O. T. a luat legătura de mai multe ori cu inculpatul Budai Răzvan Dorel pentru ca acesta să obțină vitrine pentru cele două tinere și locuri de cazare.

Potrivit declarațiilor martorului Riczi Raul Robert inculpatul Budai Răzvan Dorel a promis că le va lăsa pe cele două tinere să practice prostituția "pe strada lui"; în schimbul sumei de 75 euro pe zi de la fiecare dintre ele. Martora H.

C. I. arată că încă de la plecarea din România inculpatul O. T. i-a spus că din banii pe care îi va câștiga la vitrine trebuie să achite inculpatului Budai

Răzvan Dorel 75 de euro pentru faptul că i-a ajutat să ajungă în Olanda. Inculpatul Budai Răzvan Dorel a găsit o locuință pentru inculpatul O. T. și martora H. C. I. .

La scurt timp înaintea plecării în Olanda, inculpatul P. N. a preluat-o pe inculpata H. N. de la inculpatul O. T., convingând-o să formeze un cuplu și să se prostitueze în folosul lui.

Transportul inculpaților P. N., O. T. și H. N. și al martorei

H. C. I. a fost efectuat de către inculpatul M. V. G. cu autoturismul_, urmând ca odată ajunși acolo acesta să îndeplinească rolul de șofer și bodyguard pentru membrii grupului și tinerele care se prostituau în folosul lor, urmând a fi plătit de către fiecare dintre inculpați.

În baza înțelegerii, la sfârșitul lunii iunie 2010 inculpatul M. V. G. i-a transportat cu autoturismul înmatriculat pe numele tatălui său_ pe inculpații O. T., P. N. și H. N. și pe martora H. C. I. în

localitatea Alkmaar, urmând ca după începerea activității de prostituție, contravaloarea transportului din România în Olanda, 150 euro de persoană, să fie suportat (pentru toți inculpații) din banii încasați de cele două tinere.

Martora H. C. I. a aratat că după prima lună de muncă la vitrine, i-a achitat inculpatului M. V. G. suma de 300 euro reprezentând partea ei și a inculpatului O. T., pentru transport. Inculpatul O. T. și martora H.

C. I. s-au cazat în locuința găsită de inculpatul Budai Răzvan Dorel, chiria fiind plătită în întregime în toată perioada de către martoră din banii obținuți din practicarea prostituției. De asemenea, timp de o lună, martora H. C. I. i-a plătit suma de 75 euro inculpatului Budai Răzvan Dorel, prin intermediul prietenei acestuia K. R. P. . Martora arată că în afara sumelor de mai sus, achita zilnic între 10 și 20 de euro inculpatului O. T. și îl întreținea pe acesta, achitând chiria, utilitățile și costul alimentelor.

Din banii primiți de la martora H. C. I., inculpatul O. T. a trimis suma de 505 euro martorului Păunescu R. zis Loi la data de_, acesta susținând că la constituirea ei a contribuit și inculpatul A. C. F., destinația sumei fiind aceea ca martorul să cumpere produse pentru mărirea masei musculare din România și să le trimită inculpaților în Olanda (vol.XIII f. 91, vol. V f. 23.-24 ) .

Atât în România cât și pe durata șederii în Olanda inculpatul O. T. a avut un comportament abuziv față de martora H. C. I. și chiar a supus-o unor violențe, înacest sens declarația martorului Riczi Raul Robert fiind relevantă, acesta aratând că inculpatul O. T. a bătut-o pe inculpata H. N.

, iar martora H. C. I. era și ea foarte speriată în prezența inculpatului și nici nu vorbea cu martorul. (vol.I f. 7-11).

Cu privire la acest aspect, martora H. Corian I. a aratat că după ce a ajuns în Olanda, au început certuri între ea și inculpatul O. T., "din cauza

faptului că mai uita să-i lase bani de cheltuială sau uneori îi lăsa bani puțin și nu îi ajungeau de țigări și să iasă la terasă";, situație în care o suna, o înjura, fiind nervos. Martora arată că niciodată nu a fost lovită sau bătută, ci doar înjurată. Tot martora H. C. I. a arătat că în timp ce se afla în Olanda, inculpata H. N. i s-a plâns că inculpatul O. T. a lovit-o pentru că mergea prea des la vitrina martorei în timpul programului de lucru. Martora arată că i-a atras atenția inculpatei să nu mai treacă pe la vitrine pentru că îi ia din timpul de lucru și nu mai câștigă bani.

Apreciem că aceste împrejurări de fapt se circumscriu laturii obiective a infracțiunii de trafic de persoane constituind acte de amenințare sau alte forme de constrângere, scopul acestora fiind maximizarea profiturilor obținute din prostituția martorei H. C. I. .

În cursul lunii octombrie 2010 inculpatul O. T. a revenit pentru scurt timp în România pentru a achiziționa un autoturism, din declarația martorei H.

C. I. reieșind că acesta avea asupra lui suma de 7000 euro economisiți din bani câștigați de ea la vitrine.

Declarația inculpatului în sensul că avea în realitate asupra sa 14000 euro din care jumătate obținuți de el din activități prestate în domeniul construcțiilor este contrazisă de martorii audiați în cauză, toți arătând că niciunul dintre inculpații Budai Răzvan Dorel, A. C. F., P. N., M. V.

G., O. T. sau S. P. D. nu au avut vreun loc de muncă pe teritoriul Olandei, obținând bani doar din exploatarea prostituției și, o parte din ei, din taxe de protecție percepute de la hoții din România care acționau în Olanda. De altfel, inculpatul O. T. a arătat că a preferat să ducă banii cu el în numerar și să nu facă transferuri bancare întrucât nu putea să justifice întreaga sumă și risca să rămână fără ei.

Inculpatul a achiziționat un autoturism marca Alfa Romeo cu nr de înmatriculare_ cu suma de 1600 euro și l-a angajat pe martorul Szobo M.

F. să îl conducă, inculpatul neavând permis de conducere. Acesta a arătat că restul banilor i-a cheltuit pe jocuri de noroc și alte asemenea distracții. (vol.XIII - f. 92).

La data de_, martora H. C. I. i-a trimis inculpatului suma de 120 euro prin Western Union din localitatea Alkmaar pentru ca acesta să aibă bani de drum să se întoarcă în Olanda. (vol.III f. 3)

Tot în cursul lunii octombrie 2010 inculpatul O. T. a revenit în Olanda cu autoturismul condus de martorul Szobo M. F., fiind însoțiți de

fratele inculpatului numitul O. R. și de B. M. B. zis B. Buzatu. Martorul Szobo M. F. arată că el, B. Buzatu și fratele incupatului zis Răducu urmau să fure din magazine, fiind duși în acest scop de către inculpatul

O. T. care a și suportat cheltuielile de transport. Martorul arată că toți trei au fost cazați de către inculpatul O. T. în locuința unde acesta locuia cu martora H. C. I. .

În primele zile cei trei doar au supravegheat zona, iar ulterior timp de aproximativ o lună au sustras diverse bunuri din magazine ajungând "să producă"; între 100 și 200 euro pe care îi împărțeau între ei. Martorul arată că nu au plătit bani de chirie, inculpatul O. T. spunându-le că martora este cea care achită chiria și utilitățile. Martorul arată că a mers în cartierul vitrinelor și a observat-o pe martora H. C. I. în timp ce își desfășura activitatea de prostituată fiind îmbrăcată foarte sumar. Acesta arată că în fiecare zi martora mergea la vitrine întorcându-se în jurul orelor 01,00 - 02,00, iar inculpatul O.

T. nu lucra nimic, cel mai des stătea acasă, se droga cu marijuana, mânca și dormea. Martorul Szobo M. F. arată că inculpatul O. T. l-a dus la locuința inculpatului Budai Răzvan Dorel pe care i l-a și prezentat, unde i-a cunoscut pe K. R. P., inculpata H. N., V. L. A. și pe inculpatul S. P. D., în locuința inculpatului aflându-se și mai vechile lui cunoștințe, inculpatul P. N., în folosul căruia se prostitua inculpata H. N. și inculpatul M. V. G. . Martorul mai arată că inculpații Budai Răzvan Dorel, P. N., M. V. G. și S. P. D. nu lucrau și nici nu furau din magazine .

Martorul Szobo M. F. a arătat că de mai multe ori, în timp ce se afla în locuri publice cu inculpatul O. T. a observat că erau urmăriți de un autoturism BMW cu nr de înmatriculare de Bulgaria și că a auzit de la inculpatul Budai Răzvan Dorel că persoana din autoturism îl urmărea de fapt pe inculpatul

O. T. despre care în Olanda se știa că este "peștele"; Corinei, pentru că aceasta din urmă i-ar fi sustras suma de 10.000 euro.

Fiindu-le frică să nu pățească ceva grav, Szobo M. F. și B. M. B. au hotărât să se întoarcă în România, iar inculpatul O. T. i-a rugat să o ducă și pe martora H. C. I. acasă, cei doi lăsând-o în apartamentul inculpatului Gall Albert F. . Inculpatul O. T. a rămas în Olanda până în luna noiembrie 2010.

În cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul O. T. a vândut autoturismul Alfa Romeo cu nr de înmatriculare_ inculpatului P. N. cu suma de 600 euro .

Inculpatul O. T. și martora H. C. I. s-au cazat la inculpatul Gall Albert F. zis Guță, martora H. C. I. fiind cea care plătea cheltuielile de întreținere, cumpăra mâncare și îi dădea acestuia între 100 - 150 lei pe lună pentru chirie.

Rămânând în scurt timp fără bani, cei doi s-au înțeles ca martora H.

C. I. să se deplaseze în Germania pentru a practica prostituția până în preajma sărbătorilor, urmând ca inculpatul să rămână în România. Martora a practicat prostituția într-o casă în apropierea localității Duisburg. La data de_ aceasta a trimis inculpatului O. T. suma de 50 de euro din Germania (vol.III

f. 71). Înaintea sărbătorilor de iarnă, martora s-a întors în România cu suma de 700 euro pe care i-a cheltuit împreună cu inculpatul. În această perioadă, decembrie 2010 - martie 2011, cei doi au fost cazați de către inculpatul Gall Albert F. care a beneficiat de sumele de bani necesare plății utilităților, alimentelor și chiriei.

În luna martie 2011, martora H. C. I. s-a deplasat din nou în Olanda, însoțită de către inculpatul O. T. care a beneficiat de sume de bani din activitatea de prostituție desfășurată de aceasta. În cursul lunii mai 2011, inculpatul O. T. s-a întors în România pentru a-și schimba documentele de identitate care urmau să expire. La data de 09 mai 2011, martora H. C. I. a expediat suma de 250 euro pe numele inculpatului Gall Albert F., suma fiind destinată inculpatului O. T. (vol.III f. 285) iar la data de 10 mai 2011, martora a trimis pe numele aceluiași inculpat suma de 400 lei reprezentând contravaloarea chiriei pentru inculpatul O. T. .(vol.III f. 242)

Prin încheierea penală nr. 79/C/P/2011 a Tribunalului C. s-a dispus autorizarea interceptării, localizării și înregistrării pe suport optic a convorbirilor purtate de către O. T. de la postul 0755-8. începând cu data de_ (vol.XII f. 91), sens în care s-a procedat la interceptarea convorbirilor purtate de inculpat până la data reținerii respectiv_ .

Din procesele verbale de redare a convorbirilor a rezultat că inculpatul ținea legătura cu martora H. C. I., căreia la data de_ i-a solicitat suma de 100 euro (vol.X f.51). La data de_, martora H. C. I. i-a trimis inculpatului un mesaj privind numărul tranzacției (MTCN), numele unei persoane care a efectuat transferul și suma de 100 euro (vol.X f. 65). În convorbirile cu o persoană neidentificată de sex feminin utilizatoarea postului nr. 0756-8., inculpatul a arătat că martora H. C. I. i-a trimis în total suma de 600 euro pentru a-și plăti transportul din România în Olanda. Mai rezultă de asemenea, că inculpatul i-a propus aceleiași persoane să o ducă în Olanda. Din convorbirea din data de 16 mai 2011 ora 13,00 cu o persoană neidentificată rezultă că inculpatul a renunțat la acest plan, întrucât nu a putut să facă rost de bani de drum pentru transportul femeii.

Inculpații P. N., M. V. G. și H. N. au rămas în locuința

inculpatului Budai Răzvan Dorel, unde mai era găzduită și partea vătămată A.

A. C. . Pe toată durata șederii în Olanda, inculpata H. N. a fost cea care l-a întreținut pe inculpatul P. N. plătind pentru acesta cazarea și

mâncarea iar din banii obținuți de la aceasta la data de_ inculpatul P. N. i-a trimis bani soției sale P. R. .

Inculpatul Budai Răzvan Dorel a trimis-o pe prietena lui, K. R. P. cu inculpata H. N. și martora H. C. I. la biroul de plasare pentru

întocmirea documentelor și înregistrarea lor ca prostituate, cele două începând să lucreze ca și prostituate în jurul datei de_ .

În fiecare zi în jurul prânzului cele două tinere se deplasau la vitrine și își desfășurau activitatea de prostituție până spre dimineața zilei următoare. Dimineața unul din inculpați le aștepta pe tinere și le conducea spre casă.

Din declarațiile martorelor Mate C. Aurelia și H. C. I. a rezultat că inculpatul O. T. mergea în fiecare dimineață la vitrine pentru a o aștepta pe martora H. C. I. și a o însoți până acasă. Martora H. C. I. arată că din banii câștigați la vitrine suporta în întregime sumele necesare întreținerii inculpatului O. T. în Olanda (chirie, plata utilităților, mâncare, distracții) și îi dădea acestuia mici sume de bani 10-20 euro pe zi. Tot din acești bani, martora arată că a trimis familiei inculpatului suma de 50 de euro.

