CSJ. Decizia nr. 3393/2003. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3393/2003
Dosar nr. 3318/2003
Şedinţa publică din 28 iulie 2003
Asupra recursului de faţă.
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin încheierea din 8 iulie 2003, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins cererea de recuzare formulată de inculpatul M.I.D împotriva tuturor procurorilor şi a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ca nefondată, obligând petiţionarul la 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
În motivarea acestei încheieri, Curtea a reţinut netemeinicia cererii de recuzare, care nu a fost motivată pentru fiecare procuror în parte, considerând-o un abuz de drept având ca scop tergiversarea soluţionării cauzei, precum şi zădărnicirea prelungirii arestării preventive a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, intimatul inculpat a declarat recurs la data de 17 iulie 2003, susţinând că procurorii recuzaţi urmăresc prin orice mijloace să inducă, în continuare, în eroare, instanţa care judecă această speţă, promovând motive aberante pentru susţinerea unei cereri repetate de prelungire a unui mandat de arestare preventivă abuziv.
Examinând recursul, Curtea constată că este tardiv declarat.
Astfel, potrivit alin. (7) al art. 52 (introdus prin Legea nr. 281/2003), text intrat în vigoare de la data de 11 iulie 2003, conform art. II din OUG nr. 66/2003, încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată numai cu recurs, în termen de 48 de ore din momentul pronunţării.
Or, declarând recurs la data de 17 iulie 2003, evident, recursul a fost tardiv declarat, potrivit textului menţionat, aplicabil de la data de 11 iulie 2003.
Până la data de 11 iulie 2003, în absenţa unor dispoziţii legale potrivit cărora încheierea prin care s-a respins recuzarea ar putea fi atacată, separat, cu recurs, asemenea recursuri erau inadmisibile potrivit art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., raportat la art. 52 alin. (6) din acelaşi cod. Astfel de încheieri puteau fi atacate doar odată cu hotărârea pronunţată în cauză.
Pentru motivele expuse, Curtea va respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 700.000 lei către stat, din care suma de 200.000 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul M.I.D. împotriva încheierii din 8 iulie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 iulie 2003.
← CSJ. Decizia nr. 3380/2003. Penal. Art.215 alin.2 c.pen. Recurs | CSJ. Decizia nr. 3394/2003. Penal → |
---|