ICCJ. Decizia nr. 66/2003. Penal. Art.20 rap.la art.174 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.66.
Dosar nr.3694/2003
Şedinţa publică din 4 februarie 2004
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.59 din 24 februarie 2003 Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpatul A.V. în baza art.20 raportat la art.174, 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), b), c) C. pen. şi art. 76 alin. (2) C. pen., la 4 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a), b), e) C. pen. pe o durată de 4 ani, cu aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
În temeiul art.118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea unei ţapine.
S-a constatat că partea vătămată M.L. nu s-a constituit parte civilă.
Inculpatul a fost obligat către Spitalul municipal Fălticeni la plata sumei de 2.330.861 lei cheltuieli spitalizare şi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa a reţinut, în fapt, că la data de 7 martie 2002, urmare unor neînţelegeri cu partea vătămată şi martorul A.M., în barul din sat, inculpatul, aflat sub influenţa alcoolului i-a urmărit pe susnumiţii, la plecarea din local şi i-a aplicat părţii vătămate o lovitură în cap cu o ţapină.
Partea vătămată a fost internată în Spitalul municipal Fălticeni cu diagnosticul plagă contuză parieto-occipitală stg.; contuzie cerebrală minoră.
Din certificatul medico-legal al I.M.L.-Suceava rezultă că M.L. prezintă la examinare plagă post incizie chirurgicală pentru un abces apicranian produs în legătură directă de cauzalitate cu o plagă veche contuză cicatrizată, care a putut fi produsă prin lovire cu un corp contondent la 7 martie 2002, necesitând pentru vindecare 27-30 zile îngrijiri medicale.
Deşi nu s-a constatat medico-legal ca fiind pusă în pericol viaţa părţii vătămate, instanţa a reţinut că fapta inculpatului realizează conţinutul infracţiunii de tentativă de omor calificat, având în vedere obiectul folosit în agresiune – o ţapină, aptă să producă moartea – zona capului vizată, deosebit de sensibilă şi intensitatea loviturii.
Apelul declarat de inculpat – prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art.181 C. pen. şi, în subsidiar, reţinerea circumstanţei atenuante a provocării – a fost respins ca nefondat prin Decizia penală nr.203 din 14 iulie 2003 a Curţii de Apel Suceava.
Inculpatul a declarat recurs împotriva deciziei penale susmenţionate, reiterând motivele din apel, însă, în prealabil, solicitând în scris repunerea în termenul de recurs întrucât din motive medicale, pe care le va dovedi cu înscrisuri, nu a exercitat în termen calea de atac.
Verificând hotărârea criticată în raport cu dispoziţiile legale care reglementează condiţiile şi termenul de exercitare a căii de atac, Curtea constată că cererea inculpatului de repunere în termen este nefondată şi, în consecinţă, recursul este tardiv.
Aşa cum rezultă din partea introductivă a deciziei penale atacate, inculpatul aflat în stare de libertate, a fost prezent la dezbaterea apelului, care a avut loc la data de 14 iulie 2003.
Recursul a fost declarat de inculpat şi depus la Curtea de Apel Suceava la data de 12 august 2003.
Potrivit art. 3853 alin. (1) cu referire la art. 363 C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile şi curge de la pronunţare pentru partea care a fost prezentă la dezbateri.
Se constată, astfel, că recursul a fost declarat de inculpat după expirarea termenului de 10 zile, prevăzut de lege.
Motivul invocat de inculpat şi care ar fi determinat întârzierea în declararea recursului, respectiv faptul că ar fi fost bolnav, nu este dovedit.
Inculpatul nu a prezentat instanţei nici un act doveditor al maladiei pretinse, astfel încât cererea acestuia de repunere în termenul de recurs este neîntemeiată.
Faţă de cele ce preced, respingând ca neîntemeiată cererea de repunere în termenul de recurs, Curtea va respinge recursul inculpatului ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge cererea de repunere în termenul de declarare a recursului.
Respinge ca tardiv, recursul declarat de inculpatul A.V. împotriva deciziei penale nr.203 din 14 iulie 2003 a Curţii de Apel Suceava.
Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 4 februarie 2004.
| ← CSJ. Decizia nr. 665/2003. Penal. Art.197 c.pen. Recurs în... | CSJ. Decizia nr. 668/2003. Penal. Contestaţie la executare.... → |
|---|