În octombrie 2010 inculpații M. V. G., P. N., A. C. F. și

P. D. s-au întors în România motivul fiind, potrivit declarațiilor acestuia din urmă, certurile care au intervenit între ei și inculpatul Budai Răzvan Dorel. Inculpatul S. P. D. mai arată că V. L. A. a rămas în Olanda pentru a practica prostituția.
Periodic inculpatul P. N. a făcut deplasări în Olanda împreună cu inculpatul M. V. G. pentru a primi bani de la inculpata H. N. . Astfel, în cursul lunii ianuarie 2011 a vizitat-o pe aceasta, fiind transportat în Olanda de inculpatul M. V. G. iar la data de_ inculpatul P. N. i-a expediat suma de 200 euro soției sale P. R. (vol.III f.117), transferul efectuându-se din localitatea Alkmaar, banii provenind în mod evident din activitatea de prostituție desfășurată de inculpata H. N. .
În același timp, în perioadele în care inculpatul P. N. se afla în țară acesta primea sume de bani de la inculpata H. N. prin sistemul Western Union, fiind identificate următoarele tranzacții: la data de_ suma de 300 euro - vol. III f. 120; la data de_ suma de 200 euro -vol.III f. 166; la data de_ suma de 150 euro - vol. III f. 121; la data de_ suma de 150 euro - vol.III f. 159; la data de_ suma de 150 euro - vol.III f. 158 și la data de_ suma de 200 euro - vol.III f. 167,toate aceste sume fiind expediate din localitatea Alkmaar - Olanda.
S-a constatat așadar, că într-o singură lună, martie 2011, inculpata i-a trimis inculpatului suma de 1.150 euro, împrejurare care poate fi avută învedere la stabilirea sumelor reale de care inculpatul a beneficiat pe durata șederii în Olanda din banii obținuți din prostituție de către aceasta.
În ceea ce-l privește pe inculpatul S. P. D. acesta a continuat să țină
legătura cu V. L. A. primind periodic de la aceasta sume de bani, în total 4750 euro și 543 dolari, după cum urmează: la data de_ suma de 40,5 euro
- vol. III f. 125, la data de_ suma de 189,5 euro - vol.III f. 186, la data de_ suma de 120 euro - vol.III f. 124, la data de_ suma de 50 euro - vol.III f. 123, la data de_ suma de 100 euro vol.III f. 193, la data de_ suma de 543 dolari - vol.III f. 98, la data de_ suma de 250 euro - vol.III f. 156, la data de_ suma de 350 euro - vol.III f. 157, la data de_ suma de 550 euro - vol.III f. 155, la data de_ suma de 500 euro - vol.III f. 152, la data de_ suma de 100 euro - vol.III f. 153, la data de_ suma de 200 euro - vol.III f. 154, la data de_ suma de 250 euro - vol.III f. 100, la data de_ suma de 300 euro - vol.III f. 149, la data de_ suma de 200 euro - vol.III f. 150, la data de_ suma de 400 euro - vol.III f. 151, la data
  de_ suma de 400 euro - vol.III f. 122, la data de_ suma de 150 euro
- vol.III f. 148, la data de_ suma de 300 euro - vol.III f. 164, la data de_ suma de 150 euro - vol.III f. 161, la data de_ suma de 150 euro - vol.III f. 175.
În faza cercetării judecătorești, au fost audiați inculpații O. T. și P. N. și inculpata H. N., nefiind posibilă audierea martorei H. C., aceasta fiind în continuare plecată în străinătate.(filele 67, 70,73)
Inculpatul O. T. a susținut că în realitate nu se pune problema existenței unui grup infracțional organizat, deoarece ei se întâlneau doar pentru a merge la sală, neavând loc vreo activitate de supraveghere a fetelor, violențele pe care le-a exercitat asupra martorei H. C. nu aveau legătură cu activitatea de prostituție desfășurată de aceasta, ci erau determinate de unele probleme de cuplu, având în vedere că trăiau împreună. Recunoaște inculpatul că a fost sprijinit financiar de către martora H. C., din banii obținuți din activitatea de prostituție, atât în străinătate, cât și după ce a revenit în țară.
În același sens, inculpatul P. N. a negat comiterea faptelor pentru care a fos trimis în judecată, susținând că inițial, nu cunoștea ocupația fetelor și că ulterior momentului ajungerii lor în Olanda, a început o relație cu numita H.
N. care se ocupa cu prosituția, beneficiind de sumele de bani pe care aceasta i le dădea de bunăvoie.
Relevant sub aspectul reținerii vinovăției inculpaților este faptul că aceștia, însoțiți de cele două tinere, au ajuns în Olanda tot cu ajutorul inculpatului M.
V. G., fiind cazați la inculpatul Budai Răzvan Dorel, care ca și în celelalte situații, le-a faciliat accesul la vitrine, fiecare dintre ei fiind practic întreținuți de acestea în condițiile în care nu desfășurau nici o activitate. Nu prezintă relevanță în acest sens, faptul că exista acceptul fetelor pentru desfășurarea acestor activități (deși există probe care dovedesc contrariul, respectiv existența unor agresiuni fizice și verbale din partea acestora) sau împrejurarea că acestea de bunăvoie avansau inculpaților banii obținuți, consimțământul victimelor infracțiunii de trafic de persoane nefiind relevant iar în privința infracțiunii de proxenetism, este încriminată chiar și simpla tragere de foloase de pe urma acestei activități.
Apare ca fiind nesinceră declarația inculpatului P. N., în sensul că nu știa cu ce urmau să se ocupe fetele în Olanda, atâta timp cât chiar de la prima deplasare a sa în Olanda, ocazionată de transportul părții vătămate A. A. C. a luat la cunoștință despre acest fapt.
În același timp, ne-am referit anterior la implicarea acestor inculpați și a inculpatului M. V. G. în găsirea părții vătămate A. A. C. și la activitatea de supraveghere a tinerelor pe care aceștia o desfășurau.
La rândul său, în fața instanțeide judecată,inculpata H. N. a susținut că i-a aparținut inițiativa de a merge în Olanda, descriind condițiile în care a avut loc deplasarea și apoi plasarea sa la vitrine, faptul că au locuit o vreme la inculpatul Budai Răzvan Dorel suportând cheltuielile curente, afirmând însă că nu a dat bani inculpatului P. N., contrar chiar susținerilor acestuia și transferurilor la care am făcut referire mai sus.
Mai arătăm faptul că în faza cercetării judecătorești instanța a dispus audierea martorului cu identitate protejată "P. Ana"; (fila 280) care a susținut că are cunoștință de la persoane din anturajul inculpatului O. T. și de la acesta personal, că acesta ar fi transportat în Olanda pentru a se prostitua două fete, N. și C., pe care le-a și bătut. Totodată, reținem declarația martorului Bâlc I. P. (fila 251) din fața instanței de judecată, care a precizat că, la diferite momente i-a văzut în Olanda, în localitatea Alkamaar, pe inculpații din prezentul dosar, chiar pe strada unde fetele își desfășurau activitatea de prostituție.
Pe de altă parte, mai mult sau mai puțin, declarațiile inculpaților, în ciuda nesicerității pe care o reflectă, conțin și aspecte relevante cauzei, ca de altfel și declarațiile martorilor audiați pe tot parcursul procesului penal, din coroborarea tuturor acestora reieșind vinovăția acestora sub aspectul infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.
Ca atare, raportat la toate cele reținute mai sus, a rezultat fără dubiu împrejurarea că, este corespunzătoare realității împrejurarea că inculpații au constituit un grup infracțional în sensul Legii nr. 39/2003, în condițiile în care mai multe persoane au acționat în mod coordonat în vederea exploatării sexuale a mai multor tinere, fiecare având un rol bine determinat, unii preocupându-se de racolarea tinerelor și plasarea acestora la vitrine, alții asigurând transportul și supravegherea acestora, uneori prin exercitarea de violențe și amenințări, concomitent obținerii de foloase de pe urma acestei activități.
1. Activitatea infracțională a inculpaților C. I. și M. V. G.
  Inculpatul C. I. practică taximetria de mai mulți ani, context în care în vara anului 2010 a cunoscut-o pe martora F. C. , zisă Ina, care practica servicii de masaj erotic și prostituția. Drept urmare,în perioada curpinsă între sfârșitul anului 2010 - mai 2011 acesta a transportat-o pe martoră la hotelurile unde aceasta se întâlnea cu clienți în vederea întreținerii de relații sexuale și i-a trimis circa 8 clienți în vederea întreținerii de relații sexuale contra cost, obținând beneficii prin încasarea contravalorii transportului.
  În toamna anului 2010, inculpatul a cunoscut-o pe martora Fărcaș A. zisă Anda, care, de asemenea, practica prostituția, oferindu-i sprijin în practicarea acestei activități, prin transportarea ei pentru a se întâlni cu clienții și prin găsirea unor clienți, cu care martora să întrețină relații sexuale contra cost, în unele situații inculpatul fiind cel care a negociat prețul serviciilor sexuale prestate de către martoră.
  Astfel, inculpatul a beneficiat de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de către martoră, primind de la aceasta atât sume de bani cât și contravaloarea transporturilor martorei sau clienților acesteia, după caz. Inculaptul a prezentat-o pe martora F. C. martorei Fărcas A., cele două colaborând în ce privește practicarea prostituției.
  De mai multe ori, în cursul lunii aprilie 2011, martora Fărcaș A. a avut clienți care solicitau servicii sexuale de la mai multe fete, martora apelând la inculpatul C. I. și la martora F. C. în scopul oferirii serviciilor sexuale cerute de către clienți. (vol.IX f. 106,107-108,109,130-135,142,172)
  Prin încheierea penală nr. 60/C/P/2011 a Tribunalului C. a fost autorizată interceptarea convorbirilor de la postul 0745-8. utilizat de către inculpatul C. I. (la acea dată neidentificat) pe o durată de 15 zile, începând din_ (vol.I f. 108), iar prin încheierile penale nr. 66 C/P/2011 și respectiv nr.79/C/P/2011 s-a dispus prelungirea autorizării interceptării, localizării și înregistrării convorbirilor de la același post telefonic pe o durată de 15 zile începând din_ și respectiv 30 zile începând cu data de 11 mai 2011
  .(vol.XII f. 94).
  La data de_ ora 19,51 (vol.IX f. 13-14), la data de_ ora
  21,47 (vol.IX f. 16), la data de_ ora 21,56,04 (vol.IX f. 20,21), la data de _
  ora 10,48,58 (vol.IX f. 65-71), la data de_ ora 13,53,25 (vol.IX f. 75-76), la
  data de_ ora 16,44,21 (vol.IX f.121-122), la data de_ ora 12,47,09 (vol.IX f. 148),_ ora 21,22,11 (vol.IX f. 173) inculpatul a discutat cu mai mulți bărbați care au solicitat serviciile sexuale ale unor tinere, stabilind cu aceștia prețul serviciilor, după care le-a apelat pe martorele Fărcaș A. și F.
  C. intermediind întâlniri între acestea și "clienți"; pentru întreținerea de relații sexuale. Din convorbirile telefonice rezultă că martora F. C. l-a refuzat pe unul dintre clienți deoarece nu îi convenea tariful negociat de către inculpatul C.
  I. cu acesta, respectiv 150 lei pentru o jumătate de oră, ea solicitând 250 de lei, motiv pentru care în mai multe convorbiri cu martora Fărcaș A. învinuitul și-a manifestat nemulțumirea (vol.IX f.26-34, 63-64, 84-94).
  Din convorbirea din data de_, ora 23:19:47 purtată între inculpat și martora Fărcaș A. a rezultat că anterior acesta i-a trimis acesteia doi clienți
  "Sebi " și "N. "; din Gilău și că aceștia i-au plătit suma de 500 de lei la o întâlnire anterioară (vol. IX f. 35-38).
  La data de_ ora 12:20:44 inculpatul a apelat-o pe martora Fărcaș
  A. cerându-i să întrețină relații sexuale cu un prieten de al său urmând ca acesta să o plătească cu suma de 100 lei (f. 43). În aceeași zi la ora 16:50 martora Fărcaș A. i-a cerut inculpatului să vină la domiciliul ei cu un bărbat pentru a întreține relații sexuale promițându-i că banii obținuți de la acesta îi va da inculpatului (f. 46). La scurt timp după această convorbire inculpatul l-a trimis la domiciliul martorei pe un bărbat, utilizatorul postului telefonic 0741-3. . (f. 48- 61).
  În convorbirea din_ ora 12,24,21 inculpatul i s-a plâns martorei Fărcaș A. de faptul că martora F. C. i-a dat doar suma de 25 de lei după ce a dus-o acasă de la hotelul unde întreținuse relații sexuale cu un bărbat, considerând că față de efortul pe care l-a făcut, dându-i client, transportând-o, suma este "o bătaie de joc"; (vol.IX f. 146). Martora Fărcaș A. i-a spus atunci, că pe viitor va lua ea 50 de lei de la fiecare client plasat martorei F. pentru a-i da inculpatului. În aceeași zi, a apelat-o și pe martora F. C. reprosându-i că ar fi trebuit să-i dea suma de 50 de lei, că a ajutat-o în trecut, dar "a uitat și s-a șmecherit";. (vol.IX f. 152-153)
  La data de_ inculpatul C. I. a luat legătura cu o persoană solicitându-i acesteia să plaseze un anunț pe internet privind angajarea unei tinere pentru a lucra la casă și a oferii servicii de masaj.(vol.IX f. 150).
  Aspectele de mai sus, sunt susținute și de declarațiile martorelor Fărcaș
  A. și F. C. și a martorilor M. J. (vol.V f. 1-4), G. A. V. (f.115-117), C. I. M. (f. 131-134), S. B. (f. 148-149).
  În afara activității infracționale constând în transportul tinerelor în străinătate și supravegherea acestora, la care ne-am referit mai sus, inculaptul
  M. a desfășurat și activități de racolare a unor fete pentru această activitate prin intermediul inculpatului C. I. și a martorului C. A. .
  Astfel, în cursul lunii aprilie 2011 la cererea inculpatului M. V. G.
  , inculpatul C. I., le-a propus martorelor Fărcaș A., zisă Anda și F. C.
  , zisă Ina, să se deplaseze prin intermediul inculpatului M. V. G. în Olanda în vederea practicării prostituției la vitrine, urmând să le însoțească și să le ofere protecție fizică pe durata desfășurării activității de prostituție, în schimbul unor foloase materiale.
  Inculpatul C. I. a purtat mai multe convorbiri cu inculpatul M. V.
  G., referitor la plecarea în Olanda. Din conținutul acestor convorbiri rezultă că inculpatul M. V. G. era cel care avea inițiativa acestor discuții. Astfel, de pildă din convorbirea din data de_ ora 17,58,14 inculpatul M. V. G. i-a cerut inculpatului C. I. să-i dea un răspuns cât mai repede spunându-i că s-a eliberat o casă (în care fetele urmau a fi cazate), iar în aceeași seară la ora 20,29,05 inculpatul îi cere un răspuns definitiv, inculpatul C. I. arătând că nu discută la telefon astfel de probleme. La data de_ ora 01,06,15, inculpatul insistă spunându-i inculpatului că are nevoie neapărat de un răspuns,
  că nu mai poate să țină casa găsită, chiria costând 450 euro pe săptămână (vol.IX f. 77,78,136-141).
  La insistențele acestuia, în cursul lunii aprilie 2011 inculpatul C. I. a intermediat mai multe întâlniri între inculpatul M. V. G. și martorele Fărcaș A. și F. C. .
  În acest sens, martora Fărcaș A. arată că la mijlocul lunii aprilie 2011, inculpatul C. I. i-a relatat că inculpatul M. V. G. duce fete în Olanda pentru a se prostitua la vitrine și acolo le păzește pentru a nu avea probleme cu cineva. Totodată, i-a relatat martorei că inculpatul i-a cerut să o întrebe dacă nu dorește să meargă în Olanda să practice prostituția. Prin
  intermediul inculpatului C. I., martora Fărcaș A. s-a întâlnit cu inculpatul
  M. la domiciliul ei, acesta propunându-i să vină în Olanda pentru a munci ca prostituată la vitrine și i-a prezentat modul în care se desfășura această activitate, respectiv că tinerele stau în camere cu intrare direct din stradă, iar clienții aleg fetele care le plac și intră în camera respectivă pentru a întreține relații sexuale cu fata pe care și-au ales-o. Inculpatul i-a dat de înțeles că nu este obligatoriu să întrețină relații sexuale cu clienții, martora având posibilitatea să ofere servicii de masaj erotic (împrejurare nereală). Inculpatul a asigurat-o pe martoră că îi asigură obținerea unei vitrine, găsirea unui loc de cazare și protecția fizică, să nu o bată cineva, să nu o fure și să o vândă altcuiva, în special unor albanezi, martora urmând să câștige foarte bine, până la 1000 euro pe zi. Pentru a o convinge pe martoră, inculpatul i-a relatat că anterior a mai dus fete în Olanda, că acestora le-a mers foarte bine, câștigând până la 1000 euro pe zi, din care îl plăteau cu sume între 50 - 100 euro pe zi pentru că le păzea. Inculpatul i-a cerut martorei aceeași sumă, respectiv între 50 - 100 euro pe zi. Martora l-a întrebat dacă au fost probleme cu fetele pe care le-a păzit, inculpatul relatându-i că niște albanezi au încercat să o convingă pe o fată de al lui să meargă cu ei în altă parte, dar el a intervenit cu niște prieteni de ai lui, printre care "Vanila"; (inculpatul Budai Răzvan Dorel ). Această relatare constituie o referire directă la partea vătămată A. A. C. pe care martora nu o cunoaște și nu avea posibilitatea să cunoască împrejurările pe care le-a declarat organelor de urmărire penală decât din relatările inculpatului. Tot inculpatul M. V. G. i-a relatat martorei că și prietenul lui, Gopo (inculpatul P. N. ) duce fete în Olanda la vitrine, că în cursul anului 2010 acesta a dus în Olanda o fată care face mulți bani. Inculpatul a precizat martorei că el, Vanila și Gopo sunt solizi, fac sală și nu le este frică de albanezii din Olanda, astfel că nu trebuie să-și facă griji că va păți ceva. (vol. I f. 223-226). Inculpatul i-a relatat martorei și despre prietena lui Vanila, R. (K. R. P. ), care câștiga de la vitrine 1000 euro pe zi (vol.I f. 237).
  Inculpatul C. I. a asistat la întreaga discuție și, după plecarea inculpatului M. V. G., a discutat cu martora Fărcaș A., aceasta arătând că i-a cerut inculpatului să o însoțească în Olanda întrucât nu avea încredere în inculpatul M. V. G., fiindu-i teamă de el datorită reputației pe care acesta o avea, de persoană violentă. Ulterior, a avut loc o nouă întâlnire între martoră, inculpatul M. V. G. și inculpatul C. I., acesta din urmă spunându-i că martora este de acord să se deplaseze în Olanda pentru a lucra la vitrine doar cu condiția ca el să o însoțească.
  Inculpatul M. V. G. s-a declarat de acord cu acest aranjament, cerându-le însă martorei și inculpatului să mai găsească încă o fată, pentru a rămâne fiecare dintre ei cu câte o fată, respectiv inculpatul cu martora și inculpatul cu altcineva.
  Tot în cursul lunii aprilie 2011, inculpatul C. I. a intermediat întâlniri între martora F. C. și inculpatul M. V. G. acesta
  propunându-i martorei să se deplaseze împreună cu el în Olanda în vederea practicării prostituției, asigurându-o că va câștiga suma de 900 euro pe zi din această activitate și solicitându-i ca din acești bani să-i plătească o taxă de 100 euro pe zi pentru protecție. Inculpatul s-a oferit să o transporte pe martoră în Olanda urmând ca aceasta să-i plătească contravaloarea transportului după ce va începe munca la vitrine și să îi găsească un loc de cazare prin intermediul unui prieten pe care îl avea în Olanda, fără să-i precizeze numele acestuia. Inculpatul i-a precizat martorei că "el și oamenii lui"; o vor supraveghea în perioada în care ea va lucra la vitrine, că anterior a mai dus fete în Olanda care au câștigat mulți bani la vitrine, că prietenii lui, Vanila, Gopo, O. u și Francezu au și ei fete care lucrează la vitrine și câștigă mulți bani. Inculpatul i-a relatat martorei că Vanila (Budai Răzvan Dorel ) a dus în Olanda o fată țigancă din localitatea M. care provenea dintr-o familie săracă și această fată "i-a făcut lui Vanila mulți bani";, Gopo (P. N. ) are și el o fată care câștigă mulți bani la vitrine, fata lui O. u câștigă mulți bani, iar acesta s-a întors la începutul anului 2011 cu circa 12.000 euro pe care "i-a spart"; pe lăutari și distracție. Inculpatul i-a cerut martorei să discute cu cele șase colege de la salonul de masaj erotic la care muncea și să le convingă să plece cu inculpatul în Olanda pentru a se prostitua la vitrine și să-i plătească suma de 50 - 100 euro fiecare, ca și taxă de protecție, promițându-i suma de 100 euro pentru fiecare fată care își va da acordul în acest sens. În zilele următoare, inculpatul M. V. G. a căutat-o și a apelat-o de mai multe ori, insistând ca martora să plece cu el în Olanda și să-l pună în legătură cu colegele de la salonul de masaj, însă martora nu i-a mai răspuns, astfel că acesta a căutat-o la salonul de masaj unde lucra, fără succes.
  În urma întâlnirilor și discuțiilor cu inculpatul M. V. G. și
  inculpatul C. I., inițial fiecare dintre cele două tinere și-au exprimat consimțământul de a se deplasa în Olanda, pentru a munci la vitrine. Ulterior fiecare dintre tinere s-au informat din alte surse cu privire la activitatea de la vitrine și au renunțat să mai plece, fiindu-le teamă să nu fie vândute sau abuzate.
  Cele două martore F. C. și Fărcaș A. au fost audiate în faza cercetării judecătorești (filele 177,179), ocazie cu care au revenit asupra declarațiilor lor anterioare, referitoare la inculpatul M. V. G. și la încercarea acestuia de a le determina să plece în Olanda, pentru practicarea prostituției, acestea susținând că cele relatate despre acesta, le știau din auzite și le-au povestiti anchetatorilor, care însă au consemnat și lucruri neadevărate, profitând și de starea tensionată în care se aflau cu ocazia audieriilor de către organele de urmărire penală care au făcut presiuni asupra lor.
  S-a considerat că aceste declarații sunt nesincere, în contextul în care inculpatul C. a recunoscut existența acelor întâlniri dintre inculpatul M. și cele două tinere, discuțiile fiind în sensul de a le ajuta să meargă în Olanda, unde numitul "Vanilla"; le-ar putea ajuta în activitatea de prostituție.
  Pe de altă parte, declarațiile martorelor din faza de urmărire penală conțin aspecte similare, pe care este evident că acestea nu le puteau cunoaște din auzite, astfel cum au susținut, ci evident, de la o persoană direct implicată în această activitate, cum este inculpatul M. V. G., persoană care se deplasa în țară cu mai mare ușurință și care a intrat în contact cu toți ceilalți inculpați, deși aparent rolul său era unul mai nesemnificativ, acela de șofer al grupului.
  În ceea ce îl privește pe inculpatul C. I., după ce inițial, în fața instanței, martora Fărcaș A. a negat că acesta i-ar fi trimis clienți pentru a întreține cu aceștia relații sexuale, aceasta în cuprinsul aceleiași declarații susține că, deși nu îi dădea bani acestuia, îi plătea cursele efectuate fie ea, fie
  clientul și că a întreținut relații sexuale cu un client trimis de către acesta, pe nume Pili.
  La rândul său, martora F. C. a recunoscut că inculpatul C. i- a trimis un client în persoana aceluiași Pili, susținând că a declarat anterior că inculpatul i-a adus trei sau patru clienți, din cauza stresului la care a fost supusă.
  Surprinzător, aceste declarații sunt contrazise de chiar declarația inculpatului C. I. care în fața instanței, a precizat contextul în care le-a cunoscut pe cele două fete, împrejurarea că ști cu ce se ocupă acestea în afara activității de masaj și faptul că efectua pentru acestea și clienții lor diferite curse, precum și împrejurarea că, la solicitarea unor clienți, și având acordul celor două tinere, le recomanda acestora și chiar le preciza tariful pe care ele îl practicau, foloasele materiale procurate acestuia fiind constituite din contravaloarea curselor efectuate, în condițiile în care inculpatul era taximetrist.
  Că este așa, stau mărturie și procesele verbale de redare a unor convorbiri telefonice ale inculpatului C. I. cu cele două tinere și la care am făcut referire mai sus, astfel că este certă vinovăția acestui inculpat în privința infracțiunii de proxenetism în modalitățile reținute în rechizitoriu .
  În paralel cu discuțiile pe care inculpatul C. I. le purta cu inculpatul M. V. G., acesta își pregătea și o variantă de rezervă, luând legătura cu o persoană neidentificată cunoscută sub porecla "S. Țiganu";, utilizatoarea postului telefonic nr. 0751-7. (cartelă prepay).
  Din convorbirile telefonice ale inculpatului C. I. cu acesta, rezultă că
  "S. Țiganu"; o plasează pe concubina lui "A. "; - neidentificată, într-un club din localitatea Saarbruecken - Germania în vederea practicării prostituției. Inculpatul i-a cerut acestuia să îl ajute pentru a plasa și el două tinere în același club, cei doi convenind ca "S. Țiganu"; să îi rezerve un loc de cazare, să-l pună în legătură cu firma de transport și să obțină locuri în clubul unde lucra și concubina lui.
  În cursul lunii aprilie 2011, martorul C. I. A. a cunoscut-o pe martora Novak Erika Kinga, care practica prostituția pe Calea Turzii și căreia i-a povestit despre inculpatul M. V. G., pe care îl cunoștea de mai mulți ani și față de care martorul avea unele datorii.
  Inculpatul M. V. G. s-a întâlnit cu martora Novak Erika Kinga prin intermediul martorului C. I. A. și i-a propus martorei să o ducă în Olanda la vitrine în vederea practicării prostituției, asigurându-o că îi va asigura transportul în Olanda, cazarea și locul la vitrine, urmând ca din această activitatea tânăra să câștige circa 1000 euro pe zi.
  Martora și-a dat acordul pentru a pleca în Olanda, inculpatul fiind dispus să o transporte chiar în următoarele 2-3 zile însă aceasta nu avea documente de identitate, fiindu-i expirate.
  În această situație, la data de_, în jurul orelor 21,30 inculpatul
  M. V. G. însoțit de inculpatul P. N., s-a întâlnit cu martora Novak Erika Kinga în benzinăria OMV de pe Calea Turzii pentru a discuta amănunte legate de plecarea în Olanda (vol.I f. 168, 211-213).
  Din declarațiile martorei Novak Erika Kinga a rezultat că inculpatul M.
  V. G. i-a spus că prietenul lui, respectiv inculpatul P. N., ar cunoaște o persoană la "buletine"; și poate să o ajute să își obțină actele. Inculpatul i-a cerut să se întâlnească cu el și inculpatul P. N. pentru a rezolva problema actelor. Martora arată că în cursul discuției inculpatul P. N. i s-a adresat pe un ton amenințător spunându-i "să nu mă faci să umblu aiurea";, martora arătând că tonul folosit i-a dat impresia că inculpatul considera că ea ar fi avut o obligație să plece în Olanda. Martora arată că s-a simțit amenințată de tonul folosit de
  inculpatul P. N. și de înfățișarea acestuia și a inculpatului M. V. G., cei doi fiind descriși de martoră ca "solizi și înfricoșători";, astfel că deși inițial și-a dat acordul ulterior a hotărât să nu mai plece în Olanda cu inculpații. La data de_, inculpatul s-a deplasat împreună cu martora la S. P.
  Comunitar pentru Evidența și Eliberarea Pașapoartelor Simple C. pentru a se
  interesa de posibilitatea ca martora să-și obțină pașaportul. (vol.I f. 175-181) Menționăm că aceasta deținea doar o carte de identitate provizorie din cauza lipsei domiciliului, documentul fiind expirat, astfel că potrivit normelor în vigoare nu i se putea elibera pașaport, decât după obținerea unei cărți de identitate valabile. La data de_ ora 10,42 inculpații M. V. G. și P. N. au
  însoțit-o pe martoră la sediul S. ui P. Comunitar Local de Evidență a Persoanelor C. pentru obținerea unei cărți de identitate (vol.I f. 185).
  Martora Novak Erika Kinga a arătat că, după ce a renunțat să mai plece în Olanda, nu a mai răspuns telefoanelor pe care inculpatul M. V. G. i le dădea. Ulterior, martora arată că i-a trimis inculpatului un mesaj comunicându-i că nu mai pleacă cu el în Olanda și a primit de la acesta un alt mesaj prin care îi cererea să îi găsească alte fete care ar dori să plece în Olanda cu el să se prostitueze la vitrine.
  S-a menționat faptul că martora Novak Erika Kinga a fost audiată în faza cercetării judecătorești la data de_ (fila 225) susținând că în realitate, declarația sa consemnată în faza de urmărire penală, nu corespunde realității fiind consemnată de către o altă persoană și că a semnat-o fără a o citi.
  În acest context, a precizat martora în fața instanței, întâlnirea cu Vosicu, în speță inculpatul M. a fost una întâmplătoare, nu determinată de propunerea acestuia de a pleca în Olanda și că a apelat la acesta pentru a-și recupera ctele pe care anterior le înmânase lui "Adi"; și că nu îl cunoaște pe inculpatul P. N., deși din planșele foto depuse la dosar rezultă contrariul.
  Declarația martorei s-a considerat că este părtinitoare și nesinceră, în condițiile în care aceasta, în fața instanței, deși recunoaște desfășurarea evenimentelor astfel cum s-a reținut mai sus, faptul că l-a întâlnit pe inculpatul
  M. și împrejurarea că a existat o propunere de a merge în Olanda pentru a practica prostituția, acest inculpat implicându-se în demersul legat de obținerea actelor de identitate ale martorei, a trecut sub tăcere aspect relevante ale cauzei, împotriva altor mijloace de probă aflate la dosar, cum ar fi planșele foto care surprind întâlnirea din data de_ 1 ori deplasarea la S. Pașapoarte din
  C. -N. sau declarația martorului C. I. A., care a descris circumstanțele în care i-a prezentat-o pe martoră inculpatului M., a relatat despre întâlnirile acestora, când martora a fost informată despre condițiile în care urma să-și desfășoare activitatea în Olanda (fila 249).
  Inculpatul C. I. a cunoscut-o pe martora Bogacs O. M. ela în primăvara anului 2010, având cu aceasta o relație de concubinaj, context în care în cursul lunii aprilie 2011, i-a propus martorei să meargă împreună cu el în Germania la lucru, fără să menționeze despre ce muncă era vorba.
  La data de_ ora 17,10,14 inculpatul a apelat-o pe martora Bogacs cerându-i să se pregătească întrucât săptămână viitoare vor pleca amândoi în Germania, "vor vedea ce vor face acolo, vor sta câteva luni să-și facă bani"; și se vor întoarce acasă (vol.IX f. 174-175).
  Martora Bogacs O. M. ela a aratat că, spre sfârșitul lunii aprilie 2011, inculpatul a dus-o în vizită la un prieten în cartierul Mărăști, care locuia împreună cu prietena lui, cei doi relatându-i că tânăra lucrează ca damă de companie la un club de noapte unde câștigă între 50 și 300 euro pe noapte din consumații cu clienții, fără să întrețină și relații sexuale cu aceștia.
  Din discuții martora a înțeles că prietenul tinerei urmează să îi ajute, pe ea și pe inculpat, să ajungă în Germania, unde ea să se angajeze la acel club ca damă de companie. Martora mai arată că a întrebat-o pe tânăra din apartament dacă activitatea din bar implică și prostituție, aceasta spunând că nimeni nu o va obliga să întrețină relații sexuale cu clienții, că nimeni nu o va bate, oferindu-se chiar să achite contravaloarea transportului pentru martoră și inculpat, urmând ca martora să-i returneze banii după ce va începe munca la club.
  După ce au plecat de la locuința acestora, martora Bogacs l-a întrebat expres pe inculpat dacă activitatea pe care trebuia să o desfășoare era aceea de prostituție, inculpatul confirmându-i acest lucru, precizând că nimeni nu o va obliga să facă ceea ce nu dorește.
  S-a reținut în rechizitoriu că, în tot acest timp, inculpatul făcea aranjamente împreună cu inculpatul M. V. G. să o ducă în Olanda pe martora Bogacs O. M. ela, fără să o pună la curent pe aceasta cu planul său și cu înțelegerea ca odată ajunsă în Olanda martora să fie preluată de către inculpatul M. V. G., în scopul exploatării prin prostituție la vitrine, însă la dosar nu au fost identificate mijloace de probă care să susțină o atare variantă, mai puțin declarațiile lui M., care însă nu sunt credibile din perspectiva faptului că astfel cum rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, inițiativa în acest caz aparținea inculaptului M. care insisita în găsirea unor fete disponibile și care a inițiat întâlniri cu fetele, ( mai puțin cu martora Bogacs O. ), pentru a le convinge să accepte plecarea în Olanda. Oricum în declarația sa din data de_, inculpatul M. nu a făcut vorbire despre existența unei înțelegeri cu inculpatul C. I., care să o privească pe martora Bogacs O. M. ela, ci declarația sa vizează racolarea martorelor Fărcaș A. și F. C. .
  Audiată fiind în fața instanței de judecată, martora Bogacs O. M. ela (fila 220) a arătat că este adevărat că inculpatul i-a propus să îl însoțească în străinătate la muncă, însă din discuțiile purtate cu acesta și cu alte persoane, cu care inculpatul a pus-o în contact, a înțeles că în realitate era vorba despre activitatea de prostituție și că în final, nu a acceptat propunerea acestuia.
  Într-o atare situație, apreciem că în cazul acesta nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în privința inculpatului C. I. .
  Astfel, prin rechizitoriul DIICOT acest inculpat a fost trimis în judecată pentru aceea că în luna aprilie 2011 ar fi racolat-o pe martora Bogacs O. M. el prin inducere în eroare, promițându-i un loc de muncă în calitate de damă de companie în Germania, urmârind în realitate să o transporte împreună cu inculpatul M. Vasiel G. în Olanda și să o predea acestuia în scopul practicării prostituției.
  Așa cum s-a arătat deja, nu există probe ale unei înțelegeri frauduloase între cei doi inculpați în acest sens, iar pe de altă parte, nu se poate susține că ar fi avut loc recrutarea martorei prin inducerea sa în eroare, în sensul Legii nr. 678/2001, în condițiile în care aceasta a avut reprezentarea faptului că, odată plecată în străinătate urma să desfășoare activități de prostituție.
  Concret, recrutarea ca modalitate alternativă a infracțiunii de trafic de persoane trebuie să se realizeze prin constrângere, prin fraudă sau prin alte mijloace descrise la art. 1 din Legea nr.678/2001 spre deosebire de recrutarea unei persoane în scopul practicării prostituției, realizată fără ca autorii faptei să fie nevoiți să recurgă la constrângere, fraudă, înșelăciune, caz în care apreciem că sunt incidente prev. art. 329 al. 2 C.pen.
  Așadar, simplul fapt al recrutării unei persoane în vederea practicării prostituției nu constituie o modalitate de realizare a laturii obiective a infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de legea specială, decât în situația în care victima este constrânsă ori i se viciază voința și se urmărește scopul special prev. de art. 12 al. 1 din Legea nr. 678/2001.
  Or, în acest caz concret, nu a rezultat vicierea consimțământului victimei Bogacs O. M. ela în sensul Legii 678/2001, aceasta nefiind indusă în eroare cu privire la natura activității pe care urma să o desfășoare în străinătate, ceea ce înseamnă că nu suntem în prezența infracțiunii de trafic de persoane, ci a infracțiunii de proxenetism, situația fiind aproximativ aceeași cu activitatea desfășurată de inculpatul C. în privința martorelor Fărcaș A. și F. C. .
  În acest sens, la termenul de judecată din data de_ inculpatul C.
  I. a solicitat schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni, respectiv trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al.2 teza I C.pen. cu art. 41 al.2 C.pen. într-o singură infracțiune de proxenetism, prev. de art. 329 al.1,al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al.2 C.pen., cerere care, prin prisma considerentelor expuse mai sus, este pe deplin justificată, și drept urmare instanța o va admite, reținând în sarcina acestui inculpat o singură infracțiune de proxenetism în formă continuată, cu privire la toate cele trei persoane de sex feminin la care ne-am referit mai sus.
2. Activitatea infracțională a inculpatei H. N. .

