CSJ. Decizia nr. 1053/2003. Penal. Art.180 alin.1, 205 c.pen. Recurs în anulare

ROMÂNIA

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1053/2003

Dosar nr. 5253/2002

Şedinţa publică din 28 februarie 2003

Asupra recursului în anulare de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea penală prealabilă, din 25 octombrie 1999, partea vătămată M.P.C., a chemat în judecată pe inculpaţii D.G. şi M.F.L., ambii domiciliaţi la aceeaşi adresă cu partea vătămată, pentru infracţiunile de lovire, ameninţare şi insultă, prevăzute de art. 180, art. 193 şi art. 205 C. pen., săvârşite la data de 21 octombrie 1999.

Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, constatând că există indicii cu privire la săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 C. pen., în baza art. 285 C. proc. pen., a trimis cauza la parchetul de pe lângă aceeaşi judecătorie, pentru efectuarea de cercetări pentru această infracţiune.

Prin referatul din 6 februarie 2001, secţia 8 poliţie Bucureşti a propus neînceperea urmăririi penale, iar Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 2 Bucureşti prin rezoluţia din 28 februarie 2001 a confirmat propunerea şi a dispus trimiterea cauzei, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 193 şi art. 205 C. pen., la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti.

Prin sentinţa penală nr. 1005 din 27 septembrie 2001, sus-menţionata judecătorie, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. h) şi la art. 284 C. proc. pen., a încetat procesul penal, pentru infracţiunile prevăzute de art. 180, art. 193 şi art. 205 C. pen. şi a obligat-o pe petiţionară să plătească statului suma de 500.000 lei cheltuieli judiciare.

Instanţa a reţinut că partea vătămată a lipsit la două termene de judecată consecutive şi a considerat că lipsa este nejustificată.

Partea vătămată M.P.C. a declarat recurs, nemotivat, iar Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 2128/R din 14 decembrie 2001 a respins recursul, ca nefondat.

Împotriva sentinţei penale nr. 1005 din 27 septembrie 2001 a Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti şi deciziei penale nr. 2128/R din 14 decembrie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat recurs în anulare întemeiat pe cazurile prevăzute de art. 410 alin. (1), partea I, pct. 6 teza a II-a şi partea a II-a pct. 51, teza I C. proc. pen.

Se susţine că instanţa de fond a dispus greşit încetarea procesului penal, reţinând lipsa părţii vătămate la două termene, nejustificată.

Se mai susţine că judecarea în recurs, s-a făcut în lipsa părţilor şi cu citaţiile greşit întocmite.

Recursul în anulare este fondat.

Potrivit art. 2841 C. proc. pen., în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 279 C. proc. pen. (la care punerea în mişcare a acţiunii penale, se face numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate), lipsa nejustificată a părţii vătămate la două termene consecutive în faţa primei instanţe, este considerată drept retragere a plângerii prealabile.

În cauză, se constată că, după trimiterea dosarului la judecătorie, conform Rezoluţiei din 28 februarie 2001 a procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, partea vătămată M.P.C. a lipsit la termenele consecutive, de 29 mai, 28 iunie şi 27 septembrie 2001.

Pe de altă parte, se constată că partea vătămată a trimis două plângeri la judecătorie (la 23 mai 2001 şi 21 septembrie 2001), în care aducea la cunoştinţă faptul că este în imposibilitate de a se prezenta la instanţă, deoarece a fost ameninţată cu moartea de către inculpaţi, doreşte să se prezinte la instanţă, în care scop solicită a se lua de organele de poliţie şi instanţa de judecată, măsuri de protecţie a sa.

La dosar a mai trimis şi o copie de pe o plângere în acelaşi sens, adresată Ministerului de Interne.

În această situaţie, lipsa părţii vătămate nu este „nejustificată” căci nu se poate considera că poziţia sa exprimă intenţia de retragere a plângerii prealabile, în sensul prezumţiei instituită prin art. 2841 C. proc. pen., astfel încât, greşit s-a dispus încetarea procesului penal.

Cu privire la judecarea cauzei în recurs, se constată următoarele deficienţe.

În citaţiile pentru termenul de la 14 decembrie 2001, nu s-a menţionat numărul imobilului ci numai denumirea străzii.

În plus, în citaţia către partea vătămată, s-a menţionat eronat numele C. în loc de C.

La judecată în calea de atac, au lipsit părţile, încât viciile de procedură nu s-au acoperit prin prezenţa acestora.

Pentru aceste motive, urmează în baza art. 4141 alin. (1), raportat la art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., a admite recursul în anulare, a casa ambele hotărâri pronunţate în cauză şi a trimite cauza pentru rejudecare la instanţa de fond, respectiv Judecătoria sectorului 2 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva sentinţei penale nr. 1005 din 27 septembrie 2001 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi deciziei penale nr. 2128/R din 14 decembrie 2001 a Tribunalului Bucureşti privind pe inculpaţii D.G. şi M.F.L.

Casează hotărârile atacate şi trimite cauza pentru rejudecare la instanţa de fond, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 28 februarie 2003.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 1053/2003. Penal. Art.180 alin.1, 205 c.pen. Recurs în anulare