La data de 25 mai 2011 inculpata H. N. s-a prezentat la sediul DIICOT - S. T. C. fără a fi citată, arătând că dorește să fie audiată în

legătură cu prietenul ei "Gopo";, respectiv inculpatul P. N., despre care a aflat că a fost arestat.

S-a procedat la audierea în calitate de martor a inculpatei, declarația acesteia fiind consemnată la data de 25 mai 2011, între orele 17,40 - 19,25 pe formularul seria C nr. 0298124.

Martorei i s-a adus la cunoștință că urmează a fi audiată în legătură cu perioada petrecută în Olanda în cursul anului 2010, cu persoanele împreună cu care s-a deplasat în Olanda și pe care le-a întâlnit în Olanda.

Cu ocazia audierii aceasta a dat declarații mincinoase arătând că în realitate, a aflat de pe internet că prostituția este legală în Olanda, deși probele de la dosar converg spre ideea că propunerea de a pleca în Olanda a aparținut

inculpatului P. N. care, împreună cu inculpatul O. T. i-au propus să se deplaseze în Olanda, în Alkmaar, la inculpatul Budai Răzvan Dorel.

Inculpata a mai declarat că inculpații M. V. G. și P. N. au mers în Olanda în vacanță, deși încă de la primele discuții cu inculpata H. N., inculpatul P. N. i-a cerut acesteia să se prostitueze în beneficiul lui, așa cum rezultă din celelalte probe de la dosar.

Inculpata a negat în declarația dată în calitate de martor că i-ar fi dat inculpatului sume de bani din activitatea de prostituție pe durata șederii acestuia în Olanda, arătând că doar în cursul lunii martie 2011 i-a trimis acestuia mai multe sume de bani cu titlu de împrumut. A mai declarat că îl cunoaște pe

inculpatul A. C. F., că acesta stătea în aceeași casă cu inculpatul S.

P. D., cu V. L. A. și martora Mate C. Aurelia, fără a cunoaște ce făcea inculpatul A. C. F. în Olanda. Inculpata a mai arătat că, la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai 2011, K. R. P. a anunțat-o că o fată a făcut plângere penală la DIICOT (partea vătămată A. A. C. ), iar la data de_ acesta i-a comunicat că inculpatul P. N. a fost arestat. Mai arată inculpata că, în aceeași zi, a fost sunată și de către inculpatul A. C. F.

care i-a cerut să o contacteze pe avocata inculpatului P. N., aceasta din urmă fiind cea care a îndrumat-o să se prezinte la sediul DIICOT - S. T. C. pentru a da declarații.

Urmare a extinderii cercetărilor și începerii urmăririi penale față de H.

N. pentru infracțiunile de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului la data de_, cu ocazia declarației de învinuit din data de_, aceasta a arătat că înțelege să își retragă declarația dată în calitate de martor și să dea o nouă declarație în care să arate tot adevărul, arătând în esență că declarația de

martor este mincinoasă în legătură cu relația pe care ea și martora H.	C.	I.
a avut-o cu inculpatul O. T., cu privire la relația dintre K. R.	P.	și
inculpatul Budai Răzvan Dorel, privind prezența inculpatului S. P.	D.	în
imobilul unde locuia și aceasta, și cu privire la prezența inculpaților M.	V.	G.
și P. N. în aceeași locuință.

În cuprinsul declarației de învinuit, H. N. a arătat că declarația mincinoasă de martor a fost dată cu intenția de "a-l ajuta pe Gopo și pe Vosicu care, săracu, a venit și el cu Gopo în vacanță";.

Nici în declarația de martor, nici în declarația de învinuită H. N. nu a relatat aspectele legate de sume de bani pe care inculpații M. V. G. și P.

N., fără îndoială, le primeau din activitățile de prostituție și pe care inculpata nu avea cum să nu le cunoască, câtă vreme chiar ea era una din persoanele care plăteau aceste sume, aspecte dovedite cu declarațiile celorlalte persoane din grupul inculpaților și al fetelor exploatate de aceștia aflate în Alkmaar în aceeași perioadă.

La data audierii, așa cum a rezultat tot din declarația dată în calitate de martor, cât și din declarația dată ca și învinuită, H. N. cunoștea că

inculpații M. V. G. și P. N. erau deja arestați, retragerea declarației de martor neputând produce așadar efectele prevăzute de art 260 al.2 C.pen.

De asemenea, s-a considerat că este nejustificată aplicarea prevederilor art 260 al.3 C.pen. privind reducerea limitelor de pedeapsă, câtă vreme deși în mod formal, inculpata a arătat că își retrage declarația dată în calitate de martor, nu a relatat, cu ocazia reaudierii, aspectele legate de finanțarea grupului și de relațiile între membrii acestuia, de activitățile desfășurate în special de către inculpatul P.

N. cu care aceasta avea o relație mai apropiată, deși a fost întrebată în mod expres despre aceste împrejurări.

Pe de altă parte, apreciem că în mod cert, declarația dată în calitate de martor a constituit un ajutor dat inculpaților P. N. și M. V. G. pentru a

îngreuna și zădărnici urmărirea penală cu privire la aceștia, fiind întrunite așadar și elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului.

S-a considerat că în acest caz, contrar susținerilor inculpatei formulate prin apărătorul său, suntem în prezența atât a infracțiunii de mărturie mincinoasă, cât și a infracțiunii de favorizarea infractorului, în condițiile în care aceasta, audiată fiind la cererea sa, a dat declarații neconforme cu realitatea despre împrejurări esențiale ale cauzei, urmărind în acest fel să zădărnicească urmărirea penală cu privire la inculpații din prezentul dosar.

La termenul de judecată din data de_ inculapții M. V. G. și P.

au solicitat în baza art. 334 C.p.pen. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al.2 C.pen. în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 al.1 2 C.pen. cu art.41 al. 2 C.pen.
Această cerere urmează însă a fi respinsă, deoarece s-a apreciat că s-a dovedit vinovăția acestora sub aspectul infracțiunii de trafic de persoane cu referire la partea vătămată A. A. C., în condițiile în care aceștia au cunoscut încă de la momentul plecării spre Olanda că aceasta urmează a fi
exploatată sexual în favoarea inculpatului Budai Răzvan Dorel, pe teritoriul acestei țări au efectuat activități de supraveghere a acesteia și a celoralte fete și totodată, l-au ajutat pe inculaptul Budai să o aducă înapoi atunci când partea vătămată a fugit. Chiar dacă acceptăm teza că partea vătămată a fost găzduită de inculpatul Buda în locuința sa, unde erau cazați și ceilalți inculpați, infracțiunea de trafic de persoane subzistă în celelalte modalități reținute în norma de încriminare și la care se face referire în actul de sesizare al instanței.
Oricum, apărările incupaților pe tot parcursul procesului penal au vizat faptul că fetele, de bunăvoie exercitau activitatea de prostituție și le avansau sumele de bani obținute, însă probele administrate au conturat o altă stare de fapt deoarece în privința părții vătămate au existat violențe fizice, astfel cum s-a dovedit și în privința altor tinere audiate în dosar.
Pentru toate considerentele expuse mai sus, tribunalul a concluzionat că starea de fapt reținută în rechizitoriu este corectă, încadrările juridice de asemenea sunt în acord cu dispozițiile legale, mai puțin în ceea ce îl privește pe
inculpatul C. I. în sensul arătat mai sus, vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită, aceștia urmând a răspunde penal pentru faptele lor.
1. În drept, fapta inculpatului O. T. , care, începând din luna iunie 2010, a constituit împreună cu inculpații M. V. G., P. N., A. C. F.
  , S. P. D. și alte persoane, un grup infracțional condus de inculpatul Budai Răzvan Dorel, cu scopul exploatării activității de prostituție a numitelor H. C.
  I., H. N., A. A. C., K. R. P., Mate C. Aurelia, V. L.
  A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003.
  Fapta aceluiași inculpat care, în perioada iunie 2010 - mai 2011, a racolat-o, transportat-o și găzduit-o pe martora H. C. I. în Olanda, în scopul exploatării prin prostituție, supunând-o unor amenințări și violențe pentru a determina creșterea sumelor obținute de la aceasta din activitatea de prostituție, precum și supravegherea părții vătămate A. A. C., amenințarea acesteia pentru a o determina să se întoarcă la inculpatul Budai Răzvan Dorel în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, întrunește elementele constituive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
  Fapta aceluiași inculpat care, în perioada martie 2010 - mai 2011, le-a recrutat pe H. C. I. și H. N. în vederea practicării prostituției, a
  înlesnit practicarea de către acestea a prostituției și a beneficiat de foloase materiale de pe urma activității acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
  La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului O. T. se vor avea în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen. și anume gradul de pericol social al faptelor comise, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului.
  Din această perspectivă, s-a reținut că inculpatul a comis fapte de o gravitate sporită, nu se află la prima confruntare cu legea penală și nu a recunoscut decât parțial și nuanțat învinuirile care i se aduc.
  Pe cale de consecință, tribunalul a considerat că nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea sa, sens în care va aplica acestuia pedepsele de: 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional
  organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu art. 37 lit. a C.pen.,
  5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen. și 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. a C.pen.
  Instanța a constatat că inculpatul O. T. a comis prezentele infracțiuni în condițiile recidivei postcondamnatorii prev. de art. 37 lit. a C.pen. față de pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare condiționată, ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 360/_ a Judecătoriei C. -N., definitivă prin neapelare la data de_, prezentele infracțiuni fiind comise în termenul de încercare al suspendării condiționate.
  În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. va constata că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de:
  - 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.
  În baza art. 83 C.pen. tribunalul a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 360/_ a Judecătoriei C. -N., definitivă prin neapelare la data de_ și va dispune executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute în final, pedeapsa de:
  - 8 (opt) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.
  În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
  În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținuz starea de arest a inculpatului.
  În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.
  În baza art.19 din Legea 678/2001 si art. 118 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma de 13475 euro sau echivalentul acesteia în lei.
  S-a menționat faptul că în rechizitoriu s-a indicat o altă sumă, mai mare spre a fi confiscată, însă instanța a procedat la reducerea sa, în raport cu probele de la dosar reieșind că parțial sumele obținute din activitatea de prostituție erau
  folosite în comun de inculpat și martora H., acesta beneficiind de circa 500 euro pe lună vreme de aproximativ 8 luni în perioadele martie-mai 2011 și iunie- octombrie 2010, că la revenirea în țară acesta avea asupra sa doar suma de 7000 euro, conform declarațiilor martorei, fiind avute în vedere și sumele trimise de martoră inculpatului în țară pentru cheltuieli proprii ori pentru chiria achitată lui Gall albert F. (400 lei)
2. În drept, fapta inculpatului M. V. G. care începând din luna iunie 2010, a constituit împreună cu inculpații O. T., P. N., A. C. F.

, S. P. D. și alte persoane, un grup infracțional condus de inculpatul Budai Răzvan Dorel, cu scopul exploatării activității de prostituție a numitelor H. C.

I., H. N., A. A. C., K. R. P., Mate C. Aurelia, V. L.

A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003.

Fapta aceluiași inculpat care, împreună cu inculpații P. N. și Budai Răzvan Dorel, în perioada iunie -august 2010, a transportat-o pe partea vătămată A. A. C. în Olanda, în scopul exploatării prin prostituție,

împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional a supravegheat-o pe aceasta pe durata practicării acestei activități, împreună cu aceștia a căutat-o atunci când partea vătămată a fugit și a amenințat-o pentru a o determina să se întoarcă la inculpatul Budai Răzvan Dorel în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

Fapta aceluiași inculpat care, în perioada iunie 2010 - mai 2011, le-a recrutat pe numitele Novak Erika Kinga, Fărcas A., F. C., în scopul practicării prostituției în beneficiul lui, le-a transportat pe numitele H. C. I.

, H. N., V. L. A., Mate C. Aurelia în Olanda, le-a supravegheat pe acestea din urmă, precum și pe K. R. P. și A. A. C., pe durata practicării prostituției și a beneficiat de foloase materiale de pe urma activității lor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului M. V. G. instanța va avea în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen., respectiv gravitatea deosebită a faptelor comise, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului, care de asemenea, nu se află la prima confruntare cu legea penală, și a fost nesincer pe parcursul procesului penal.

Drept urmare, tribunalul a considerat că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea acestui inculpat și pe cale de consecință, va aplica inculpatului M. următoarele pedepse: 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și

3 din Legea nr. 39/2003 cu art. 37 lit. b C.pen., 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen., și 3 (trei) ani

închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen.

Instanța a constatat că inculpatul a comis prezentele infracțiuni în condițiile recidivei postexecutorii prev. de art. 37lit. b C.pen. față de pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu executare în regim de detenție, ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 546/_ a Tribunalului C., definitivă prin decizia penală nr. 490/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. tribunalul a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de:

5 (cinci) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64

lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.

În baza art.19 din Legea 678/2001 și art. 118 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma de 7500 euro sau echivalentul acesteia în lei,acestea fiind și în acest caz reindividualizate în conformitate cu mijloacele de probă administrate sub acest aspect. Rezultă astfel că acest inculpat a rămas în Olanda aproximativ în perioada iunie-octombrie 20101 când abeneficat dela fiecare dintre fele care se prostituau în folosul membrilor grupului sume de bani, cam 100 euro /zi, cam 1800 euro pe lună iar pentru toată perioada suma este de 7200 euro la care se adaugă 300 euro primiți de la H. și O. pentru transport.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanța din data de_ a P. ui de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT-

T. C. asupra sumei de 2300 lei și 2285 euro ridicați de la inculpat.
Tribunalul a respins cererea formulată de numita Roba C. G. de restituire a sumei de 2300 lei și 2285 euro.
În acest sens, în legătură cu provenința acestei sume găsite în autoturismul folosit de către inculpatul M. este de observat că, cu două zile înainte de percheziția din_ inculpatul se întorsese din Olanda iar întimpul perchezițieie acesta a trimis prieteneisale S. G. Petra mai multe mesaje cerându-i să declare că banii îi aparțin. Ulterior, după luarea măsurii sechestrului asigurator asupra sumei găsite în autoturism, la data de_ sora
inculpatului, Roba C. G. formulează o cererederestituire a sumei afirmân dcăprovine dinvânzarea unor bunuri și îi este necesară deoarece fiul său este foarte bolnav având nevoie de tratament în străinătate.
În faza cercetării judecătorești a fost audiată martora S. G. care afirmă că a fost prezentă la fața locului în momentul efectuării percheziției când sora inculpatului i-a spus că deținea o sumă de bani în euro în mașina respectivă, provenită dinvânzareaunui tractor și pe care o împrumutase unei alte surori care urma să se căsătorească, în acest scop fiind efectuate anumite cumpărături de către fratele lor.(fila 254)
S-a considerat că, date fiind contradicțiile evidente între declarații, și raportat la mesajele transmise de inculpat și la faptul că acesta abia se întorsese din străinătate și folosea autoturismul în discuție pentruaceste deplasări,apare ca fiind plauzibilă ipoteza că această sumă de bani aparține inculpatului provenința fiind de asemenea certă.
În acest context tribunalul, a respins cererea formulată de numita Roba C.
G. de restituire a sumei de 2300 lei și 2285 euro.
1. În drept, fapta inculpatului P. N. , care, începând cu luna iunie 2010, a constituit împreună cu inculpații M. V. G., O. T., A. C. F. ,
  S. P. D. și alte persoane, un grup infracțional condus de inculpatul Budai Răzvan Dorel, cu scopul exploatării activității de prostituție a numitelor H. C.
  I., H. N., A. A. C., K. R. P., Mate C. Aurelia, V. L.
  A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere sau
  constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003
  Fapta aceluiași inculpat care, împreună cu inculpații M. V. G. și Budai Răzvan Dorel, în perioada iunie -august 2010, a transportat-o pe partea vătămată A. A. C. în Olanda, în scopul exploatării prin prostituție,
  împreună cu ceilalți membrii ai grupului infracțional a supravegheat-o pe aceasta pe durata practicării acestei activități, împreună cu aceștia a căutat-o atunci când partea vătămată a fugit și a amenințat-o pentru a o determina să se întoarcă la inculpatul Budai Răzvan Dorel în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, întrunește elementele constituive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
  Faptele inculpatului P. N. care în cursul lunii iunie 2010 a preluat-o pe învinuita H. N. de la inculpatul O. T., în scopul obținerii de beneficii din activitatea acesteia de prostituție; împreună cu inculpatul M. V. G. le-a transportat pe numitele H. C. I. și H. N. în Olanda, împreună cu ceilalți inculpați în perioada iunie - octombrie 2010, le-a supravegheat pe H.
  C. I., H. N., V. L. A., Mate C. Aurelia, K. R. P. și A.
  A. C. pe durata cât acestea practicau prostituția, în perioada iunie 2010 - mai 2011 a beneficiat de sume de bani și foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de învinuita H. N. și în cursul lunii aprilie 2011 împreună cu inculpatul M. V. G. le-a recrutat pe Fărcas A., F. C. și Novak Erika Kinga, în vederea transportării lor în Olanda pentru practicarea prostituției, întrunesc elementele constituive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
  La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate acestui inculpat instanța va avea în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen., respectiv gravitatea deosebită a faptelor comise, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului, care se află la prima confruntare cu legea penală, însă a fost nesincer pe parcursul procesului penal.
  Tribunalul a apreciat că lipsa antecedentelor penale ale inculpatului poate justifica reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a C.pen și pe cale de consecință, aplicarea unor pedepse sub limitele minime prevăzute de lege, respectiv: 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen., 4 (patru) ani închisoare și
  interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen. și 2 (doi) închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani
  începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a și 76 lit. c C.pen.
  În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de:
  - 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.
  În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64
  lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
  În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
  În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv începând cu data de_ la zi.
  În baza art.19 din Legea 678/2001 și art. 118 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma de 5350 euro sau echivalentul acesteia în lei, precum și a autoturismului marca Alfa Romeo cu nr. de înmatriculare_, seria sașiu ZAR93000004019941, având cartea de identitate seria H216420, lăsat în custodia numitei P. R. M., conform procesului verbal din data de _
  , existând date certe că acesta a fost cumpărat din banii obținuți din activitatea de prostituție desfășurată de inculpata H. N. .
  Și în acest caz suma de confiscat a fost redusă în urma evaluării mijloacelor de probă de la dosar, fiind avute în vedere sumele trimise de
  inculpatăa H. lui P. N. (1150 euro), sumele de care acesta beneficia în mod curent sub forma întreținerii, pe perioadele când era în străinătate iulie- septembrie 2010 și ianuarie 2011, aproximativ 1000 euro pe lună, suma trimisă soției sale (200 euro).
2. În drept fapta inculpatului A. C. F. care începând cu luna iunie 2010 a constituit împreună cu inculpații O. T., M. V. G., P. N.
  , S. P. D. și alte persoane, un grup infracțional condus de inculpatul Budai Răzvan Dorel, cu scopul exploatării activității de prostituție a numitelor H. C.
  I., H. N., A. A. C., K. R. P., Mate C. Aurelia, V. L.
  A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003
  Faptele aceluiași inculpat care, în cursul lunii iunie 2010, prin inducere în eroare, prin oferirea unui loc de muncă de dansatoare, a racolat-o și transportat- o pe V. L. A. în scopul exploatării prin practicarea prostituției; împreună cu ceilalți inculpați, în perioada iunie -august 2010 le-a supravegheat pe partea vătămată A. A. C. și pe V. L. A. pe durata practicării prostituției,
  întrunește elementele constituive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.,
  Fapta inculpatului A. C. F. care în luna iunie 2010 a recrutat-o pe Mate C. Aurelia, a transportat-o în Olanda și a beneficiat de foloase materiale de pe urma activității de prostituție a acesteia desfășurată in perioada iunie 2010 - martie 2011; în perioada iunie - octombrie 2010, împreună cu ceilalți inculpați a sprijinit activitatea de prostituție desfășurată de H. C. I.
  , H. N., K. R. P., V. L. A., A. A. C. și în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011 a beneficiat de foloase materiale din activitatea de prostituție desfășurată de C. N., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
  La individualizarea judiciară a pedepselor ce a fost aplicatat acestui inculpat instanța a avut în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen., respectiv gravitatea deosebită a faptelor comise, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului, care a fost nesincer pe parcursul procesului penal, însă anterior nu a fost condamnat definitiv pentru alte fapte prevăzute de legea penală, a fost angajat în muncă, împrejurări față de
  care tribunalul va reține în favoarea sa circumstanța atenuantă, prevăzută de art. 74 lit. a C.pen.
  Drept urmare, în lumina dispozițiilor art. 76 lit. b și c C.pen. instanța a aplicat inculpatului pedepse sub limitele minime speciale prevăzute de lege, după cum urmează: 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 cu art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen., 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen. și 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I cu art. 41 al. 2 C.pen. cu art. 74 lit. a și 76 lit. c C.pen.,
  Instanța a constatat că prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei
  C. -N. definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. inculpatul A. fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la împiedicarea în orice mod a funcționării normale a unui sistem informatic în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 49 din Legea nr.161/2003 cu art. 41 al.2 C.pen., comisă în perioada aprilie-mai 2009.
  În baza art. 85 C.pen. s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N., definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. .
  În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 și 36 al. 1 C.pen. s-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului în prezentul dosar sunt concurente între ele și cu infracțiunea pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N. definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. și va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:
  - 4 (patru) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei .
  În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64
  lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
  În baza art. 350 C.p.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
  În baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv de la_ la_ și începând cu data de_ la zi.
  În baza art.19 din Legea 678/2001 și art. 118 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma de 5950 euro sau echivalentul acesteia în lei. Aceasztă sumă se constituie din sumele obținute de inculpat sub pretextul achitării contravalorii autoturismului sau care se defectase pe drum, acestea fiind în mod cert rezultate din activitatea de prostituție (1500 euro),din sumele pe care le încasa de laV. L., cam jumătate din câștigurile zilnice și întreținerea pe care i-o asigura Mate C. în Germania (150 euro bani de buzunar și 300
  euro celelate cheltuieli) și Olanda, (estimată la aproximativ 1000 euro pe lună, circa 4 luni).
3. În drept, fapta inculpatului S. P. D. care în cursul lunii iulie 2010 a aderat la grupul constituit de inculpații O. T., M. V. G., P. N.
  , A. C. F., S. P. D. șialte persoane, condus de inculpatul Budai Răzvan Dorel, cu scopul exploatării activității de prostituție a numitelor H. C.
  I., H. N., A. A. C., K. R. P., Mate C. Aurelia, V. L.
  A., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003.
  Fapta aceluiași inculpat care, în perioada iulie - august 2010, împreună cu ceilalți inculpați a supravegheat-o pe partea vătămată A. A. C. în timp ce era exploatată prin obligarea la practicarea prostituției; a căutat-o după ce aceasta a fugit de la inculpatul Budai Răzvan Dorel și a amenințat-o cu scopul de a o determina să se întoarcă la acesta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
  Fapta inculpatului S. P. D. care, în perioada iulie 2010 - aprilie 2011, a sprijinit activitatea de prostituție desfășurată de V. L. A., beneficiind de foloase materiale de pe urma acesteia, în perioada iulie 2010 - octombrie 2010 împreună cu ceilalți inculpați a sprijinit activitatea de prostituție desfășurată de H. C. I., H. N., K. R. P., A. A. C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, C.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
  La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului S. P. D. instanța a avut în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen., respectiv gravitatea deosebită a faptelor comise, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului, care de asemenea, nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind recidivist postexecutoriu, însă a fost sincer pe parcursul procesului penal, contribuind la aflarea adevărului în cauză.
  Drept urmare, tribunalul a considerat că se impune reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c C.pen. și pe cale de consecință, va aplica inculpatului S. următoarele pedepse: - 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și art. 37 lit. b C.pen. și art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. b C.pen., 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen. cu art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. b C.pen. și 2 (doi) ani
  închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. și art. 37 lit. b C.pen. cu art. 74 lit. c rap. la art. 76 lit. c C.pen.
  În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 C.pen. instanța a constatat că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sunt concurente și s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de:
  - 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei,.
  În baza art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64
  lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
  În baza art.19 din Legea 678/2001 și art. 118 lit. e C.pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumelor dobândite prin săvârșirea prezentelor infracțiuni, respectiv suma de 8050 euro și 543 dolari sau echivalentul acestora în lei, această sumă fiind constituită din sumele trimise de
  V. L. (circa 6050 euroși 543 dolari) iar diferența din întreținerea asigurată acestuia în perioada iulie august 2010, circa 100 euro pe lună.
4. În drept, fapta inculpatului GALL ALBERT F. care în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010, a găzduit-o pe partea vătămată minoră S. M.
  1. , racolată de către Pălăcean C. an I. în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituției, beneficiind de sume de bani și servicii sexuale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, alin.2, alin. 3 rap la art 12 alin. 2 lit. a din Legea 678/2001.
    La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului instanța va avea în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen., respectiv gravitatea deosebită a faptei comise, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului, care se află la prima confruntare cu legea penală și a fost relativ sincer pe parcursul procesului penal, contribuind la aflarea adevărului în cauză.
    Drept urmare, tribunalul reținând în favoarea inculaptului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a C.pen. va aplica inculaptului Gall pedeapsa de:
    - 3 (trei) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.
    a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 al. 1, al. 2, al. 3 rap. la art.12 al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 74 lit. a și 76 lit. b C.pen.
    În baza art. 71 C.pen. va interzice inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
    În temeiul art.86/1 C.pen., având în vedere lipsa antecedentelor penale, cuantumul pedepsei aplicate și împrejurarea că, față de de circumstanțele personale ale inculpatului se apreciază că prezenta condamante reprezintă un avertisment pentru acesta iar pe viitor se va abține de la comiterea altor fapte de natură infracțională, tribunalul va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare stabilit conform art.86/2 C.pen., respectiv acela de 5 ani.
    În temeiul art.86/3 alin.1 C.pen. va obliga pe inculpat să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere date în competența S. ui de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj :
    1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acest serviciu;
    2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
  c ) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
  d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
  Potrivit art.359 C.pr.pen. va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art.86/4 C.pen.
  În temeiul art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.
  În baza art.19 din Legea 678/2001 și art. 118 lit. e C.pen. va dispune confiscarea specială de la inculpat a sumei de 3000 lei, dobândită prin săvârșirea prezentei infracțiuni.
5. În drept, fapta inculpatului C. I. care în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2010 - mai 2011 a sprijinit activitatea de prostituție desfășurată de către F. C., iar în perioada cuprinsă între toamna anului 2010 - mai 2011, a sprijinit activitatea de prostituție desfășurată de către Fărcaș A., prin găsirea unor clienți, negocierea tarifelor, transportarea celor două tinere sau a clienților în vederea întreținerii de relații sexuale, beneficiind de foloase materiale din aceasta; care în cursul lunii aprilie - mai 2011 împreună cu inculpații M. V.
  1. și P. N. le-a racolat pe F. C. și Fărcas A. în vederea transportării lor în Olanda pentru practicarea prostituției și totodată a racolat-o pe martora Bogacs O. M. ela în vederea transportării acesteia în străinătate pentru a practica prostituția, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1, alin. 2 teza I, din C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
    La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului instanța va avea în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen., respectiv gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului, care se află la prima confruntare cu legea penală și a fost sincer pe parcursul procesului penal, contribuind la aflarea adevărului în cauză.
    Drept urmare, tribunalul reținând în favoarea inculaptului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a C.pen. va aplica acestuia pedeapsa de: 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al. 2 C.pen. cu art. 74 lit. a și 76 lit. c C.pen. prin schimbarea încadrării juridice din două infracțiuni, respectiv trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 329 al. 1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al.2 C.pen. într-o singură infracțiune de proxenetism, prev. de art. 329 al.1, al. 2 teza I C.pen. cu art. 41 al.2 C.pen.
    În baza art. 71 C.pen. va interzice inculpatului dreptul prev. de art. 64
    lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
    În temeiul art.86/1 C.pen., având în vedere lipsa antecedentelor penale, cuantumul pedepsei aplicate și împrejurarea că, față de de circumstanțele personale ale inculpatului se apreciază că prezenta condamante reprezintă un avertisment pentru acesta iar pe viitor se va abține de la comiterea altor fapte de aceeași natură, instanța va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare stabilit conform art.86/2 C.pen., respectiv acela de 3 ani și 4 luni.
    În temeiul art.86/3 alin.1 C.pen. va obliga pe inculpat să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere date în competența S. ui de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj :
    1. să se prezinte la S. de probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acest serviciu;
    2. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
  c ) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
  d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
  Potrivit art.359 C.pr.pen. va atrage atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art.86/4 C.pen.
  În temeiul art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.
  În baza art. 350 al. 3 lit. b C.p.pen. va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
  În baza art. 88 C.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul arestului preventiv, începând cu data de_ și până la zi.
  În baza art. 118 lit. e și art. 329 al. 4 C.pen. va dispune confiscarea specială de la inculpat a sumei dobândite prin infracțiune, respectiv 800 lei.
6. În drept, fapta inculpatei H. N. care, la data de 25 mai 2011 fiind audiată în calitate de martor, a dat declarații mincinoase cu privire la aspecte esențiale ale cauzei, respectiv la implicarea inculpatului P. N., M. V.

G. la comiterea faptelor reținute în sarcina lor în prezentul dosar, la sumele de bani pe care aceasta le-a remis din activitatea de prostituție, întrunește elementele constitutve ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prev de art 260 al.1, teza I și II C.pen.

Fapta aceleiași învinuite care, cu ocazia audierii a trecut sub tăcere aspecte ale stării de fapt cu scopul de a îngreuna activitatea de urmărire penală și a împiedica tragerea la răspundere penală a inculpaților M. V. G. și P. N. ,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului prev de art 264 C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului instanța va avea în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C.pen., respectiv gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatei, valorile sociale afectate, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, precum și persoana inculpatei, care se află la prima confruntare cu legea penală, însă a susținut că nu a făcut declarații nesincere pe parcursul procesului penal iar declarațiile sale corespund realității.

Drept urmare, tribunalul va aplica inculpatei pedepsele de: 1(un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 al.1 C.pen. și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C.pen.

În baza art. 33 lit. b, 34 lit. b C.pen. va constata că infracțiunile reținute în sarcina inculpatei sunt concurente și va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:

- 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 71 C.pen. va interzice inculpatei dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 81,82 C.pen., față de lipsa antecedentelor penale, pedeapsa aplicată și împrejurarea că raportat la circumstanțele personale ale inculpatei se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenție, tribunalul va dispune suspendarea condiționată a executării acestei pedepse pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

Potrivit art.359 C.pr.pen. va atrage atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art.83 C.pen.

În temeiul art.71 alin.5 C.pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, tribunalul reține că părțile vătămate A.

A. C. și S. M. M. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 189 C.p.pen. stabilește în favoarea Baroului de Avocați C. suma de 1100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, (cuvenite av. Capătă Antoniu Domițian și Borșan Violeta, câte 400 lei pentru fiecare și av. Bartoș R. și M. A., câte 150 lei pentru fiecare), care se avansează din FMJ.

În baza art.191 C.pr.pen. obligă pe inculpați să plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează:inculpatul O. T. suma de 2000 lei, inculpatul M. V. G. suma de 2000 lei, inculpatul P. N. suma de 2000 lei, inculpatul A. C. F. suma de 2000 lei, inculpatul C. I. suma de 1000 lei, inculpatul S. P. D. suma de 2100 lei, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, inculpatul Gall Albert F. suma de 1500 lei, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu și inculpata H. N. suma de 1300 lei, în care se include și suma reprezentând onorariul apărătorului din oficiu. Împotriva soluției instanței de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT - S. T. C. și inculpații O. T., M. V. G., P. N., A. C. F., C. I., S. P. D. și H. N. .

Prin motivele scrise și orale, DIICOT - S. T. C. a solicitat admiterea căii de atac promovate, desființarea sentinței tribunalului și judecând în fond dosarul, a se dispune: pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului A. C. F. pentru infracțiunile deduse judecății, cu

înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute eronat în favoarea sa, atât faptele, cât și persoana inculpatului prezentând un pericol social sporit, ceea ce impune pedepse majorate, iar în subsidiar a apreciat că se impune înlăturarea nelegalității privind pedeapsa aplicată de Tribunalul Cluj de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de proxenetism prev.de art.329 alin.1 și alin.2 teza I C.pen., cu aplicarea art.41, 42 și 74, 76 C.pen., deoarece reținându-se circumstanțe atenuante, sancțiunea trebuia obligatoriu coborâtă sub minimul special prevăzut de lege.

Inculpatul O. T. prin apelul declarat a cerut a se dispune achitarea sa pentru infracțiunea vizată de art.7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003 în temeiul art.10 lit.c și d rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., fapta nefiind săvârșită de inculpat și neîntrunind elementele constitutive ale infracțiunii deduse judecății. Pe de altă parte, se impune achitarea sa în baza art.10 lit.d rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen. și pentru infracțiunea de trafic de persoane prev.de art.12 alin.1

și alin.2 lit.a din Legea 678/2001 cu art.41, 42 C.pen., faptei lipsindu-i latura subiectivă și obiectivă. În al treilea rând, apreciază că se impune reducerea substanțială a cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism, față de circumstanțele personale precum și față de cele reale referitoare la infracțiuni, prin reținerea circumstanțelor atenuante vizate de art.74 lit.b și c C.pen. Învederează că nu a făcut parte din niciun grup infracțional, nu a desfășurat activități specifice acestuia, condiții în care neexistând probe de vinovăție, se impune achitarea sa.

Inculpatul M. V. G. prin apărătorul ales a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței tribunalului și achitarea sa pentru infracțiunea

vizată de art.7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003 în baza art.10 lit.c rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., nefiind el autorul infracțiunii. Pentru infracțiunea de trafic de persoane prev.de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea 678/2001 cere de asemenea achitarea în baza art.10 lit.c rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., nefiind el autorul acestei infracțiuni, la dosar nefiind probe de vinovăție care să ateste implicarea sa în această activitate ilicită. Pe de altă parte, apărătorul inculpatului a solicitat admiterea apelului și trimiterea dosarului la tribunal pentru rejudecarea cauzei, neindicând însă motivele care ar impune o asemenea soluție. În subsidiar, apărătorul ales cere reducerea pedepselor pentru toate infracțiunile aplicate inculpatului sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al recunoașterii de circumstanțe atenuante în favoarea clientului său.

Sub aspectul laturii civile, solicită recalcularea sumelor în privința cărora s-a dispus confiscarea specială, respectiv a sumei de 7.500 euro, pe care o apreciază exagerată, neindicând însă apărătorul o altă sumă pe care Curtea ar trebui să o confiște de la inculpat.

Inculpatul P. N. prin apărătorul ales a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și judecând în fond cauza achitarea sa pentru infracțiunea de trafic de persoane prev.de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea 678/2001 în baza art.10 lit.c rap.la art.11 pct.2 lit.a, fapta nefiind comisă de inculpat precum și în baza art.10 lit.d rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., faptei lipsindu-i latura obiectivă; consideră că se impune achitarea inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism prev.de art.329 alin.1 și alin.2 teza I C.pen.în baza art.10 lit.d rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., faptei lipsindu-i latura obiectivă și subiectivă; se impune de asemenea achitarea și pentru infracțiunea vizată de art.7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003 în baza art.10 lit.c și d rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., deoarece fapta nu a fost comisă de inculpat, lipsindu-i totodată latura obiectivă și subiectivă.

În subsidiar, apreciază că pedepsele aplicate pentru cele trei infracțiuni sunt excesive, astfel că se impune reducerea acestora prin recunoașterea de circumstanțe atenuante prev.de art.74 lit.a și c C.pen.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, se impune restituirea autoturismului Alfa Romeo cu nr.de înmatriculare_ confiscat conform art.19 din Legea 678/2001, întrucât acesta nu a fost utilizat la realizarea transportului părților vătămate, iar pe de altă parte nici nu a fost achiziționat din banii obținuți din activitatea de prostituție prestată de victime, acesta fiind primit de inculpat cu titlu de cadou, cu ocazia nunții sale. Nu în ultimul rând, autoturismul aparține numitei P. Ana M. T., care nu are nicio legătură cu inculpatul P. N., ceea ce impune restituirea bunului, acesta fiind confiscat nelegal.

Ultima critică vizează întinderea duratei pedepselor complementare, care au fost stabilite la 4 ani, în loc de 3 ani. Solicită a se reține că pedeapsa complementară aplicată inculpatului este în cuantum de 3 ani și nu de 4 ani, cum eronat s-a reținut în sentința tribunalului.

Inculpatul A. C. F. prin apărătorul ales a cerut admiterea apelului, desființarea soluției pronunțată de Tribunalul Cluj și achitarea sa în baza art.10 lit.a și d rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen. pentru infracțiunile vizate de art.7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003 și trafic de persoane prev.de art.12 alin.1, alin.2 lit.a din Legea 678/2001 cu aplicarea art.41, 42 C.pen., întrucât faptele nu există și nici nu au întrunit elementele constitutive ale infracțiunilor deduse judecății, la dosar neexistând probe de vinovăție care să ateste implicarea apelantului în activitățile infracționale. Cu privire la infracțiunea de proxenetism solicită admiterea apelului, menținerea circumstanțelor atenuante recunoscute de tribunal și reducerea substanțială a sancțiunii sub minimul special prevăzut de lege și suspendarea sub supraveghere a pedepsei conform art.86/1 C.pen.față

de lipsa stării de recidivă a inculpatului, parțiala sa sinceritate în fața organelor judiciare.

Inculpatul C. I. prin apărătorul său a cerut admiterea căii de atac promovate, desființarea sentinței tribunalului și judecând în fond dosarul, a se dispune aplicarea unei pedepse și mai reduse printr-o interpretare mai largă a efectului circumstanțelor atenuante deja reținute în favoarea sa, raportat la împrejurarea că a fost sincer în ambele faze ale procesului penal, nu posedă antecedente penale și regretă implicarea sa în comiterea infracțiunii de proxenetism.

Inculpatul S. P. D. prin apărătorul din oficiu a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței tribunalului și judecând în fond cauza, a se dispune achitarea sa în baza art.10 lit.c rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen. pentru toate cele trei infracțiuni deduse judecății, el nefiind autorul acestora, la dosar lipsind probele de vinovăție care să-l responsabilizeze penal.

Inculpata H. N. prin apărătorul ales a solicitat în principal schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de mărturie mincinoasă prev.de art.260 alin.1 C.pen.și favorizarea infractorului prev.de art.264 C.pen., într-o singură infracțiune de mărturie mincinoasă prev.de art.260 C.pen., întrucât infracțiunea de favorizarea infractorului are caracterul de infracțiune autonomă, de sine stătătoare, iar nu de act de participație, favorizarea având loc atunci când nu există o înțelegere prealabilă între persoana care a săvârșit o infracțiune și cel care îi dă ajutor pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală sau judecata, ori executarea pedepsei, sau pentru a-i asigura folosul sau produsul infracțiunii.

În subsidiar, solicită achitarea pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă în baza art.10 lit.d rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., faptei lipsindu-i latura obiectivă. În al treilea rând, cere achitarea sa în baza art.10 lit.i¹rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., rap.la art.260 alin.2 C.pen., întrucât inculpata și-a retras mărturia mincinoasă înainte de pronunțarea unei soluții în dosar.

În ultimul rând, apreciază că reeducarea sa este posibilă și prin recunoașterea de circumstanțe atenuante vizate de art.74 lit.a-c C.pen., cu reducerea substanțială a pedepsei sub minimul special prevăzut de lege și suspendarea condiționată a sancțiunii.

Curtea examinând toate apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:

Cu privire la apelul DIICOT - S. T. C. :

Potrivit art.72 din Codul penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancțiunii, așa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanță.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și

potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.

Sub aspectul individualizării pedepselor în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art.72 C.pen., ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii lor, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului A., care a avut o atitudine parțial sinceră cu privire la faptele comise, posedă antecedente penale, așa cum rezultă din fișa de cazier, a colaborat cu organele judiciare.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, art. - 52 alin.1 -, potrivit căruia "scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni";.

La individualizarea tratamentului penal, instanța de apel trebuie să efectueze o corectă analiză și evaluare a tuturor datelor concrete ale cazului, cât și a împrejurărilor săvârșirii faptelor, în raport cu criteriile prevăzute de art.72 C.pen.

Pentru determinarea gradului de pericol social se ține cont de două etape. Mai întâi, se apreciază dacă gradul de pericol e suficient de ridicat pentru a fi în prezența unei infracțiuni. Apoi, se valorifică acest grad ținându-se cont de o scară de valori personală a fiecărui judecător.

Orice sancțiune produce efecte diferite asupra fiecărui inculpat în parte, în funcție de caracteristicile biologice, psihologice sau sociologice ale acestuia.

Dar, firește, în lumina criteriilor prevăzute de art.72 C.pen., gravitatea concretă a unei activități infracționale trebuie stabilită consecutiv unui examen aprofundat și cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei și făptuitorilor.

În cauză, Tribunalul Cluj printr-o aplicare și corelare judicioasă a prevederilor art.74 lit.a și c C.pen., l-a condamnat pe inculpat la pedepse care se situează sub minimul special prevăzut de lege, (pentru infracțiunea prev.de art.7 alin.1 și 3 din Legea 39/2003 și art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea 678/2001) sancțiuni apreciate de către instanța de apel ca adecvate pericolului social concret al faptelor și făptuitorului.

Aplicarea unor pedepse majorate în regim de detenție pentru inculpatul A.

, sau înlăturarea circumstanțelor atenuante recunoscute în favoarea sa de către tribunal, operațiune ce ar determina sancțiuni mai aspre, relevă caracterul inadecvat al unor asemenea pedepse, ce ar genera serioase rezerve în legătură cu posibilitățile reale a scopului preventiv și educativ prevăzut de lege.

Examinarea probelor administrate confirmă justețea concluziei instanței de fond relativ la existența infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat, dar aceasta nu înseamnă aplicarea unor pedepse disproporționate raportat la modul concret de derulare a activității infracționale.

În egală măsură însă, analiza actelor și lucrărilor dosarului relevă o suită întreagă de alte aspecte a căror justă cuantificare, este în măsură să orienteze instanța de apel în menținerea cuantumului pedepselor aplicate de către tribunal.

Astfel, în privința inculpatului A. nu se poate ignora că acesta în vârstă de 30 de ani la data comiterii infracțiunilor, nu era încadrat în muncă, dar deși a mai suferit o condamnare pentru o faptă concurentă, a dat dovadă de parțială sinceritate și colaborare cu organele judiciare, regretând implicarea sa în activitatea infracțională.

Corespunde realității că le-a contactat pe martora Mate C. și inculpata

H. N. cărora le-a cerut să dea declarații nereale cu privire la activitatea sa în interiorul grupului infracțional și exploatarea prostituției practicate de către tinerele racolate și transportate în Olanda, însă încercările sale au eșuat, deoarece martora Mate a revenit asupra celor relevate, susținând implicarea sa în infracțiunile deduse judecății, iar inculpata H. a fost trimisă în judecată pentru faptele de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului.

Cu toate acestea însă, Curtea reține că atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei, este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind, în mod obiectiv, instanței judecătorești datoria asigurării unui real echilibru între gravitatea faptei și periculozitatea socială a infractorului, pe de o parte, și durata sancțiunii și natura sa (privativă sau nu de libertate), pe de altă parte. Mijloacele ce permit realizarea acestui obiectiv sunt reprezentate de criteriile de individualizare expres indicate în art.72 C.pen., iar orice altă abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a sancțiunii afectează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești de condamnare.

În sinteză, Curtea apreciază că pedeapsa rezultantă, aplicată de tribunal, prin reținerea de circumstanțe atenuante, este aptă să contribuie la o reinserție socială reală, pozitivă a inculpatului și nu este cazul majorării sancțiunilor pentru infracțiunile deduse judecății, ele corespunzând pe deplin art.72 și 52 C.pen.

Verificând textul de incriminare al infracțiunii de proxenetism, Curtea constată că aceasta se pedepsește la alin.2 cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. Recunoscând circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului A., Tribunalul Cluj trebuia să aplice în favoarea acestuia o pedeapsă situată sub minimul special de 3 ani închisoare.

Așa fiind, în baza art.379 pct.2 lit.a C.proc.pen., Curtea apreciază ca fondat apelul procurorilor sub acest aspect, dar totodată apare ca întemeiat și apelul inculpatului A. C. F., dar numai în această limită, urmând ca celelalte motive de apel și probele de vinovăție reținute ca atare de către instanță, să fie tratate în capitolul rezervat examinării apelurilor inculpaților.

Pe cale de consecință, se vor admite apelurile declarate de P. de pe lângă ÎCCJ - DIICOT S. T. C. și inculpatul A. C. F. împotriva sentinței penale nr.17 din 20 ianuarie 2012 a Tribunalului C., pe care o desființează sub aspectul nelegalei pedepse aplicate inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism și judecând sub acest aspect: îl va condamna pe

acesta în baza art.329 alin.1, alin.2 teza I C.pen. cu aplic.art.41, 42 C.pen., art.74, 76 C.pen. pentru infracțiunea de proxenetism la o pedeapsă de: 2 ani și 8 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b C.pen. Aplicând o pedeapsă principală mai redusă, Curtea a diminuat corespunzător și

cuantumul pedepsei complementare, pentru respectarea principiului proporționalității sancțiunilor.

Se vor menține pedepsele de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen.

Se va constatata că prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N. definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. inculpatul fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de împiedicare în orice mod a

funcționării normale a unui sistem informatic în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 49 din Legea nr.161/2003 cu art. 41 al.2 C.pen., comisă în perioada aprilie-mai 2009.

În baza art. 85 C.pen. se va dispune anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N., definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. .

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 și 36 al. 1 C.pen. se va constata că

infracțiunile reținute în sarcina inculpatului în prezentul dosar sunt concurente între ele și cu infracțiunea pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N. definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. și va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de: 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei .

În baza art. 71 C.pen. se va interzice inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.

Prin urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii dreptului inculpatului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice pe durata executării pedepsei.

Prin aplicarea în acest mod a pedepsei accesorii s-a respectat un procedeu rezonabil care este și în acord cu decizia CEDO din cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, care impune ca aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului inculpatului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, să fie realizată numai în baza hotărârii definitive a instanței, după ce în prealabil această pedeapsă accesorie este pusă în discuție în fiecare caz în contradictoriu și după examinarea împrejurării dacă interdicția respectă principiul proporționalității.

Se va menține starea de arest a inculpatului A. C. F. .

În baza art.88 C.pen. se va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv de la_ la_ și începând cu data de_ la zi.

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, av.I. M., sumă ce se va plăti din FMJ.

Cheltuielile judiciare în apelul P. ui și al inculpatului A. C. F. vor rămâne în sarcina statului.

Referitor la apelurile inculpaților, la debut, se vor analiza elementele constitutive ale tuturor infracțiunilor pentru care aceștia au fost deferiți justiției, urmând ca apoi punctual, instanța să examineze apelul fiecărui inculpat în parte, raportat la probele de vinovăție existente la dosar.

Ca o primă remarcă, în analizarea apelurilor declarate de către inculpați, Curtea reține că alături de tribunal, își însușește starea de fapt stabilită prin rechizitoriu, împrejurare ce determină ca aceasta să devină a instanței de judecată, semnificând unitatea de vedere dintre parchet și magistrați, în evaluarea și interpretarea probelor. Ea nu înseamnă stabilirea faptelor numai în baza probelor administrate la urmărirea penală, ci, fie, concordanța acestor probe cu cele administrate în cadrul anchetei judecătorești, fie nepotrivirea dintre cele două categorii de probe și, reținerea, de către instanțe, ca mai credibile, în consonanță cu adevărul, a celor administrate la urmărirea penală.

Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, curtea este datoare să examineze cauza acordând întâietate principiului preeminenței dreptului, a respectării tuturor prevederilor legale (a se vedea cazul Sunday Times din 26 mai 1979 de la Curtea Europeană de la Strasbourg).

În speță, se observă că dosarul a fost judicios soluționat de către prima instanță, avându-se în vedere și principiul procesului echitabil din punct de vedere al garanțiilor procesuale.

Având în vedere criticile aduse de inculpați, și parchet hotărârii tribunalului, instanța de apel ținând cont de efectul devolutiv al căilor de atac promovate, a efectuat o nouă judecată în fond a cauzei prin reexaminarea probatoriului deja efectuat precum și prin prisma noilor probe administrate.

Prin modalitatea de a realiza cercetarea judecătorească, instanța de apel le-a oferit inculpaților apelanți, ocazia potrivită și suficientă pentru a-și valorifica în mod util dreptul lor de apărare (Vaturi împotriva Franței- Hotărârea din 13 aprilie 2006, Desterhem împotriva Franței- Hotărârea din 18 mai 2004) și a asigurat echilibrul și egalitatea de arme care trebuie să primeze pe tot parcursul procesului penal între acuzare și apărare.

Noțiunea de proces echitabil cere ca instanța internă de judecată să examineze problemele esențiale ale cauzei și să nu se mulțumească să confirme pur și simplu rechizitoriul, trebuind să-și motiveze hotărârea (Cauza Helle împotriva Finlandei, Hotărârea din 19 decembrie 1997, Cauza Boldea împotriva României- Hotărârea din 15 decembrie 2007).

Curtea Europeană, arată de asemenea, că prezența acuzatului și a părții civile la ședința de judecată are o importanță esențială pentru o bună soluționare a cauzei, în sensul că instanța trebuie să examineze nu numai personalitatea acuzatului și starea sa de spirit la momentul comiterii infracțiunii pentru care este trimis în judecată, ci și mobilurile activității sale infracționale, iar "asemenea aprecieri au a cântări substanțial în soluția ce urmează a fi pronunțată; caracterul echitabil al procedurii impune atât prezența acuzatului cât și a celorlalte părți vătămate, civile sau responsabile civilmente la instanță, alături de apărătorii lor";. (cauza CEDO Kremzow contra Austriei din 21 septembrie 1993).

Din verificarea lucrărilor cauzei, se reține că probatoriul administrat în ambele faze ale procesului penal a conturat o stare de fapt certă, bazată pe o justă corelare a probelor, acestea reliefând rolul jucat de fiecare inculpat în recrutarea, transportarea, cazarea și tratamentul aplicat părților vătămate, care,

prin promisiuni, înșelăciuni au fost ademenite să accepte plecarea în Olanda sau în alte țări străine, inculpații urmărind exploatarea lor prin obligarea la practicarea prostituției, mare parte din sumele obținute, fiindu-le date lor.

Faptele au fost stabilite pe baza declarațiilor părții vătămate, A. A. coroborate cu actele de constatare întocmite de autoritățile străine și române, cu conținutul proceselor verbale de interceptare a convorbirilor telefonice ale inculpaților și cu recunoașterile parțiale ale acestora precum și pe baza declarațiilor martorilor V. L., H. V., L. M. Reca, Mate C., Fărcaș

A. și F. C., Novak Erika Kinga. Având în vedere că din motive obiective, o parte a martorilor încuviințați de către Curte pentru a fi ascultați nemijlocit, și-au schimbat domiciliile și nu au mai putut fi identificați, instanța a uzat de prevederile art.327 alin.3 C.proc.pen., dând citire depozițiilor acestora din faza de urmărire penală în ședința publică din_, urmând să țină cont de acestea la pronunțarea soluției.

Așa fiind, Curtea va avea în vedere astfel, la dezlegarea cauzei și declarațiile martorilor H. C. I., A. L., S. M. F., S. Bella, C. I. și M.

J., din faza de urmărire penală. Nu s-a dat citire declarației martorului Berchi

M. B., întrucât aceasta nu a fost atașată dosarului.

În apel, toți inculpații au cerut audierea în calitate de martor a inculpatului Riczi Raul Robert, trimis în judecată în dosarul nr._ al Tribunalului C., pentru infracțiuni similare cu cele ale apelanților din prezenta cauză. Curtea, a respins această solicitare deoarece este vorba de o problemă de principiu: cât de pertinentă și de relevantă poate fi declarația unei persoane în calitate de martor, întrucât pentru faptele despre care trebuie să declare, este el însuși în curs de cercetare, iar declarația poate echivala cu o autoincriminare?

Curtea relevă un aspect ce nu trebuie ignorat în administrarea și aprecierea probelor, respectiv că, deși o persoană audiată în asemenea condiții, sub prestare de jurământ, trebuie să spună adevărul, declarația sa trebuie privită cu rezerva impusă de tendința firească de a nu se autoincrimina. Pe cale de consecință, Curtea a respins solicitarea apelanților de audiere ca martor a inculpatului Riczi pentru considerentele evidențiate mai sus, însă a apreciat ca utilă cauzei, depunerea la dosar a declarației dată de acesta în fața Tribunalului C. .

Instanța de apel nu a ajuns însă în posesia acestei declarații, întrucât programul informatic al tribunalului a prezentat defecțiuni, iar la dosarul de fond al inculpatului, depoziția sa nu a putut fi listată și nici atașată lucrărilor cauzei.

Pe cale de consecință, la soluționarea cauzei, Curtea a avut în vedere declarațiile acestui martor din faza de urmărire penală.

În fața instanței de apel au fost ascultate nemijlocit, în apărarea inculpaților, părțile vătămate Kalo R. P., F. M. Reca căsătorită L., martora V. L. și martorul H. V. G. . Prin declarațiile lor, cei ascultați au încercat să atenueze sau chiar să absolve de răspundere inculpații trimiși în judecată, însă depozițiile lor vor fi înlăturate ca nesincere, urmând a fi avute în vedere cele redate în faza de urmărire penală, fiind mai apropiate de momentul comiterii infracțiunilor, precum și prin coroborare cu celelalte probe scrise și testimoniale atașate cauzei.

În faza cercetării judecătorești, a apelului, martorele V. L., L. M. Reca au revenit asupra declarațiilor de la urmărirea penală, declarații însă evident nesincere, acestea încercând să nege traficarea și exploatarea lor sexuală de către inculpați, pentru a-i absolvi de răspunderea penală ce le incumbă. Atitudinea acestor martore, nu poate constitui o cauză exoneratoare de răspundere penală, în contextul probator administrat, revenirile lor față de cele afirmate la parchet, nefiind justificate cu nimic, condiții în care vor fi înlăturate ca neveridice.

De altfel, în fața procurorului martorii V. L., Mate C. Aurelia, H.

C. I., Fărcaș A., F. C., Novac Erika Kinga și partea vătămată A. A.

C. au arătat cu lux de amănunte activitatea infracțională derulată de inculpați cu privire la fiecare dintre ele.

Astfel, rezultă indubitabil din probele cauzei că inculpatul Budai Răzvan Dorel, începând cu anul 2009, a constituit și condus un grup infracțional organizat din care mai fac parte inculpații M. V. G., O. T., P. N., A.

C. F. și S. P. D. .

Concret, inculpatul Budai Răzvan Dorel din anul 2009, a exploatat activitatea de prostituție desfășurată de concubina sa, numita K. R. P., aceștia fiind prieteni de mai mulți ani.

În anul 2009 inculpatul Budai Răzvan Dorel a fost chemat în Olanda împreună cu K. R. P. de către numitul Bozsodi E. și care se ocupa de exploatarea activității de prostituție desfășurată de către concubina lui, martora

C. N. și a altor tinere originare din România, în localitatea Alkmaar din Olanda.

Probele dosarului dovedesc fără echivoc că inculpatul Budai Răzvan Dorel era liderul grupului, având ca sarcină primordială, procurarea de locuri de cazare și vitrine, iar inculpații O. T., P. N. și A. C. F. urmând să se ocupe cu racolarea tinerelor în vederea practicării prostituției, urmând să exploateze împreună activitatea acestora, în timp ce inculpatul M. V. G. asigura transportul tinerelor din România în Olanda, iar în Olanda acționa ca șofer al grupului, în schimbul sumei de 100 euro pe zi .

Din banii percepuți de la tinerele care se prostituau in folosul grupului, ceilalți inculpați achitau între 10 și 20 de euro pe zi inculpatului M. V. G., iar inculpatul Budai Răzvan Dorel de asemenea, încasa de la coinculpați o altă parte din sumele de bani realizate din prostituție.

Pe de altă parte, membrii grupului au asigurat tinerelor racolate protecția fizică, patrulând zilnic în zona vitrinelor.

Potrivit declarațiilor inculpatului S. P. D. din faza de urmărire penală, pentru acest serviciu inculpatul Budai Răzvan Dorel îi plătea lui Harm suma de 500 euro pentru fiecare loc la vitrine procurat de acesta.

Fiecare dintre inculpați își supraveghea tinerele racolate și încasa bani de la acestea, o parte din bani fiind dați inculpatului Budai Răzvan Dorel.

În situațiile în care unele dintre tinere intenționau să renunțe la activitatea de prostituție sau fugeau, toți membrii grupului infracțional desfășurau activități de căutare a acestora, fetele fiind aduse înapoi la proxeneții lor.

În vederea majorării veniturilor obținute, fetele racolate de către membrii grupului infracțional au fost mutate în mai multe localități de pe teritoriul Olandei, în care existau cartiere cu vitrine amenajate, în vederea practicării prostituției, respectiv în Alkmaar, Leuvarden ori Amsterdam.

Membrii grupului s-au sprijinit și pe parcursul anchetei, anunțându-se cu privire la faptul că partea vătămată A. A. C. a depus o plângere împotriva lor, luând legătura cu martori ce urmeau a fi audiați în cauză pentru a influența declarațiile pe care aceștia urmau să le dea. De asemenea, membrii grupului infracțional și-au remis sume de bani, au transferat sume prin Western Union sprijinindu-se financiar din banii obținuți din prostituție.

Curtea reține că în accepțiunea dispozițiilor art.2 lit.a din Legea 39/2003, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, cum sunt infracțiunile privind traficul de persoane la care se referă art.2 lit.b pct.12 din aceeași lege pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Examinând ansamblul probator administrat în cauză, Curtea constată că tribunalul a reținut în mod corect în sarcina inculpaților apelanți săvârșirea infracțiunii prevăzute în art.7 alin.1 din Legea 39/2003, constând în aceea că începând cu luna iunie 2010, inculpatul O. T. împreună cu inculpații M. V.

G., P. N., A. C. F., S. P. D. alături de inculpatul Budai Răzvan Dorel în rolul de lider al grupului, la care a aderat și inculpatul S., au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, ce avea ca scop săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev.de art.12 din Legea 678/2001, infracțiune considerată "gravă";, conform art.2 lit.b pct.12 din Legea 39/2003.

În speța supusă analizei, la încadrarea juridică dată faptei în art.7 alin.1 din Legea 39/2003, în mod just tribunalul a avut în vedere că activitatea infracțională desfășurată nu a fost rezultatul unei înțelegeri întâmplătoare, spontane, ci s-a desfășurat în timp, în mod repetat, respectându-se, în principiu, aceeași modalitate de săvârșire a faptelor, iar cei șase inculpați au avut în mod constant același rol și aceeași contribuție la executarea planului infracțional, fiind îndeplinite astfel cerințele "grupului infracțional organizat";, așa cum acesta este definit în art.2 lit.a din Legea 39/2003.

În concret, pe baza analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, în mod judicios s-a reținut de Tribunalul Cluj că inculpatul Budai Răzvan Dorel a avut rolul de lider și coordonator al grupării infracționale, el fiind acela care se ocupa personal de procurarea locurilor de cazare și vitrine libere pentru a asigura accesul prostituatelor mai rapid la clienți, în timp ce inculpații

T., P. N., A. C. F. aveau ca atribuții racolarea tinerelor în vederea practicării prostituției, exploatarea acestora de către toți împreună, însușindu-și beneficiile materiale obținute din activitatea victimelor în timp ce inculpatul M. V. G. asigura transportul părților vătămate din România în Olanda, iar în Olanda acționa ca și șofer al grupului în schimbul sumei de 100 euro/zi.
Probele testimoniale și scrise atașate dosarului, convorbirile telefonice interceptate ale inculpaților, declarația părții vătămate A. A. C., declarația inculpatului S. P. D., declarația inculpatului C. I., reliefează fără dubiu că inculpații apelanți O. T., P. N., A. C. F. au acționat pentru recrutarea, transportarea și cazarea persoanelor de sex feminin, care, prin
promisiuni, au fost ademenite să accepte plecarea într-o țară străină, urmărindu- se exploatarea lor prin obligarea la practicarea prostituției, mare parte din sumele obținute fiind date inculpaților, iar asupra victimelor s-a acționat prin constrângere, ele fiind puse astfel într-o situație de subordonare față de inculpați, ceea ce dovedește întrunirea elementelor infracțiunii de trafic de persoane incriminate prin art.12 din Legea 678/2001 în condițiile agravantelor prevăzute de art.12 alin.2 lit.a.
Inculpații-apelanți O., P. și A., conform probelor dosarului au acționat pentru racolarea tinerelor în vederea practicării prostituției, urmând să exploateze, toți, împreună, activitatea acestora, noțiunea de racolare însemnând o acțiune specifică de identificare, selecționare și convingere a unei persoane pentru a participa, alături de autor, la o activitate a acestuia, aspecte dovedite în speța prezentă.
Curtea reține că, recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, între altele, prin înșelăciune, cu promisiunea de a o duce în străinătate pentru a munci în condiții avantajoase, dar în realitate pentru a o constrânge la practicarea prostituției, în scopul exploatării ei de către inculpat, constituie infracțiunea de trafic de persoane prevăzută în art.12 din Legea 678/2001.
Potrivit Legii 678/2001, traficul de persoane se poate prezenta în forma infracțiunii momentane sau ca o infracțiune continuată. Dacă acțiunile inculpatilor au fost săvârșite la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, atunci, infracțiunea de trafic de persoane are un caracter continuat, fiind aplicabile dispozițiile art.41 alin.2 C.pen., situație reținută în speța de față, activitatea infracțională fiind derulată de inculpați din iunie 2010 - mai 2011.
Din analiza art.12 alin.1 din Legea 678/2001 reiese existența mai multor modalități de realizare a conținutului laturii obiective a infracțiunii de trafic de persoane, iar în privința scopului, acesta este generalizat, urmărindu-se exploatarea victimei. Expresia "în scopul exploatării victimei";, trebuie înțeleasă în sensul executării unei munci în mod forțat, cu încălcarea normelor legale vizând condițiile de muncă, obligarea la practicarea prostituției sau alte forme de exploatare sexuală.
În speță, se observă, din analiza întregului material probatoriu, că inculpații-apelanți cunoșteau de la bun început detaliile activităților infracționale, scopul lor fiind acela de a determina părțile vătămate să meargă în Olanda, unde să practice prostituția.
Apărările formulate de inculpați, în sensul că nu erau constituiți într-un grup infracțional organizat, că nu cunoșteau ce activități desfășoară victimele în străinătate, că nu le-au racolat și transportat în vederea practicării prostituției, că nu au primit beneficii materiale din exploatarea sexuală a tinerelor, vor fi înlăturate, întrucât așa cum rezultă din analiza probelor ce va fi realizată de către Curte, acestea sunt nefondate și neveridice.
Astfel, partea vătămată A. A. C., atât în fața procurorului, cât și în fața instanței, a arătat că transportarea ei în Olanda a fost făcută cu autoturismul inculpatului M. V. G., fiind însoțiți și de inculpatul P. N., aceasta arătând că "Budai Răzvan Dorel părea a fi șeful celorlalți inculpați";.
Pe cale de consecință, această declarație probează existența grupului infracțional organizat și rolul de coordonator ce-l avea inculpatul Budai în cadrul acestuia.
Mai mult, aceeași parte vătămată A. A., arată că nu știa pentru ce activitate este transportată în străinătate, context în care inculpații M. V. și
N. i-au comunicat că "va lucra la vitrine ca și prostituată, alături de K. R.

, că va locui la Budai Răzvan Dorel și va lucra pentru el";.

În aceste condiții, apare fără echivoc demonstrată și existența infracțiunii de trafic de persoane pe lângă cea a existenței grupului infracțional organizat, condiții în care apărările inculpaților vor fi înlăturate ca nesusținute de probe.

Și practica instanței supreme se înscrie pe aceeași linie, în numeroase decizii arătându-se că "faptul că inculpații organizau plecarea peste hotare a victimelor, le racolau, le transportau și le cazau în vederea plecării, le însoțeau în deplasările cu autovehiculele sau cu avionul și le atrăgeau atenția să nu intre în relație cu alte persoane sau ce anume să declare autorităților, sunt elemente din care rezultă că aceștia cunoșteau faptul că fetele urmau să se prostitueze, iar această activitate infracțională se circumscrie prevederilor art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea 678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

În același sens, instanța supremă a mai decis că "recrutarea, racolarea, transportarea, găzduirea unei persoane în vederea practicării prostituției, sub pretextul muncii în mod legal, urmată de sechestrarea acesteia într-o cameră, de constrângere a acesteia să se prostitueze, se circumscriu dispozițiilor art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, elementul material al infracțiunii de trafic de persoane fiind realizat în mai multe modalități";.

Vulnerabilitatea victimelor, determinată de vârstă, lipsa de experiență și starea lor economică precară, a fost folosită de inculpați, care au organizat pregătirea și trimiterea acestora în Olanda, pentru ca apoi să continue să le preseze să desfășoare activitățile indicate de ei, sub pretextul că le-ar mai datora bani, deși din exploatarea lor se câștigase mult, astfel că este exclus ca ele să fi prestat serviciile la care au fost puse pe baza unui consimțământ liber exprimat, ceea ce constituie infracțiunea de trafic de persoane.

Elementul material al infracțiunii de proxenetism sancționat în alin.2 al art.329 C.pen., se prezintă atât sub forma recrutării unei persoane pentru prostituție, cât și a traficului de persoane în acest scop, ori a constrângerii la prostituție, iar termenii care desemnează aceste acțiuni sunt clari și concreți. Aceste acte materiale care se subsumează laturii obiective a infracțiunii de proxenetism prevăzute de art.329 alin.2 C.pen., în special recrutarea unei persoane pentru prostituție, se deosebesc de îndemnul la practicarea prostituției, sancționat în alin.1 al textului, deoarece, spre deosebire de îndemn, care se exercită pentru a determina o persoană să practice prostituția pe cont propriu, recrutarea presupune atragerea persoanelor cu scopul ca acestea să intre în slujba celui care organizează practicarea prostituției, fie în țară, fie în străinătate. Nu are relevanță, pentru existența acestei modalități a infracțiunii, împrejurarea că autorul nu a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către părțile vătămate, întrucât obținerea unor foloase în asemenea împrejurări, constituie o modalitate de săvârșire a infracțiunii prevăzute în alin.1 al art.329 C.pen.

În speța de față, pentru toți inculpații se va reține încadrarea juridică atât în art.329 alin.1, cât și în alin.2 C.pen. cu aplicarea art.41, 42 C.pen., deoarece așa cum se arată în practica instanței supreme "identificarea și contactarea unor persoane de sex feminin interesate să plece în străinătate pentru a se prostitua, precum și transportarea acestora în afara granițelor țării, pentru îndeplinirea acestui scop, realizează elementul material al infracțiunii de proxenetism în formă agravată prevăzută de art.329 alin.2 C.pen., în sensul unei activități ilicite de - recrutare pentru prostituție ori traficul de persoane în acest scop. Dacă, din probele administrate, rezultă că

persoanele acuzate au desfășurat, pe o perioadă mai lungă de timp, o intensă activitate de atragere a victimelor, în scopul practicării prostituției la vitrine, într-o țară străină, scop pe care acestea l-au cunoscut și acceptat, fapta inculpaților constituie infracțiunea de proxenetism în formă continuată potrivit art.329 alin.2 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.";.

Din probele dosarului, rezultă fără dubiu că martora H. C. I., inculpata H. N., martora Mate C. au cunoscut scopul propus de inculpații din cauză și l-au acceptat, respectiv de a se deplasa în străinătate pentru practicarea prostituției, astfel că faptele tuturor inculpaților-apelanți constituie infracțiunea de recrutare a unei persoane pentru prostituție, ori traficul de persoane în acest scop, prevăzută de art.329 alin.2 C.pen.cu aplic.art.41 alin.2 C.pen.

Traficul de persoane comis de inculpați rezultă din declarația textuală a părții vătămate A. A. C. din faza de urmărire penală și din fața instanței, care învederează că "prin violență și amenințare inculpatul Budai Răzvan Dorel a obligat-o să se prostitueze în folosul lui timp de aproximativ două luni, luându-i toți banii proveniți din această activitate. Partea vătămată învederează că a fost obligată să plătească sume de bani și inculpatului M. V. G. care acționa ca și șofer al grupului, în condițiile în care inculpatul Budai Răzvan Dorel a atenționat-o să-i achite 30 de euro pe zi coinculpatului M. V. G. "ca acesta să nu stea degeaba";, precizând că și K. R. P. îi plătește aceeași sumă";.

Dovada existenței grupului și a sarcinilor pe care le aveau fiecare dintre inculpații apelanți în cadrul acestuia, rezultă și din aceea că partea vătămată A.

A. C. era supravegheată de către inculpații Budai Răzvan Dorel, M. V.

și P. N. care periodic treceau pe la vitrine, urmărind dacă are clienți și ce sume de bani a încasat de la aceștia, iar în absența inculpaților, partea vătămată era supravegheată de către K. R. P. .
Așa cum rezultă din probele dosarului, Curtea reține că victimele erau terorizate, iar banii realizați din activitatea de prostituție erau încasați aproape în exclusivitate de către membrii grupului, în speță de către liderul acestuia Budai Răzvan Dorel.
Astfel, așa cum arată partea vătămată, "văzând că nu rămâne cu nici un ban din activitatea de prostituție, a început să refuze clienții, însă imediat ce aceștia plecau de la vitrina ei, inculpatul Budai Răzvan Dorel o suna și o întreba care este motivul pentru care clientul a plecat. Pentru a se proteja, partea vătămată A. îi comunica acestuia că bărbatul a fost cel care nu a vrut să rămână cu ea. Partea vătămată A. A. C. învederează că datorită acestor telefoane pe care le primea și-a dat seama că este supravegheată în permanență, chiar și atunci când nu îi observa în mod direct pe vreunul din membrii grupului";.
1. A. C. afirmă că din activitatea de prostituție obținea zilnic între

500 și 600 de euro din care 110 euro erau destinați achitării chiriei pentru vitrină.

Așa cum rezultă din probe, în primele zile, inculpatul Budai Răzvan Dorel i-a pretins părții vătămate suma de 170 de euro pentru cazare și mâncare, 350 euro pentru transportul în Olanda, iar pe parcurs inculpatul a pretins în fiecare zi sume de bani sub diferite pretexte.

Curtea reține că la sosirea în Olanda, partea vătămată a fost împrumutată de către inculpatul Budai Răzvan Dorel cu suma de 150 euro, pentru a-i trimite familiei sale, transferul efectuându-se de pe numele numitei K.

R. P. . Din datele obținute de la Western Union România rezultă că la data de_ numita K. R. P. a expediat surorii părții vătămate A. A.

Lavinia suma de 50 de euro și la data de_ tot suma de 50 de euro, ambele transferuri efectuându-se din localitatea Alkmaar (vol.III f. 77, 81).

De asemenea, la data de_ numita K. R. P. a trimis numitei

A. A. Lavinia suma de 50 de euro din localitatea Alkmaar. Partea vătămată arată că în afara acestor bani nu a reușit să mai trimită nimic familiei sale, până când a reușit să fugă de la inculpatul Budai Răzvan Dorel, deoarece toți banii încasați din prostituție îi erau luați de acesta.

Din probele scrise, din verificările efectuate în sistemul Western Union precum și din declarațiile martorilor Zagor Arpad și Zagor ( fostă Konti) Aranka, rezultă că, până în luna august 2010 partea vătămată A. nu a trimis nici o sumă de bani familiei sale.

În fața Curții, nu s-a prezentat pentru a fi audiată nemijlocit martora A.

L., mama părții vătămate A. C., însă instanța a dat citire declarației acesteia din faza de urmărire penală, urmând să țină cont de ea la pronunțarea soluției.

Astfel, din declarațiile martorei A. L. a rezultat că în cursul lunii iunie 2010, fiica ei partea vătămată A. A. C. a sunat de câteva ori și chiar a trimis de trei ori câte 50 de euro pe numele surorii ei, dar în perioada cuprinsă între începutul lunii iunie și sfârșitul lunii august 2010 nici un membru al familiei nu a mai reușit să vorbească cu partea vătămată. Deși au apelat-o de mai multe ori, nu răspundea nimeni, iar după un timp numărul de telefon a fost deconectat. Din declarația martorului H. V. G., fratele martorei H. C.

, efectuată în fața Curții, rezultă doar împrejurarea că inculpatul O. T. și sora sa au întreținut relații de prietenie, pe fondul cărora s-au deplasat împreună în străinătate, martorul necunoscând activitățile derulate de niciunul dintre cei doi, condiții în care depoziția sa va fi înlăturată din ansamblul probator, necoroborându-se cu restul probelor testimoniale și scrise atașate cauzei.

Cu privire la apelul inculpatului M. V. G. :

VINOVĂȚIA INCULPATULUI M. V. G. rezultă din propriile recunoașteri ale acestuia efectuate în fața Tribunalului C., din declarațiile

inculpatului C. I. din fața instanței de fond, din conținutul convorbirilor telefonice interceptate și depuse la dosar, din declarațiile martorelor Fărcaș A. și F. C., declarațiile martorei Novak Erika Kinga din faza de urmărire penală și declarația martorului C. I. A. din ambele faze ale procesului penal, din declarațiile martorei H. C. I. și ale părții vătămate A. A. C. .

Curtea reține că prin declarațiile celor două martore Fărcaș A. și F.

C., s-a făcut dovada existenței și apartenenței inculpatului M. V. G. la grupul infracțional, la rolul său în cadrul acestuia, respectiv că recruta și transporta femei în străinătate în scopul practicării prostituției în beneficiul lui și al grupului. Totodată, inculpatul M. face referire și la componența grupului infracțional și la îndeletnicirile acestuia arătând textual că (f.71, vol.I, Tribunalul Cluj) "am mai dus fete în Olanda care au câștigat mulți bani la vitrine, iar prietenii lui Budai I. Dorel, P. N., O. T. și S. P. au și ei fete care lucrează la vitrine și câștigă mulți bani";, aspecte pe care, dacă nu făcea parte din grup, nu avea de unde să le cunoască. De remarcat, că inculpatul M. oferă și detalii celor două martore despre cuantumul sumelor care se pot obține din practicarea prostituției. Astfel, afirmă "Budai Răzvan Dorel a dus în Olanda o țigancă care "i-a făcut mulți bani, P. N. are și el o fată care câștigă mulți bani la vitrine, iar fata inculpatului O. de asemenea, câștigă mulți bani, iar în 2011

acesta s-a întors din străinătate cu 12.000 euro pe care i-a cheltuit pe lăutari și distracție";.

Existența și componența grupului precum și sarcinile membrilor sunt puse în evidență chiar prin declarațiile inculpatului M. V. G. care relatează martorei Fărcaș A. că "el, inculpatul Budai Răzvan și P. N. sunt solizi, nu le este frică de albanezii din Olanda și să nu-și facă griji că vor păți ceva, promițându-i că el și oamenii lui o vor supraveghea în perioada cât va lucra la vitrine";.

Curtea reține că cele două martore Fărcaș și F. au revenit asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală, reveniri ce nu sunt justificate cu nimic, întrucât nu au formulat plângere penală împotriva ofițerilor de poliție sau a procurorului raportat la așa zisele presiuni ce s-au exercitat asupra lor, care nu au fost probate, iar pe de altă parte, bogăția de informații din cuprinsul depozițiilor dovedește fără echivoc că acestea au fost obținute direct, prin contact nemijolocit de la inculpații M. V. și C. I. .

De altfel, inculpatul C. I. a și recunoscut existența acelor întîlniri dintre inculpatul M. și cele două martore, în cadrul cărora s-a stabilit ca acesta să le transporte în Olanda, iar martorele, din activitatea de prostituție să-i plătească inculpatului M. V. o taxă de protecție de 100 euro/zi, pe lângă valoarea transportului, iar liderul grupului Budai Răzvan Dorel avea ca sarcină să le cazeze și să le obțină un loc la vitrine.

Așa fiind, declarațiile martorelor Fărcaș și F. din faza de cercetare judecătorească, vor fi înlăturate ca nesincere, necoroborându-se cu restul probelor de la dosar, la pronunțarea soluției, instanța de apel luând în considerare cele arătate de acestea în fața procurorului.

Pe de altă parte, martora Novak Erika Kinga arată că s-a întîlnit prin intermediul martorului C. I. A., cu inculpatul M. V. G., care i-a propus să o ducă în Olanda la vitrine în vederea practicării prostituției, promițându-i că îi va asigura transportul în străinătate, cazarea și locul la vitrine, urmând ca din această activitate tânăra să câștige circa 1000 euro pe zi.

Martora și-a dat acordul pentru a pleca în Olanda, inculpatul fiind dispus să o transporte chiar în următoarele 2-3 zile însă aceasta nu avea documente de identitate, fiindu-i expirate.

În această situație, la data de_, în jurul orelor 21,30 inculpatul

M. V. G. însoțit de inculpatul P. N., s-a întâlnit cu martora Novak Erika Kinga în benzinăria OMV de pe Calea Turzii, pentru a discuta amănunte legate de plecarea în Olanda (vol.I f. 168, 211-213).

Din declarațiile martorei Novak Erika Kinga rezultă că inculpatul M. V.

G. i-a spus că prietenul lui, respectiv inculpatul P. N., ar cunoaște o persoană la "buletine"; și poate să o ajute să își obțină actele. Inculpatul i-a cerut să se întâlnească cu el și inculpatul P. N. pentru a rezolva problema actelor. Martora arată că în cursul discuției inculpatul P. N. i s-a adresat pe un ton amenințător spunându-i "să nu mă faci să umblu aiurea";, martora arătând că tonul folosit i-a dat impresia că inculpatul considera că ea ar fi avut o obligație să plece în Olanda. Martora arată că "s-a simțit amenințată de tonul folosit de inculpatul P. N. și de înfățișarea acestuia și a inculpatului M. V. G., cei doi fiind descriși de martoră ca "solizi și înfricoșători";, astfel că deși inițial și-a dat acordul, ulterior a hotărât să nu mai plece în Olanda cu inculpații";.

Și această martoră în faza cercetării judecătorești, a revenit asupra declarației din faza de urmărire penală, fără nicio justificare susținând că nu a citit depoziția din fața procurorului, deși a semnat-o, afirmație neprobată cu nimic. Mai mult, a făcut în fața instanței susțineri neveridice în sensul că nu-l cunoștea pe inculpatul P. N. și că întâlnirea cu inculpatul M. V. G. a

fost întîmplătoare și nu prin intermediul martorului C. I. A., fotografiile atașate dosarului în faza de urmărire penală demonstrând însă că la_, martora s-a întîlnit cu cei doi inculpați în benzinăria OMV de pe Calea Turzii, pentru a discuta despre plecarea în Olanda, precum și deplasarea la S. Pașapoarte din C. -N., împreună cu aceiași inculpați, pentru obținerea unei cărți de identitate.

Așa fiind, la pronunțarea soluției se vor avea în vedere declarațiile martorei Novak din faza de urmărire penală.

Din declarația martorului C. I. A. rezultă implicarea și vinovăția inculpatului M. în comiterea infracțiunilor deduse judecății. Astfel, în declarația dată în fața Tribunalului, la f.249, martorul arată textual "din anumite surse știam că inculpatul M. se ocupă cu transportul unor tinere în străinătate, care se prostituau în folosul lui, astfel că i-am sugerat lui M. ca în schimbul acestei datorii de 10 milioane pe care o aveam la el, să îi prezint două fete. Acesta a fost de acord, astfel că am asistat la două întîlniri ale tinerei cu inculpatul M. când acesta i-a spus "că urmează să-și desfășoare activitatea ca prostituată la vitrine și că o parte din bani urmau să ajungă la inculpatul M. ";. Eu i-am prezentat și pe Novak Erika, inculpatului M. . În timp ce eram în Novergia și apoi în Austria, am discutat cu inculpatul M. care mi-a cerut să-i aduc fete pentru a le putea duce el dincolo, în străinătate la prostituție. Mi-a spus că dacă voi proceda astfel, mă iartă de datorie";.

Din declarația martorei H. C. I. rezultă că "transportul din România în Olanda al inculpaților P. N., O. T., H. N. și al ei, s-a efectuat de către inculpatul M. V. G., cu autoturismul cu nr._, inculpatul M. având rolul de șofer și bodyguard pentru membrii grupului și tinerele care se prostituau în folosul lor, urmând a fi plătit de către fiecare dintre

inculpați";.

De asemenea, vinovăția inculpatului M. V. G. în săvârșirea

faptelor deduse judecății, rezultă din declarațiile părții vătămate A. A. C. din ambele faze ale procesului penal. Astfel, aceasta învederează că "a fost transportată în Olanda cu autoturismul condus de inculpatul M. V. G. ,

însoțită fiind de inculpatul Budai Răzvan Dorel și P. N. și că, aceștia știau cu toții că urmează să desfășoare activități de prostituție, deși partea vătămată credea că merge la o altfel de muncă.

A mai precizat partea vătămată că a încercat să fugă de la inculpatul Budai, care, cu sprijinul inculpaților M. V. G., P. N. și O. T., a căutat-o și a adus-o înapoi, aplicându-i corecții fizice și amenințări, inculpatul S. amenițând-o și direct și prin mesaje telefonice.

Relevantă este și susținerea părții vătămate în sensul că "toți inculpații din dosar aveau fete care produceau pentru ei, acestea fiind plasate toate, prin intermediul inculpatului Budai Răzvan Dorel și a relațiilor acestuia, la vitrine, că aceștia acționau ca un grup și se ajutau la nevoie, supraveghind activitatea fetelor fie personal, fie prin intermediul lui K. R. și că toți achitau sume de bani inculpatului M. V., care le asigura transportul din țară în Olanda și local";.

Aceeași parte vătămată afirmă că "inculpatul Budai Răzvan Dorel părea a fi șeful celorlalți coinculpați";.

Vinovăția inculpatului M. V. rezultă și din declarațiile inculpatului C.

I. care arată textual în fața Tribunalului C. (f.72) "inculpatul M. V. i-a spus numitei F. C. că o poate ajuta să lucreze în Olanda la vitrine. Este adevărat că inculpatul M. mi-a spus să-l anunț dacă, cunosc fete care vreau să meargă afară să se prostitueze. Cerând ajutorul inculpatului M., fetele s-au arătat dispuse să-i plătească o parte din sumele pe care urmau să le obțină.

Aceste sume vizau un comision și cheltuielile de transport în străinătate. Arăt că Fărcaș A. și F. C. au refuzat să mai meargă în Olanda, fiindu-le frică de inculpatul M. V., spunându-mi că acesta ar fi o fire violentă";.

Mai mult, vinovăția inculpatului M. reiese și din conținutul convorbirilor telefonice interceptate, care atestă că inculpatul M. V. G. era cel care avea inițiativa acestor discuții. "Astfel, în convorbirea din data de_ ora 17,58 inculpatul M. V. G. i-a cerut inculpatului C. I. să-i dea un răspuns cât mai repede, spunându-i că s-a eliberat o casă (în care fetele urmau a fi cazate), iar în aceeași seară la ora 20,29 inculpatul îi cere un răspuns definitiv, inculpatul C. I. arătând că nu discută la telefon astfel de probleme. La data de_ ora 01,06, inculpatul M. insistă, spunându-i inculpatului C. că are nevoie neapărat de un răspuns, că nu mai poate să țină casa găsită, chiria costând 450 euro pe săptămână (vol.IX f. 77,78,136-141)";.

La insistențele acestuia, în cursul lunii aprilie 2011 inculpatul C. I. a intermediat mai multe întâlniri între inculpatul M. V. G. și martorele Fărcaș A. și F. C. .

În acest sens, martora Fărcaș A. arată că "la mijlocul lunii aprilie 2011, inculpatul C. I. i-a relatat că inculpatul M. V. G. duce fete în Olanda pentru a se prostitua la vitrine și acolo le păzește pentru a nu avea probleme cu cineva. Totodată, i-a relatat martorei că inculpatul i-a cerut să o întrebe dacă nu dorește să meargă în Olanda să practice prostituția. Prin intermediul inculpatului

C. I., martora Fărcaș A. s-a întâlnit cu inculpatul M. la domiciliul ei, acesta propunându-i să vină în Olanda pentru a munci ca prostituată la vitrine și i-a prezentat modul în care se desfășura această activitate, respectiv că tinerele stau în camere cu intrare direct din stradă, iar clienții aleg fetele care le plac și intră în camera respectivă pentru a întreține relații sexuale cu fata pe care și-au ales-o. Inculpatul i-a dat de înțeles că nu este obligatoriu să întrețină relații sexuale cu clienții, martora având posibilitatea să ofere servicii de masaj erotic (împrejurare nereală). Inculpatul a promis martorei că îi asigură obținerea unei vitrine, găsirea unui loc de cazare și protecția fizică, să nu o bată cineva, să nu o fure și să o vândă altcuiva, în special unor albanezi, martora urmând să câștige

foarte bine, până la 1000 euro pe zi. Pentru a o convinge pe martoră, inculpatul i- a relatat că anterior a mai dus fete în Olanda, că acestora le-a mers foarte bine, câștigând până la 1000 euro pe zi, din care îl plăteau cu sume între 50 - 100 euro pe zi pentru că le păzea. Inculpatul i-a cerut martorei aceeași sumă, respectiv între 50 - 100 euro pe zi";.

Tot în cursul lunii aprilie 2011, inculpatul C. I. a intermediat întâlniri între martora F. C. și inculpatul M. V. G. acesta propunându-i martorei să se deplaseze împreună cu el în Olanda în vederea practicării prostituției, "asigurându-o că va câștiga suma de 900 euro pe zi din această activitate și solicitându-i ca din acești bani să-i plătească o taxă de 100 euro pe zi pentru protecție. Inculpatul s-a oferit să o transporte pe martoră în Olanda urmând ca aceasta să-i plătească contravaloarea transportului după ce va începe munca la vitrine și să îi găsească un loc de cazare prin intermediul unui prieten pe care îl avea în Olanda, fără să-i spună numele acestuia. Inculpatul i-a precizat martorei că "el și oamenii lui"; o vor supraveghea în perioada în care ea va lucra la vitrine, că anterior a mai dus fete în Olanda care au câștigat mulți bani la vitrine, că prietenii lui, Vanila, Gopo, O. u și Francezu au și ei fete care lucrează la vitrine și câștigă mulți bani. Inculpatul i-a relatat martorei că Vanila (Budai Răzvan Dorel) a dus în Olanda o fată țigancă din localitatea M. care provenea dintr-o familie săracă și această fată "i-a făcut lui Vanila mulți bani";, Gopo (P. N. ) are și el o fată care câștigă mulți bani la vitrine,

fata lui O. u câștigă mulți bani, iar acesta s-a întors la începutul anului 2011 cu circa 12.000 euro pe care "i-a spart"; pe lăutari și distracție";.

În urma întâlnirilor și discuțiilor cu inculpatul M. V. G. și

inculpatul C. I., inițial fiecare dintre cele două tinere și-au exprimat consimțământul de a se deplasa în Olanda, pentru a munci la vitrine. Ulterior, cele două martore s-au informat din alte surse cu privire la activitatea de la vitrine și au renunțat să mai plece, fiindu-le teamă să nu fie vândute sau abuzate.

Așa fiind, față de cele expuse mai sus, apelul inculpatului se va respinge ca nefondat,în baza art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen., identitatea dintre autor și faptele penale ce i se reproșează apărând evidentă, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată prin probele administrate în speță, astfel o soluție de achitare fiind exclusă.

Nu va putea fi primită nici solicitarea inculpatului de a se reduce pedepsele pentru cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa, întrucât infracțiunile de trafic de persoane, proxenetism și constituire a unui grup infracțional organizat, aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv demnitatea persoanei și chiar sănătății acesteia, reprezentând, una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate, iar reducerea excesivă a pedepsei pentru autorul unor asemenea infracțiuni, cu impact social deosebit, ar echivala cu încurajarea tacită a lui și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și, în plus, asemenea fapte, neurmate de o măsură fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea inculpaților impresia că pot persista în sfidarea legii.

Latura civilă a cauzei vizând confiscarea sumei de 7500 euro sau echivalentul în lei a acesteia, a primit o corectă rezolvare, întrucât rezultă din probele dosarului că acest inculpat a rămas în Olanda aproximativ în perioada iunie-octombrie 2010, când a beneficiat de la fiecare dintre fetele care se prostituau în folosul membrilor grupului, de sume de bani, aproximativ în valoare de 100 euro /zi, 1800 euro pe lună, iar pentru toată perioada, reiese suma de 7200 euro la care se adaugă 300 euro primiți de la H. C. și O. T., pentru transport.

Nici solicitarea vizând trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului C. nu poate fi primită, aceasta nefiind argumentată deloc de către avocatul inculpatului, iar pe de altă parte nici nu este posibilă potrivit art.379 alin.2 lit.b C.proc.pen., modificat prin Legea 356/2006, text de lege care permite retrimiterea unei cauze instanței de fond, numai în situații expres prevăzute: respectiv când o parte nu a fost legal citată sau, legal citată aceasta a fost în imposibilitate de a se înfățișa în fața magistraților, sau când intervine vreun caz de nulitate absolută. Niciuna din situațiile menționate mai sus, nu este incidentă în speță, astfel că apelul inculpatului este nefondat și sub acest aspect. Apelul, fiind o cale devolutivă de atac, presupune o nouă judecată în fond, conform art.345 C.proc.pen., astfel că soluția se pronunță de către magistrați prin administrarea de noi probe sau, prin reinterpretarea probatoriului existent deja la dosar.

Cu privire la apelul inculpatului O. T. :

Vinovăția inculpatului O. T. rezultă din declarațiile martorului cu identitate protejată "P. Ana";, din declarațiile martorului Bâlc I. P., din declarațiile martorului Riczi Raul Robert din faza de urmărire penală; din declarația părții vătămate A. A. C., din ambele faze ale procesului penal,

din declarația martorei H. C. I. din faza de urmărire penală, în fața Curții nefiind posibilă audierea, aceasta aflându-se în continuare în străinătate, (s-a făcut aplic.art.327 alin.3 C.proc.pen.), din probele scrise emanând de la Western Union prin care se confirmă sumele de bani trimise de martora H. în favoarea

inculpatului O. ; declarația martorei Mate C., declarațiile inculpatei H. N.

, din convorbirile telefonice interceptate, din declarațiile martorului S. M. .

Astfel, martorul cu identitate protejată "P. Ana"; a susținut că "are cunoștință de la persoane din anturajul inculpatului O. T. și de la acesta personal, că el ar fi transportat în Olanda pentru a se prostitua două fete, N. și C., pe care le-a și bătut";.

Vinovăția inculpatului O. rezultă și din susținerile martorului Bâlc I. P. care relatează că, "la diferite momente i-a văzut în Olanda, în localitatea Alkmaar, pe inculpații din prezentul dosar, chiar pe strada unde fetele își desfășurau activitatea de prostituție";.

Din declarația martorului Riczi Raul Robert rezultă că inculpatul O.

T. a avut un comportament abuziv față de martora H. C. I., atât în România, cât și în Olanda, învederând că "O. T. a bătut-o pe inculpata H.

N., iar H. C. era și ea foarte speriată, iar în prezența inculpatului nici nu vorbea cu mine";.

Martorul Riczi arată textual "am aflat de la inculpatul O. T. că are fete în Italia la produs, de la care a primit sume de bani în perioada cât inculpatul O. l-a vizitat pe martor în Spania";.

Curtea reține că martora H. C. susține că după ce au ajuns în Olanda, au început certuri între ea și inculpatul O. T., "din cauza faptului că mai uita să-i lase bani de cheltuială sau uneori îi lăsa bani puțini și nu îi ajungeau de țigări și să iasă la terasă, situație în care o suna, o înjura, fiind nervos. Martora arată că niciodată nu a fost lovită sau bătută, ci doar înjurată. Tot martora H. C. I. a arătat că în timp ce se afla în Olanda, inculpata H.

N. i s-a plâns că inculpatul O. T. a lovit-o pentru că mergea prea des la vitrina martorei, în timpul programului de lucru. Martora arată că i-a atras atenția inculpatei să nu mai treacă pe la vitrine pentru că îi ia din timpul de

lucru și nu mai câștigă bani";.

Martora H. C. precizează că "îl întreținea pe inculpatul O. T., trimițându-i în februarie 2010 suma de 500 euro din Italia, în Spania, unde se afla inculpatul, declarație care se coroborează cu cea a martorului Riczi.

Curtea reține din probele dosarului, că în cursul lunii aprilie 2010 inculpatul O. T. a racolat-o pe inculpata H. N. pentru prostituție. În luna mai 2010, inculpatul O. a plasat-o pe inculpata H., inculpatului Gal și altor bărbați pentru a întreține relații sexuale.

Din declarațiile martorei H. din faza de urmărire penală, rezultă că

"aceasta îl întreținea pe inculpatul O., iar din suma de 1100 euro obținuți din prostituție îi dădea acestuia zilnic 30 de lei, plătea cheltuielile de întreținere ale apartamentului aparținând inculpatului Gal, la care se adăugau și plata sumei de 150 lei/lună reprezentând chiria pentru toți cei care locuiau în acel apartament";.

Din declarațiile aceleiași martore, H., rezultă că "la începutul lunii iunie 2010, inculpații O. și P. N. i-au propus ei și inculpatei H. să se deplaseze împreună în Olanda, unde ele să practice prostituția la vitrine și să-i întrețină și pe aceștia, lucru acceptat de toți patru, sens în care inculpatul O. a luat legătura cu inculpatul Budai Răzvan ca acesta să obțină vitrine pentru cele două femei și locuri de cazare";.

Martora H. relevă că îl întreținea pe inculpatul O. din banii câștigați de ea prin prostituție, precizând că în octombrie 2010 inculpatul O. a primit de la ea 7000 euro pentru a-și cumpăra un autoturism.

Așa fiind, Curtea va înlătura apărarea inculpatului O., în sensul că banii proveneau din munca prestată de el în construcții, fiind contrazisă de ansamblul probator atașat dosarului, respectiv declarațiile martorei H., inculpatei H. N. și martorului Riczi Raul. De altfel, chiar inculpatul O. arată textual că "a preferat să ducă banii cu el în numerar și să nu facă transferuri bancare, întrucât nu putea să justifice suma și risca să rămână fără ei";.

Martora H. îi trimitea bani inculpatului O., așa cum rezultă și din probele scrise, prin sistemul de transferuri bancare Western Union.

Dovada infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism comise de

inculpatul O. T. este făcută și prin declarația martorului S. M. F. care arată că "nu i-am plătit în Olanda banii de chirie inculpatului O. T., acesta afirmând că martora H. C. este cea care achită chiria și utilitățile";.

Prin declarația martorului S. M., s-a dovedit totodată existența grupului infracțional organizat compus din inculpații O. T., M. V. G. ,

P. N., S. P., Budai Răzvan Dorel, dar și exploatarea sexuală a martorei H.

C. și încasarea sumelor realizate de aceasta din prostituție, de către inculpatul

O. T. .

Astfel, martorul S. arată textual că "a mers în cartierul vitrinelor și a observat-o pe martora H. C. I. în timp ce își desfășura activitatea de prostituată fiind îmbrăcată foarte sumar. Acesta arată că în fiecare zi martora mergea la vitrine, întorcându-se în jurul orelor 01,00 - 02,00, iar inculpatul O.

inculpatul S. P. D., în locuința inculpatului aflându-se și mai vechile lui cunoștințe, inculpatul P. N., în folosul căruia se prostitua inculpata H. N. și inculpatul M. V. G. . Martorul mai arată că inculpații Budai Răzvan Dorel, P. N., M. V. G. și S. P. D. nu lucrau și nici nu furau din magazine";.

Din declarația martorului S. M. F. rezultă că "în Olanda despre inculpatul O. T. se știa că este peștele Corinei";.

Inculpata H. N. în declarația dată în fața Tribunalului C. la_ (f.73) învederează că "inculpatul O. T. m-a lovit fără motiv, fiind sub influența alcoolului și văzându-mă că vorbesc cu prietena mea R. . Inculpatul

O. a lovit-o pe C. H. ";, Curtea reținând astfel că martora H. C. a declarat neveridic, când a susținut că nu a fost agresată de inculpatul O., declarația martorei H. relevând adevărul, persoană de altfel prezentă la corecțiile fizice exercitate de inculpatul O. asupra martorei H. .

Mai mult, prin declarațiile părții vătămate A. A. C. , este relevată vinovăția inculpatului O. T., aceasta arătând textual "toți inculpații din dosar aveau fete care produceau pentru ei, acestea fiind plasate, prin intermediul inculpatului Budai Răzvan Dorel și a relațiilor acestuia, la vitrine, aceștia acționau ca un grup și se ajutau la nevoie, supraveghind activitatea fetelor fie personal, fie prin intermediul lui K. R. și toți achitau sume de bani

inculpatului M. V., care le asigura transportul din țară în Olanda și local";. A precizat aceeași parte vătămată, A. A., că "atunci când a fugit de la inculpatul Budai, a fost căutată și adusă înapoi de către inculpații M. V. G.

, P. N., O. T., care i-au aplicat corecții fizice și au exercitat amenințări asupra ei, iar inculpatul S. P. a constrâns-o moral și prin mesaje telefonice";.

Mai mult, "din declarațiile martorelor Mate C. Aurelia și H. C.

I. rezultă că inculpatul O. T. mergea în fiecare dimineață la vitrine pentru a o aștepta pe martora H. C. I. și a o însoți până acasă. Martora H. C.

I. arată că din banii câștigați la vitrine suporta în întregime sumele necesare întreținerii inculpatului O. T. în Olanda (chirie, plata utilităților, mâncare, distracții) și îi dădea acestuia mici sume de bani 10-20 euro pe zi. Tot din acești bani, martora arată că a trimis familiei inculpatului suma de 50 de euro";.

Curtea reține că și din conținutul convorbirilor telefonice interceptate ale inculpatului O. T. rezultă că în luna mai 2011 a primit de la martora H. C. I. 600 euro pentru a-și plăti transportul din România în Olanda, bani proveniți din prostituție, alături de sumele remise și destinate cumpărării unui autoturism.

Așa fiind, dovedindu-se fără echivoc vinovăția inculpatului în comiterea tuturor infracțiunilor deduse judecății, este exclusă achitarea acestuia, în baza art.10 lit.c și d C.proc.pen., apelul urmând a fi respins în baza art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen. Nu poate fi primită nici solicitarea vizând reducerea pedepsei aplicată inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism, întrucât aceasta prezintă un pericol social ridicat, iar micșorarea cuantumului ar apărea ca o măsură disproporționată față de starea de recidivă a inculpatului, în contextul infracțional, determinat de o luptă susținută împotriva traficului de persoane, fenomen care a luat amploare. Din împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, modalitățile folosite de inculpat - violența - rezultă pericolul social deosebit de grav al infracțiunii de proxenetism, la care se adaugă atât nerecunoașterea infracțiunii comise, cât și starea de recidivă în care se află, ca efect al încălcării legii penale.

Față de cele ce preced, apelul inculpatului O. T. se va respinge ca nefondat.

Cu privire la apelul inculpatului S. P. D. :

VINOVĂȚIA INCULPATULUI S. P. D. rezultă din propriile sale recunoașteri din faza de urmărire penală, în fața Tribunalului C. uzând de dreptul la tăcere; din declarațiile părții vătămate A. A. C. ; din declarațiile martorei V. L. din ambele faze ale procesului penal, din declarațiile inculpatului A. C. F. și din probele scrise emanând de la Western Union.

Astfel, inculpatul S. P. D. a arătat în faza de urmărire penală care era modalitatea în care fetele erau plasate la vitrine prin intermediul lui Budai Răzvan Dorel, precizând și că toți cei implicați în dosar, aveau fete care produceau pentru ei, trăind toți de pe urma activității de prostituție desfășurată de acestea, achitând diverse sume de bani inculpatului Budai ori inculpatului M. și că atunci când partea vătămată A. A. C. a fugit, au mers după ea

inculpații Budai Răzvan Dorel, M. V. G., P. N. și O. T. ";.

Existența grupului și sarcinile membrilor acestuia, reies din declarația inculpatului S. P. care arată că "incidentul cu albanezii a avut loc în timp ce grupul condus de Budai Răzvan Dorel o căuta pe partea vătămată A. pentru a o aduce înapoi";.

Vinovăția inculpatului S. rezultă și din declarația părții vătămate A.

A. C. care învederează că "toți inculpații din dosar aveau fete care produceau pentru ei, acestea fiind plasate toate, prin intermediul inculpatului Budai Răzvan Dorel și a relațiilor acestuia, la vitrine, că aceștia acționau ca un

grup și se ajutau la nevoie, supraveghind activitatea fetelor fie personal, fie prin intermediul lui K. R. și că toți achitau sume de bani inculpatului M. V., care le asigura transportul din țară în Olanda și local";.

Aceeași parte vătămată a învederat că "atunci când a fugit de la inculpatul Budai Răzvan Dorel a fost adusă înapoi de către inculpații M., P. N.

, O. T. care i-au aplicat corecții fizice, inculpatul S. a amenințat-o că îi violează copiii, nefiind străin astfel de activitatea grupului, existența acestuia și componență";.

Tot victima arată că "la acest incident au participat inculpații Budai Răzvan Dorel, O. T., M. V. G., P. N., A. C. F. și S. P.

D., care au fugit când cei din grupul de albanezi au scos un pistol cu care au început să tragă focuri de armă";. Albanezii le-au cerut celor din grupul condus de inculpatul Budai Răzvan să o lase în pace pe partea vătămată.

Dovada ființării grupului și apartenența la acesta a inculpatului S., este realizată prin faptul că în luna iulie 2010, când s-a deplasat în Olanda pentru a sprijini activitatea de prostituție a martorei V. L., inculpații M., P. și Budai l-au așteptat la aeroport, iar ulterior l-au transportat la domiciliul inculpatului A. C. .

Martora V. L. arată că îl întreținea pe inculpatul S. P. și îi dădea acestuia 50 de euro/zi.

Mai mult, așa cum rezultă din transferurile făcute prin Western Union, martora V. L. i-a trimis inculpatului S. P. sumele de 4.750 euro, 543 dolari în perioada 7 iulie 2010-11 aprilie 2011 și 270 euro în perioada 12.08.-_

Inculpatul A. C. arată că inculpatul S. P. era cel care "ținea evidența banilor pe care martora V. L. îi dădea inculpatului A. ";.

Din sumele de bani primite de la V. L., inculpatul S. a trimis 150 euro la 8 septembrie 2010, mamei sale, iar la 13 septembrie 2010, suma de 100 euro unei alte persoane.

Partea vătămată A. A. C. arată că tinerele " care se prostituau în folosul grupului erau așteptate pe rând de către inculpatul M. V. G., S.

P. D., A. C. sau O. T., care le conduceau acasă, pentru a nu fi jefuite de banii obținuți la vitrine";.

Așa fiind, pentru motivele ce preced, este exclusă achitarea inculpatului în baza art.10 lit.c C.proc.pen. pentru cele trei infracțiuni deduse judecății, astfel că apelul acestuia apare ca nefondat și se va respinge ca atare, în baza art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen.

Cu privire la apelul inculpatului P. N. :

Vinovăția inculpatului P. N. rezultă din: declarațiile inculpatului M. V.

G., declarațiile inculpatului S. P. D., declarațiile inculpatului A. C.

F., declarațiile părții vătămate A. A. C., declarațiile inculpatei H. N.

, declarațiile martorei H. C. I. din faza de urmărire penală citită în fața Curții și însușită de aceasta, declarațiile martorelor Fărcaș A. și F. C., din faza de urmărire penală, declarațiile inculpatului C. I., declarațiile martorei Novak Erika Kinga și transferurile bancare efectuate prin Western Union.

Astfel, din declarația inculpatului M. V. G. din fața Tribunalului

C. de la_ rezultă că acesta recunoaște că împreună cu inculpatul P. N. l- au transportat în Olanda, din România, pe inculpatul Budai Răzvan Dorel însoțit de prietena sa K. R., iar după o scurtă perioadă de timp, s-a deplasat din nou în Olanda, însoțit de inculpații P. N., O. T., H. N., H. C. I.

. Inculpatul M. V. G. recunoaște că a primit pentru transport 700 euro, toți inculpații fiind cazați la inculpatul Budai Răzvan Dorel.

Inculpatul M. V. recunoaște că la primul transport făcut în Olanda împreună cu inculpații P. N. și Budai Răzvan Dorel, erau însoțiți și de partea vătămată A. A. C. . De asemenea, relatează că au fost atacați de niște albanezi, el, inculpatul P. N., O. T., S. P., dar omite să prezinte motivul agresiunii - faptul că vroiau să o recupereze pe partea vătămată A. A. C. care fugise de la inculpatul Budai Răzvan Dorel, nemaidorind să fie exploatată sexual de membrii grupului infracțional.

Din declarațiile inculpatului M. V. G. rezultă clar, implicarea inculpatului P. N. în grupul infracțional, sarcina sa fiind recrutarea și însoțirea victimelor în străinătate pentru prostituție. S-au probat agresiunile fizice exercitate asupra părții vătămate A. A. C., ceea ce se circumscrie

infracțiunii de trafic de persoane, precum și foloasele materiale trase de pe urma prostituției practicate benevol de inculpata H. N., ceea ce întrunește elementele infracțiunii de proxenetism.

Din declarația inculpatului S. P. D. din faza de urmărire penală, rezultă "modalitatea în care fetele erau plasate la vitrine prin intermediul lui Budai Răzvan Dorel, precizând că toți inculpații implicați în dosar aveau fete care produceau pentru ei, trăind toți de pe urma activității de prostituție desfășurată de acestea, achitând diverse sume de bani inculpatului Budai, ori inculpatului M. și că atunci când partea vătămată A. A. C. a fugit, s-au deplasat după ea pentru a o recupera, inculpații Budai Răzvan Dorel, M. V., P. N. și O. T. ";.

Din declarația inculpatului A. rezultă că inculpatul Budai Răzvan era liderul grupului infracțional raportat la împrejurarea că acesta avea sarcina de a obține locuri de muncă la vitrine pentru tinerele recrutate și transportate din România pentru prostituție, recunoscând totodată că se întîlnea cu ceilalți inculpați, deci și cu inculpatul P. N., ceea ce dovedește că aceștia se aflau cu toții în Olanda, deși nu aveau locuri de muncă și nici mijloace materiale de existență, rezultând fără echivoc că singura sursă de întreținere a lor, o reprezenta traficul de persoane și proxenetismul, așa cum declară partea vătămată A. și martorii audiați nemijlocit de instanță.

Din declarația părții vătămate A. A. C. din ambele faze ale procesului penal rezultă că "a fost transportată în Olanda cu autoturismul condus de inculpatul M. V. G., însoțită fiind de inculpatul Budai Răzvan Dorel și P. N. și că, aceștia știau cu toții că urmează să desfășoare activități de prostituție, deși partea vătămată credea că merge la o altfel de muncă.

A mai precizat partea vătămată că a încercat să fugă de la inculpatul Budai, care, cu sprijinul inculpaților M. V. G., P. N. și O. T., a căutat-o și a adus-o înapoi, aplicându-i corecții fizice și amenințări, inculpatul S. amenițând-o și direct și prin mesaje telefonice";.

Relevantă este și susținerea părții vătămate în sensul că " toți inculpații din dosar aveau fete care produceau pentru ei, acestea fiind plasate toate, prin intermediul inculpatului Budai Răzvan Dorel și a relațiilor acestuia, la vitrine, că aceștia acționau ca un grup și se ajutau la nevoie, supraveghind activitatea fetelor fie personal, fie prin intermediul lui K. R. și că toți achitau sume de bani inculpatului M. V., care le asigura transportul din țară în Olanda și local";.

Tot partea vătămată A. arată că "Budai Răzvan Dorel părea a fi șeful celorlalți coinculpați";.

Din declarația inculpatei H. N. din fața Tribunalului C. din _

, rezultă existența grupului infracțional, componența acestuia, sarcinile fiecăruia,

ale inculpaților P. N., O. T. și M. V. G. fiind recrutarea și transportarea victimelor de sex feminin în Olanda pentru prostituție.

Astfel, aceasta arată "am plecat în Olanda pentru a practica prostituția împreună cu inculpații M. V. G., O. T. și P. N., cu mașina, condusă de cel dintâi. În Olanda, cu toții am fost cazați la Budai Răzvan Dorel. Alături de mine au rămas și inculpații M. V. și P. N. . Inculpatului P. N. i-am dat mai multe sume de bani provenite din activitatea pe care o desfășuram. Împreună cu K. R., pe tot timpul șederii în Olanda am suportat toate cheltuielile cu cazarea, mâncarea și întreținerea, inculpații P. N., O. T. și

V. - fiind în vacanță - ".
Din această susținere a inculpatei H., Curtea reține că rezultă fără echivoc întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de proxenetism în sarcina inculpatului P. N., în sensul că acesta neavând nicio ocupație "fiind în vacanță"; alături de inculpații O. T. și M. V., trăgeau foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către H. N. și H. C. I. .
Din actele scrise ale dosarului, din transferurile bancare efectuate prin sistemul Western Union , rezultă că H. N. i-a trimis inculpatului P. N., în perioada cât acesta se afla în România suma de 1150 euro, doar în luna martie 2011. Probele cauzei mai atestă că inculpatul P. N. făcea deplasări în Olanda împreună cu inculpatul M. V., pentru a primi bani de la inculpata H. N.
. Astfel, în_, inculpatul P. N. i-a expediat 200 euro - soției sale P. R., transferul realizându-se din localitatea Alkmaar, banii provenind din activitatea de prostituție desfășurată de inculpata H. N. .
Din declarația martorei H. C. I. rezultă că "în luna mai 2010, reîntorcându-se din Olanda, inculpatul O. T. i-a prezentat-o pe inculpata H.
ca fiind verișoara lui. Mai mult, martora arată că la începutul lunii iunie 2010, inculpații O. T. și P. N. le-au propus ei și lui H. N. să se deplaseze împreună în Olanda, unde ele să practice prostituția la vitrine, în folosul inculpaților";.
Martora H. C. învederează că "la scurt timp înaintea plecării în Olanda, inculpatul P. N. a preluat-o pe inculpata H. N. de la inculpatul
T., convingând-o să formeze un cuplu și să se prostitueze în folosul lui, lucru acceptat de aceasta.

Martora H. C. afirmă că "transportul inculpaților P. N., O. T. ,

H. N. și al ei în Olanda, în iunie 2010, s-a făcut cu autoturismul inculpatului M. V. G., urmând ca banii pentru deplasare să fie achitați de inculpata H. N. și martora H. C., după începerea activității de prostituție.

Din declarația martorei Fărcaș A. din faza de urmărire penală rezultă că "inculpatul M. V. G. i-a relatat acesteia că și prietenul lui, inculpatul

P. N., duce fete în Olanda, la vitrine, că în cursul anului 2010 acesta a dus în Olanda o fată care face mulți bani";.

Inculpatul M. V. a mai precizat martorei "că el, inculpatul Budai Răzvan și inculpatul P. N. sunt solizi, fac sală și nu le este frică de albanezii din Olanda, astfel că nu trebuie să-și facă griji că va păți ceva";.

Martora F. C. în faza de urmărire penală arată că inculpatul M.

V. G. "s-a oferit să o transporte în Olanda, urmând ca aceasta să-i plătească contravaloarea transportului, după ce va începe munca la vitrine și să îi găsească un loc de cazare prin intermediul unui prieten pe care îl avea în Olanda, fără să-i precizeze numele acestuia. Inculpatul i-a precizat martorei că

"el și oamenii lui"; o vor supraveghea în perioada în care ea va lucra la vitrine, că anterior a mai dus fete în Olanda care au câștigat mulți bani la vitrine, că prietenii lui, Vanila, Gopo, O. u și Francezu au și ei fete care lucrează la vitrine

și câștigă mulți bani. Inculpatul i-a relatat martorei că Vanila (Budai Răzvan Dorel ) a dus în Olanda o fată țigancă din localitatea M. care provenea dintr-o familie săracă și această fată "i-a făcut lui Vanila mulți bani";, Gopo (P. N. ) are și el o fată care câștigă mulți bani la vitrine, fata lui O. u câștigă mulți bani, iar acesta s-a întors la începutul anului 2011 cu circa 12.000 euro pe care "i-a spart"; pe lăutari și distracție";.

Prin declarația din faza de urmărire penală, inculpatul C. I. confirmă că a fost de față când inculpatul M. V. i-a relatat martorei Fărcaș A. că "inculpatul P. N. duce fete în Olanda la vitrine, că în anul 2010 a dus în Olanda o fată, care face mulți bani";.

Din declarația martorei Novak Erika Kinga, din faza de urmărire penală, rezultă de asemenea vinovăția inculpatului P. N. în săvârșirea faptelor deduse judecății. Astfel, martora învederează că "la data de_, în jurul orelor 21,30 inculpatul M. V. G. însoțit de inculpatul P. N., s-a întâlnit cu martora Novak Erika Kinga în benzinăria OMV de pe Calea Turzii pentru a discuta amănunte legate de plecarea în Olanda";.

Din declarațiile martorei Novak Erika Kinga rezultă că " inculpatul M. V.

G. i-a spus că prietenul lui, respectiv inculpatul P. N., ar cunoaște o persoană la "buletine"; și poate să o ajute să își obțină actele. Inculpatul i-a cerut să se întâlnească cu el și inculpatul P. N. pentru a rezolva problema actelor. Martora arată că în cursul discuției inculpatul P. N. i s-a adresat pe un ton amenințător spunându-i "să nu mă faci să umblu aiurea";, martora arătând că tonul folosit i-a dat impresia că inculpatul considera că ea ar fi avut o obligație să plece în Olanda. Martora arată că s-a simțit amenințată de tonul folosit de inculpatul P. N. și de înfățișarea acestuia și a inculpatului M. V. G., cei doi fiind descriși de martoră ca "solizi și înfricoșători";, astfel că deși inițial și-a dat acordul, ulterior a hotărât să nu mai plece în Olanda cu inculpații";.

Față de cele expuse mai sus, este exclusă achitarea inculpatului în baza art.10 lit.c și d C.proc.pen., vinovăția acestuia fiind dovedită înafara oricărui dubiu, pentru toate infracțiunile deduse judecății.

Nu poate fi primită nici solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei aplicate de tribunal pentru infracțiunea de proxenetism, prin aplicarea art.74 C.pen., întrucât proxenetismul și traficul de persoane sunt infracțiuni cu pericol social deosebit de ridicat, deoarece reprezintă cea mai gravă formă de parazitism social și una din cele mai josnice, cinice și abjecte manifestări ale conștiinței înapoiate. Pericolul social deosebit al acestor fapte constă în împrejurarea că, face din practicarea prostituției de către o altă persoană, o sursă ilicită de câștig și de procurare a mijloacelor de trai, dar în același timp provoacă o gravă tulburare în desfășurarea relațiilor de conviețuire socială și constituie un teren favorabil pentru săvârșirea altor fapte grave.

În acest context, doar lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, nu poate duce la reducerea sancțiunii aplicată de prima instanță.

Nu poate fi primită nici cererea de restituire a autoturismului marca Alfa Romeo cu nr.de înmatriculare_, lăsat în custodia numitei P. R. M., deoarece la dosar există probe că a fost achiziționat din banii obținuți din activitatea de prostituție, desfășurată de inculpata H. N. . Așa cum Curtea a reținut în considerentele deciziei, inculpatul P. N. a beneficiat din activitatea infracțională a inculpatei H., de suma de 1150 euro în perioada în care se afla în România, iar ținând cont de împrejurarea că acesta a primit sume de bani și în perioada în care se afla în străinătate, aproximativ 1000 euro/lună, fiindu-i remiși de inculpata H., apare fără echivoc că autovehiculul a fost achiziționat cu banii proveniți dintr-o activitate infracțională, condiții în care măsura

confiscării apare ca legală. Nu s-a probat că banii ar proveni din nunta organizată de inculpat.

Câtă vreme pedeapsa complementară aplicată de către instanța de fond pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni a fost de 3 ani, es te evident că dintr -o

eroare materială s-a consemnat în considerente și în minută o durată de 4 ani,

deoarece făcându-se aplicarea art.33, 34 și 35 C.pen., se va e xecuta pedeapsa cea

mai grea, aceea de 3 ani închisoare - pe deapsă complement ară, urmând ca dup ă

rămânerea definitivă a hotărârii, Tribuna lul Cluj să emită ma ndatul de executare

cu cuantumul corect al pedepsei complementare, acela de 3 ani.

Față de cele expuse mai sus, apelul inculpatului se va respinge ca nefondat în baza art.379 pct.1 lit.b C.proc.pen.

Cu privire la apelul inculpatului A. C. F. :

Vinovăția inculpatului rezultă din propriile recunoașteri ale acestuia, declarația inculpatului S. P. D., declarația martorei V. L. A., declarația martorei Mate C., declarația părții vătămate A. A. C., declarația martorului Păunescu R., declarația martorei Cozac A. .

Astfel, așa cum rezultă din declarația părții vătămate A. A. C.

din fața procurorului și a instanței, "toți inculpații din dosar, inclusiv inculpatul

A. aveau fete care produceau pentru ei, acestea fiind plasate toate, prin intermediul inculpatului Budai Răzvan și a relațiilor acestuia, la vitrine, că aceștia acționau ca un grup și se ajutau la nevoie, supraveghind activitatea fetelor, fie personal, fie prin intermediul lui K. R., și că toți achitau sume de bani inculpatului M. V., care le asigura transportul din țară în Olanda și local";.

Tot partea vătămată A. precizează că în luna iunie 2010 cu câteva zile înainte ca inculpatul A. să sosească în Olanda, acesta a vorbit de mai multe ori la telefon cu inculpatul Budai Răzvan, cei doi stabilind ca "acesta din urmă să facă loc la vitrine pentru două fete pe care inculpatul A. urma să le aducă. Cei doi, au convenit ca inculpatul A. să se descurce cu banii de drum, urmând să se cazeze la inculpatul Budai împreună cu cele două fete. Inculpatul Budai l-a resunat pe inculpatul A. și i-a confirmat că totul s-a rezolvat. Tot partea vătămată arată că la aceste discuții telefonice a participat și inculpatul S. P. . Pentru a avea bani de drum, pentru transportul celor două tinere în Olanda, inculpatul A. l-a determinat pe martorul Păunescu R. să ia un împrumut de la cămătari, partea vătămată A. arătând că datorită acestui fapt, martorul era

îngrijorat";.

Aceeași parte vătămată A. A. arată că "inculpatul A. l-a luat cu el pe martorul Păunescu, numai pentru ca acesta să achite deplasarea în Olanda a celor patru persoane, iar după sosirea în străinătate, împreună cu inculpatul Budai, inculpatul A. l-a alungat pe martor, chemându-l pe inculpatul S., care urma să se ocupe de numita V. L. și să obțină bani, din activitatea de prostituție practicată de aceasta";.

Din propriile recunoașteri ale inculpatului A. rezultă existența grupului infracțional, componența acestuia și împrejurarea că inculpații le supravegheau și urmăreau pe victimele infracțiunilor de trafic de persoane și proxenetism.

Astfel, acesta arată că "la 10 zile de la sosirea noastră în Olanda, au venit și inculpații O. T., M. V. G. și P. N. la invitația inculpatului Budai Răzvan. La un moment dat m-a sunat inculpatul Budai pentru a o întreba pe Mate C., despre partea vătămată A. A., deoarece nu știa unde se găsește aceasta.

Această susținere a inculpatului A. demonstrează fără dubiu, existența grupului, rolul de conducător al inculpatului Budai Răzvan care trebuia să cunoască în orice moment unde se aflau victimele traficului de persoane, sumele încasate de acestea din practicarea prostituției și subordonarea totală a lor, față de membrii grupului. Așa se explică de ce, în urma telefonului primit din partea inculpatului Budai, că partea vătămată A. A. a fugit, inculpatul A. împreună cu inculpații M. V., P. N., O. T. și S. P. au pornit în căutarea acesteia, au avut acel incident cu cetățenii albanezi, care i-au amenințat cu pistoalele pentru a renunța la recuperarea părții vătămate.

Dacă inculpatul A., nu se afla în grupul inculpaților P. N., O., M. și S., ce o căutau pe partea vătămată A., este logic că nu avea cum să participe la atacul dezlănțuit asupra lor de către cetățenii albanezi, dar conform propriilor recunoașteri, a fost prezent la incident.

Mai mult, probele dosarului, din declarațiile părții vătămate A. A. rezultă că și inculpatul A. "era implicat în activitatea de supraveghere a fetelor, însoțindu-i pe ceilalți inculpați în zona vitrinelor, purtând glugi trase pe față";.

Totodată, "inculpatul A. recunoaște că inculpatul Budai era liderul grupului, având îndemânarea și capacitatea de a obține locuri de muncă la vitrine pentru tinerele exploatate";.

Din declarația inculpatului S. P. D. rezultă că inculpatul A. a săvârșit infracțiunea de trafic de persoane, întrucât acesta arată textual că "V.

L. mi-a relatat telefonic că a fost dusă în Olanda prin inducere în eroare, iar ulterior determinată să practice prostituția în folosul inculpatului Budai și a inculpatului A., care îi luau jumătate din banii pe care îi câștiga. Inculpatul S. a arătat că V. L. i-a spus că în fiecare zi câștiga între 200 - 300 euro din practicarea prostituției și că în fiecare dimineață, când ajungea acasă, era obligată să-și împartă banii cu inculpații A. și Budai. Aceasta i-a mai spus că inculpatul Budai îi pretinde suma de 75 euro/zi ca și comision, pentru că i-a aranjat locul de muncă la vitrine";.

Inculpatul S. P. arată că "inculpatul A. și O. T. îi achitau zilnic inculpatului Budai 75 euro, din banii obținuți prin prostituție, rezultând astfel că membrii grupului aveau obligația să plătească liderului acestuia o cotă parte din încasări";.

Din declarațiile martorei V. L. făcute în fața Curții, rezultă că aceasta încearcă să atenueze răspunderea penală a inculpatului A. sau chiar să o înlăture, însă, depoziția va fi privită ca vădit nesinceră, necoroborându-se cu declarațiile părții vătămate A. A., a martorei A. L., a martorului Riczi Raul și a inculpatului S. P. .

Mai mult, martora V. a fost transportată cu aceeași ocazie, în străinătate, alături de martora Mate C., de către inculpatul A., aceasta din urmă relatând cu lux de amănunte întreaga activitate infracțională în care a fost implicat inculpatul, ori este neverosimil ca față de una dintre martore, apelantul

A. să fi avut o anumită conduită, total diferită, de cea manifestată față de V.

, mai ales că ambele au fost duse în străinătate pentru a practica prostituția.

De altfel, prin declarația sa, partea vătămată A. A. arată textual că

"pe drum, după ieșirea din țară, inculpatul A. i-a spus numitei V. L. că de fapt urmează să o ducă în Olanda la vitrine, în vederea practicării prostituției și nu în Italia, ca damă de companie";.

Așa fiind, rezultă fără echivoc nesinceritatea martorei V. L., a cărei declarație din faza de cercetare judecătorească va fi înlăturată.

Din declarația martorei Mate C. din ambele faze ale procesului penal, "rezultă că inculpatul A. i-a pretins ca din banii pe care îi va obține din

practicarea prostituției, să îi plătească suma de 500 euro pentru reparația autoturismului, evaluată în total la suma de 2000 euro. De asemenea, inculpatul a pretins suma de 1000 euro de la V. L. A. sub același motiv, inculpatul reprosându-le că din cauza lor i s-a stricat autoturismul.

În săptămâna în care martora și inculpatul au locuit la inculpatul Budai Răzvan Dorel, ea a suportat o treime din costul chiriei, a utilităților și a hranei, diferența fiind plătită de K. R. P. și V. L. A., niciunul dintre

inculpați, neavând vreo contribuție la aceste sume. După circa o săptămână de la sosirea în Olanda, K. R. P. a dus-o și pe V. L. A. la biroul de plasare și a înregistrat-o ca prostituată obținând și pentru ea o vitrină. Tot în aceeași perioadă, K. R. P. a plasat-o și pe partea vătămată A. A. C. la o altă vitrină.

R. P., V. L. A. și partea vătămată A. A. C., acestea încasând chiar și între 500 - 700 euro pe zi. Inculpatul A. C. F. a întrebat-o pe martoră ce se întâmplă, de ce câștigă bani mai puțini decât celelalte fete. Martora s-a scuzat, arătând că îi este rușine de ceea ce face, iar inculpatul i-a cerut să fie mai sociabilă cu clienții și să aibă mai multă încredere în ea, pentru a avea mai multe încasări. La sfaturile inculpatului, martora a luat exemplul celorlalte tinere, începând să aibă încasări mai mari, de până la 380 euro pe zi, rămași după plata vitrinei";.

În aceeași declarație, martora Mate C. arată că "inculpatul A. și-a abandonat autoturismul și nu a efectuat niciun fel de reparații la el, astfel că sumele pretinse de la V. L. și de la ea, cu acest titlu, le-a folosit în interes personal. Că inculpații erau structurați într-un grup infracțional, rezultă și din faptul că atunci când autoturismul condus de inculpatul A., s-a defectat în Germania, acesta i-a telefonat inculpatului Budai, care, împreună cu L. Silviu s- au deplasat la Frankfurt și i-au preluat pe toți patru și i-au transportat în Alkmaar. Și cazarea inculpatului A. și a victimelor racolate, s-a făcut tot la reședința inculpatului Budai Răzvan.

Susținerile nereale ale inculpaților apelanți că ei nu formau un grup în sensul art.7 din Legea 39/2003, sunt infirmate prin actele materiale derulate în concret de aceștia. Astfel, rezultă din probele dosarului că inculpații M. V., P.

N. și Budai Răzvan l-au așteptat pe inculpatul S. la aeroport, iar ulterior, l-au transportat la domiciliul inculpatului A. .

Martora Mate C. în declarațiile date învederează că "la începutul lunii octombrie 2011 a revenit în România și i-a încredințat inculpatului A. toți banii economisiți, respectiv suma de 1100 euro. Când a revenit în țară și avea nevoie de bani, Mate C. îl suna pe inculpatul A., care îi dădea sumele solicitate. În luna noiembrie 2010 inculpatul A. a dus-o pe martora Mate C. în Germania, iar din banii încasați din prostituție, aceasta l-a întreținut pe inculpat, dându-i zilnic 5 euro, bani de buzunar.

Relevantă pentru vinovăția inculpatului A. este afirmația acestuia făcută în fața martorei Mate C. în luna octombrie 2010, când inculpatul A. s-a deplasat în Olanda pentru a locui cu C. N. "dacă fata vrea să mă țină, merg la ea; nu mai stau să-ți iau ție banii";.

Din declarația martorei Cozac A. din fața Tribunalului C., rezultă că la data de 25 mai 2011, Mate C. Aurelia a fost citată în vederea audierii în calitate de martor, ocazie cu care a dat declarații mincinoase cu privire la modul în care a ajuns în Olanda, persoanele cu care a intrat în contact acolo, încercând să diminueze participarea inculpatului A. C. F. la comiterea faptelor reținute in sarcina lui. Din declarația martorei Cozac A. Cosmina, colega de apartament a martorei Mate C. Aurelia, rezultă că înainte de a fi audiată, aceasta a fost contactată telefonic de către inculpatul A. C. F. care i-a cerut să "nu îl bage la apă"; și că martorei Mate C. Aurelia îi era frică de inculpatul A. C. F. .

La data de 27 mai 2011, martora Mate C. Aurelia, din propria inițiativă a revenit asupra declarațiilor mincinoase, pe care și le-a retras, arătând că inițial a mințit, cu privire la implicarea inculpatului A. C. F. în exploatarea prostituției în Olanda. Curtea reține că în fața tribunalului, martora Mate a precizat că își menține ultima depoziție făcută în fața procurorilor, în care a descris în detaliu activitatea ilicită derulată de inculpatul A., ce întrunește elementele constitutive ale faptelor deduse judecății.

Ori, dacă inculpatul A. nu comisese nicio infracțiune față de martora Mate, ce sens avea să-i telefoneze și să-i ceară să nu declare adevărul?

Din declarația martorului Păunescu R., din fața instanței și a procurorului rezultă că "timp de o săptămână în luna august 2010, a fost cazat la inculpatul A., fiind întreținut de către matora Mate, iar în 28 august 2010, când martorul a revenit în România, banii de drum i-au fost dați de inculpatul A.

C. ";.

De altfel, în fața tribunalului, inculpatul A. recunoaște că a beneficiat de sumele de bani obținute de cele două martore Mate și V. din activitatea de prostituție, sub pretextul achitării contravalorii autoturismului cu care au efectuat deplasarea și se defectase, precum și sub aspectul plății chiriei, arătând totodată și că obișnuia să păstreze temporar banii lui Mate C., proveniți din practicarea prostituției. El, de altfel, și-a îndeplinit rolul ce-i revenea în cadrul grupului, de racolare, recrutare a tinerelor în vederea practicării prostituției, exploatându-le și trăgând foloase materiale alături de ceilalți membri, de pe urma activității acestora.

Pentru motivele ce preced, apelul inculpatului A. va fi admis așa cum s- a arătat doar pentru nelegalitatea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de proxenetism prev.de art.329 alin.1 și 2 C.pen., cu aplicarea art.41, 42 și 74, 76 C.pen., pentru care Curtea îl va condamna la 2 ani și 8 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a și b C.pen., sancțiune care va fi contopită cu restul pedepselor aplicate pentru celelalte infracțiuni.

La individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea a avut în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, dar și cele reale vizând infracțiunile comise, că tribunalul a aplicat sancțiuni just stabilite, păstrând o proporție între gravitatea actelor ilicite săvârșite, consecințele acestora și durata în timp necesară procesului educațional de resocializare. S-a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor, atitudinea procesuală a inculpatului care a încercat să eludeze aflarea adevărului și împrejurarea că acesta a mai suferit o condamnare, pentru o faptă concurentă.

Raportat la cele de mai sus, apare ca fondat doar motivul de apel vizând nelegalitatea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de proxenetism, urmând a fi respinse ca neîntemeiate toate solicitările vizând achitarea acestuia în baza art.10 lit.a și d C.proc.pen.

De altfel, pentru a putea invoca achitarea întemeiată pe art.10 lit.a C.proc.pen., inculpatul ar fi trebuit să dovedească că nu a existat o faptă în materialitatea ei și nu neapărat penală. Ori, în speță, inculpatul a recunoscut că a avut mai multe întîlniri cu martora Mate și că a tras foloase de pe urma activității ei de prostituție și a martorei V., astfel că achitarea solicitată, fundamentată pe acest temei de drept, este nejustificată, nesprijinindu-se pe argumente de natură a zdruncina încrederea Curții în justețea probatoriilor administrate.

Așa fiind, nu se impune achitarea inculpatului în baza art.10 lit.a și d C.proc.pen.

Nu poate fi primită nici solicitarea inculpatului vizând acordarea unui efect mai larg circumstanțelor atenuante și pe cale de consecință, diminuarea și mai mult a pedepsei aplicate pentru infracțiunea de proxenetism, cu consecința suspendării sub supraveghere a acesteia, întrucât față de modul concret de săvârșire a faptei și caracterul continuat al acesteia, cuantumul pedepsei principale de 2 ani și 8 luni închisoare, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor acestuia, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea modalitate de executare la conștientizarea consecințelor faptei sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.

Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus și nici schimbată modalitatea de executare, față de gravitatea faptei comise, consecințele acesteia, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni.

Nu în ultimul rând, în urma individualizării judiciare a pedepsei, potrivit criteriilor prevăzute de art.72 C.pen., trebuie aplicată o sancțiune într-un cuantum care să poată îndeplini funcțiile și să poată realiza scopul acesteia, în contextul în care infracțiunea a fost săvârșită și al caracterului de fenomen dobândit de acest tip de fapte, în ultima perioadă de timp.

În sinteză, motivele vizând netemeinicia soluției de condamnare a inculpatului A. nu pot fi primite, cu excepția celui de nelegalitate care a fost reliefat mai sus și care a fost admis în baza art.379 pct.2 lit.a C.proc.pen.

Cu privire la apelul inculpatului C. I. :

Deși apărătorul din oficiu al inculpatului C. a invocat motive de netemeinicie a sentinței tribunalului, trebuie remarcat că acesta și-a retras apelul declarat împotriva aceleiași sentințe a Tribunalului C. la data de 8 martie 2012, luându-se act de această manifestare de voință prin decizia penală nr.64/29 martie 2012 a Curții de Apel C. .

Pe de altă parte, retragerea apelului are caracter definitiv conform art.416 pct.3 C.proc.pen., nemaiputând fi pusă în discuție la data de_ când s-au dezbătut pe fond apelurile inculpaților și al procurorului.

Așa fiind, Curtea va constata că inculpatul C. și-a retras apelul la data de 8 martie 2012, condiții în care nu mai pot fi supuse controlului judiciar, eventuale motive de netemeinicie ale sentinței atacate.

În baza art.189 C.pr.pen.se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 400 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului C. I., av.Țuțu Octavian, sumă ce se va plăti din FMJ.

Cu privire la apelul inculpatei H. N.

Prin rechizitoriul DIICOT - S. T. C., inculpata H. N. a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor de mărturie mincinoasă prev.de art.260 alin.1 C.pen.și favorizarea infractorului prev.de art.264 C.pen.

Conform practicii judiciare constante a instanței supreme și a literaturii de specialitate, Curtea reține că favorizarea infractorului are caracterul de infracțiune autonomă, de sine stătătoare, iar nu de act de participație, întrucât favorizarea are loc atunci când nu există o înțelegere prealabilă între persoana care a săvârșit o infracțiune și cel care îi dă ajutor pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală sau judecata, ori executarea pedepsei, sau pentru a-i asigura folosul sau produsul infracțiunii.

Favorizarea are apoi caracterul de infracțiune conexă - corelativă cu infracțiunea al cărei făptuitor este ajutat prin fapta de favorizare, existența favorizării ca faptă subsecventă, depinzând de existența faptei antecedente.

În fine, favorizarea are caracterul de incriminare generală dar subsidiară, ajutorul dat unui infractor primind calificarea de favorizare numai atunci când alte dispoziții de lege nu incriminează ipoteze speciale de favorizare, cum ar fi mărturia mincinoasă.

Așadar, față de caracterul subsidiar al infracțiunii de favorizarea infractorului, Curtea va reține în sarcina inculpatei H. N., doar infracțiunea de mărturie mincinoasă prev.de art.260 alin.1 C.pen., sens în care se va dispune schimbarea încadrării juridice conform art.334 C.proc.pen., din infracțiunile de mărturie mincinoasă prev.de art.260 alin.1 C.pen.și favorizarea infractorului prev.de art.264 alin.1 C.pen., într-o unică infracțiune de mărturie mincinoasă prev.de art.260 C.pen.

Sub acest aspect, apelul inculpatei este fondat urmând a fi admis în baza art.379 pct.2 lit.a C.proc.pen.

Solicitarea inculpatei de a se dispune achitarea sa în baza art.10 lit.d rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen. de sub învinuirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, temeiul fiind lipsa laturii obiective, Curtea va respinge această cerere ca neîntemeiată, întrucât în speță sunt întrunite elementele constitutive ale acestei fapte penale.

Astfel, "fapta martorului care, participând în această calitate într-o cauză, face afirmații mincinoase cu privire la împrejurările esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, indiferent dacă instanța care a soluționat cauza a înlăturat din ansamblul probator administrat, declarațiile date de către acesta, ca fiind nesincere, întrucât infracțiunea de mărturie mincinoasă se consumă în momentul în care s-au făcut afirmațiile mincinoase cu privire la împrejurările esențiale, neavând relevanță dacă au influențat sau nu soluția pronunțată";.

De asemenea, caracterul esențial al împrejurărilor la care trebuie să se refere afirmațiile mincinoase nu se determină în funcție de sentința pronunțată în cauza în care s-a făcut mărturia mincinoasă, ci în funcție de obiectul probei.

"Dacă aceasta este concludentă, în raport cu învinuirea adusă inculpatului sau cu orice alt aspect de natură să influențeze răspunderea penală a acestuia, împrejurarea relatată mincinos de martor are caracter esențial în sensul art.260 alin.1 C.pen, sens în care s-a pronunțat instanța supremă în mod constant";.

Ori, așa cum rezultă din probe, la data de 25 mai 2011 inculpata H.

N. s-a prezentat la sediul DIICOT - S. T. C. fără a fi citată, arătând că dorește să fie audiată în legătură cu prietenul ei "Gopo";, respectiv inculpatul

P. N., despre care a aflat că a fost arestat.

S-a procedat la audierea în calitate de martor a inculpatei, declarația acesteia fiind consemnată la data de 25 mai 2011, între orele 17,40 - 19,25 pe formularul seria C nr. 0298124.

Cu ocazia audierii, aceasta a dat declarații mincinoase, arătând că în realitate, a aflat de pe internet că prostituția este legală în Olanda, deși probele de la dosar converg spre ideea că propunerea de a pleca în Olanda a aparținut

inculpatului P. N. care, împreună cu inculpatul O. T. i-au propus să se deplaseze în Olanda, în Alkmaar, la inculpatul Budai Răzvan Dorel.

Inculpata a negat în declarația dată în calitate de martor, că i-ar fi dat inculpatului sume de bani din activitatea de prostituție pe durata șederii acestuia în Olanda, arătând că doar în cursul lunii martie 2011 i-a trimis acestuia mai multe sume de bani cu titlu de împrumut. A mai declarat că îl cunoaște pe

inculpatul A. C. F., că acesta stătea în aceeași casă cu inculpatul S.

P. D., cu V. L. A. și martora Mate C. Aurelia, fără a cunoaște ce făcea inculpatul A. C. F. în Olanda. Inculpata a mai arătat că, la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai 2011, K. R. P. a anunțat-o că o fată a făcut plângere penală la DIICOT (partea vătămată A. A. C. ), iar la data de_ aceasta i-a comunicat că inculpatul P. N. a fost arestat. Mai arată inculpata că, în aceeași zi, a fost sunată și de către inculpatul A. C.

F. care i-a cerut să o contacteze pe avocata inculpatului P. N., aceasta din urmă fiind cea care a îndrumat-o să se prezinte la sediul DIICOT - S. T.

C. pentru a da declarații.

Urmare a extinderii cercetărilor și începerii urmăririi penale față de H.

martor este mincinoasă în legătură cu relația pe care ea și martora H.	C.	I.
a avut-o cu inculpatul O. T., cu privire la relația dintre K. R.	P.	și
inculpatul Budai Răzvan Dorel, privind prezența inculpatului S. P.	D.	în
imobilul unde locuia și aceasta, și cu privire la prezența inculpaților M.	V.	G.
și P. N. în aceeași locuință.

Nici în declarația de martor, nici în declarația de învinuită H. N. nu a relatat aspectele legate de sumele de bani pe care inculpații M. V. G. și P.

N., le primeau din activitățile de prostituție și pe care inculpata nu avea cum să nu le cunoască, câtă vreme chiar ea era una din persoanele care le achitau, aspecte dovedite cu declarațiile celorlalte persoane din grupul inculpaților și al fetelor exploatate de ei, aflate în Alkmaar în aceeași perioadă.

Pe cale de consecință, Curtea reține că în cauză sunt întrunite pe deplin elementele infracțiunii de mărturie mincinoasă prev.de art.260 alin.1 C.pen.

O solicitare subsidiară a inculpatei H. N. este aceea de a se dispune achitarea sa de sub învinuirea infracțiunii vizate de art.260 alin.1 C.pen., în baza art.10 lit.i/1 rap.la art.11 pct.2 lit.a C.proc.pen., rap.la art.260 alin.2 C.pen.,

având în vedere că inculpata și-a retras mărturia mincinoasă înainte de pronunțarea unei soluții în dosar.

Această cerere nu poate fi primită, deoarece la data audierii, așa cum a rezultat tot din declarația dată în calitate de martor, cât și din declarația dată ca și învinuită, H. N. cunoștea că inculpații M. V. G. și P. N. erau deja arestați de la data de 17 mai 2011, astfel că retragerea declarației de martor la 27 mai 2011, nu poate produce efectele prevăzute de art 260 al.2 C.pen., textul de lege prevăzând expres că "fapta nu se pedepsește dacă înainte de a se produce arestarea inculpatului, martorul își retrage mărturia";.

Nu poate fi primită nici solicitarea de a se reduce pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă conform art.74, 76 C.pen., întrucât activitatea ilicită a inculpatei prezintă un pericol social sporit, iar resocializarea sa viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin menținerea sancțiunii aplicate de tribunal precum și a modalității de executare, cea vizată de art.81 C.pen., suspendarea condiționată a executării pedepsei raportat la împrejurarea că inculpata nu posedă antecedente penale, dar în același timp nici nu s-a prezentat la judecarea apelului în fața Curții.

Astfel, apelul inculpatei H. fiind fondat, în baza art.379 pct.2 lit.a C.proc.pen., se va admite împotriva aceleiași sentințe, pe care o va desființa sub aspectul încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina sa și judecând: o va condamna pe aceasta:

În baza art.260 alin.1 C.pen. pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de mărturie mincinoasă prev.de art.260 alin.1 C.pen. și favorizarea infractorului, prev.de art.264 alin.1 C.pen., la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare

Se va înlătura din sentință disp.art.33 lit.b și art.34 lit.b C.pen.

În baza art.81 C.pen. se va suspenda condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare prev.de art.82 C.pen., acela de 3 ani și 6 luni.

Conform art.359 C.pr.pen. se va atrage atenția inculpatei asupra disp. art.83 C.pen.

Se va face aplicarea art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II-a C.pen.

Se va face aplicarea art.71 alin.5 C.pen. privind suspendarea pedepsei accesorii.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatei, av.Moșteanu C.

, sumă ce se va plăti din FMJ.

Cheltuielile judiciare în apelul inculpatei vor rămâne în sarcina statului.

În privința inculpaților arestați, respectiv A. C., O. T., M. V.

G. și P. N., Curtea va menține starea de arest a acestora conform art.350 C.proc.pen.

Cum, în cauză, temeiul arestării îI constituie dispozițiile art. 148 alin.1 lit.f cod proc.pen. și acesta nu a dispărut, iar în cursul judecății în primă instanță s-a stabilit vinovăția inculpaților urmează a se constata că se impune menținerea în continuare a măsurii arestării preventive.

Presupunerea rezonabilă privind săvârșirea acestor infracțiuni de către inculpați, precum și modalitatea ipotetică de realizare denotă un potențial criminogen ridicat și un pericol social major.

În concluzie, existența cazului de arestare prev.de art.148 lit.f Cod proc.pen. este pe deplin probat, așa încât revocarea măsurii preventive a arestării nu se impune pentru niciunul dintre aceștia.

Constatând că sunt întrunite atât cerințele art. 3002și ale art.160bcod proc.pen. cât și prevederile art. 5 pct.1 lit. a și c din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea va menține starea de arest a inculpaților deținuți în Penitenciarul Gherla, întrucât hotărârea provizorie de condamnare justifică privarea de libertate în scopul garantării executării pedepsei aplicate potrivit art. 5 paragraf 1 din CEDO (cauza Tommasi vs.Franța).

Chiar dacă hotărârea de condamnare a inculpaților pronunțată pe fond de Tribunalul Cluj nu are caracter definitiv, fiind apelată de către inculpați și DIICOT - S. T. C., ea este totuși de natură să justifice continuarea privării de libertate a acestora, în condițiile art. 5 paragraf 1 lit. a din CEDO, astfel cum a fost interpretat de aceeași instanță în cauza Wemhoff contra Germaniei.

În baza art.88 C.pen. se va deduce din pedepsele aplicate celor trei inculpați O., M., P. N., reținerea și arestul preventiv începând cu 17 mai 2011 la zi.

În baza art.189 C.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 300 lei (3 x 100 lei) onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților M.

G., O. T. și S. P. D., (av.Szatmari F. Cornel, av.Jiman Mara și av.T. oniu Mara), sume ce se vor plăti din FMJ.
Se va stabili în favoarea Baroului C. suma de 300 lei (2x150 lei) onorariu pentru apărătorul din oficiu al părților vătămate, av.Negru C., sumă ce se va plăti din FMJ.
Vor fi obligați inculpații M. V. G., O. T. și S. P. D. să plătească în favoarea statului suma de câte 1200 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariile parțiale pentru apărătorii din oficiu, iar pe inculpatul P. N. să achite statului suma de 1100 lei cheltuieli judiciare
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă ÎCCJ - DIICOT S. T.
C. și inculpatul A. C. F. împotriva sentinței penale nr.17 din 20 ianuarie 2012 a Tribunalului C., pe care o desființează sub aspectul nelegalei pedepse aplicate inculpatului pentru infracțiunea de proxenetism și judecând sub acest aspect:
Condamnă pe inculpatul A. C. F. fiul lui F. și N., născut la data de_ în C. -N., jud. C., cetățean român, dom. în C. -N., Aleea Bușteni nr. 7, ap. 13, jud. C., fără antecedente penale, CNP 1., deținut în prezent în Penitenciarul Gherla, în baza art.329 alin.1, alin.2 teza I C.pen. cu aplic.art.41, 42 C.pen., art.74, 76 C.pen. pentru infracțiunea de proxenetism la o pedeapsă de:
- 2 ani și 8 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a și b C.pen.
Menține pedepsele de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen., pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 al. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003 și de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 al. 1, al. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 al. 2 C.pen.
Constată că prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N. definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. inculpatul
fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 ani pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de împiedicare în orice mod a
funcționării normale a unui sistem informatic în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 49 din Legea nr.161/2003 cu art. 41 al.2 C.pen., comisă în perioada aprilie-mai 2009.
În baza art. 85 C.pen. dispune anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N., definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. .
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 și 36 al. 1 C.pen. constată că infracțiunile reținute în sarcina inculpatului în prezentul dosar sunt concurente între ele și cu infracțiunea pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr.99/_ a Judecătoriei C. -N. definitivă prin decizia penală nr.948/R/_ a Curții de Apel C. și dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:
- 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b C.pen. pe o perioadă de 3 ani începând cu data terminării executării pedepsei .
  În baza art. 71 C.pen. interzice inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II C.pen. începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la terminarea executării pedepsei.
  Menține starea de arest a inculpatului A. C. F. .
  În baza art.88 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și al arestului preventiv de la_ la_ și începând cu data de_ la zi.
  Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
  În baza art.189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu, av.I. M., sumă ce se va plăti din FMJ.
  Cheltuielile judiciare în apelul P. ui și al inculpatului A. C. F. rămân în sarcina statului.
  1. Admite apelul declarat de inculpata H. N. împotriva aceleiași sentințe, pe care o desființează sub aspectul încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina sa și judecând:
    Condamnă pe inculpata H. N., fiica lui I. și C., născută la data de_ în C. -N., jud. C., cetățean român, dom. în C. -N., str. D. Roman, nr. 6, ap. 1, jud. C., fără antecedente penale, CNP 2.
    În baza art.260 alin.1 C.pen. pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de mărturie mincinoasă prev.de art.260 alin.1 C.pen. și favorizarea infractorului, prev.de art.264 alin.1 C.pen., la o pedeapsă de:
- 1 an și 6 luni închisoare
Înlătură din sentință disp.art.33 lit.b și art.34 lit.b C.pen.
În baza art.81 C.pen. suspendă condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare prev.de art.82 C.pen., acela de 3 ani și 6 luni.
Conform art.359 C.pr.pen. atrage atenția inculpatei asupra disp. art.83 C.pen.
Face aplicarea art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II-a C.pen.
Face aplicarea art.71 alin.5 C.pen. privind suspendarea pedepsei accesorii. Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.
În baza art.189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 100 lei onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatei, av.Moșteanu C., sumă ce se va plăti din FMJ.
Cheltuielile judiciare în apelul inculpatei rămân în sarcina statului.
1. Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații O. T., M.

V. G., P. N. și S. P. D. împotriva aceleiași sentințe.

Menține starea de arest a inculpaților O. T., M. V. G. și P. N. .

În baza art.88 C.pen. deduce din pedepsele aplicate celor trei inculpați reținerea și arestul preventiv începând cu 17 mai 2011 la zi.

În baza art.189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 300 lei (3 x 100 lei) onorarii parțiale pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților M. V.

G., O. T. și S. P. D., (av.Szatmari F. Cornel, av.Jiman Mara și av.T. oniu Mara), sume ce se vor plăti din FMJ.

Stabilește în favoarea Baroului C. suma de 300 lei (2x150 lei) onorariu pentru apărătorul din oficiu al părților vătămate, av.Negru C., sumă ce se va plăti din FMJ.

Obligă pe inculpații M. V. G., O. T. și S. P. D. să plătească în favoarea statului suma de câte 1200 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei reprezentând onorariile parțiale pentru apărătorii din oficiu, iar pe inculpatul P. N. să achite statului suma de 1100 lei cheltuieli judiciare.

IV. Constată că inculpatul C. I. și-a retras apelul declarat împotriva aceleiași sentințe la data de 8 martie 2012, luându-se act de această manifestare de voință prin decizia penală nr.64/29 martie 2012 a Curții de Apel C. .

În baza art.189 C.pr.pen. stabilește în favoarea Baroului C. suma de 400 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu al inculpatului C. I., av.Țuțu Octavian, sumă ce se va plăti din FMJ.

Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare cu inculpații M. V. G.

, O. T., P. N., A. C. F., H. N. și S. P. D. și cu părțile vătămate A. A. C. și S. M. M. . Definitivă față de inculpatul C.

I. .

Pronunțată în ședința publică din 13 martie 2013.

PREȘEDINTE			JUDECĂTOR		GREFIER
DP	I.	C.	M. D.	S.

red.PD/CA 8 ex. - _

jud.fond.Ț. A.

← Sentința penală nr. 56/2013. Trafic de persoane		Decizia penală nr. 158/2013. Trafic de persoane →

Decizia penală nr. 45/2013. Trafic de persoane

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Decizia penală nr. 45/2013. Trafic de persoane