CSJ. Decizia nr. 690/2003. Penal. Art.211 alin.2 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 690/2003
Dosar nr. 4636/2002
Şedinţa publică din 12 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din actele dosarului, constată următoarele:
Tribunalul Teleorman, prin sentinţa penală nr. 140 din 27 august 2002, a condamnat pe inculpatul M.B.G. la 7 ani de închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 39 C. pen., pedeapsa de 7 ani de închisoare a fost contopită cu aceea de un an şi 3 luni de închisoare, la care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 72 din 7 februarie 2001 a Judecătoriei Alexandria, urmând ca dintre cele două pedepse, să o execute pe cea mai grea.
Inculpatul a fost menţinut în stare de arest, iar din durata pedepsei i s-a dedus detenţia preventivă. Lui i-a fost aplicată suma de 300.000 lei, însuşită de la victimă.
De asemenea, inculpatul a fost obligat la 2.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, că, în noaptea de 24 aprilie 2002, împreună cu o altă persoană, inculpatul a sustras, prin violenţă, suma de 300.000 lei, de la numitul E.L.L., căruia i-au cauzat leziuni vindecabile în 4-5 zile tratament medical. După ce i-au luat banii, inculpatul şi celălalt făptuitor au luat victimei şi pantofii din picioare.
Inculpatul a declarat apel, cerând reducerea pedepsei.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, prin Decizia nr. 649/ A din 7 octombrie 2002, a admis apelul şi desfiinţând în parte sentinţa, a înlăturat măsura confiscării sumei de 300.000 lei, de la inculpat şi de la celălalt făptuitor, cu motivarea că, în cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 118 lit. d) C. pen.
Celelalte dispoziţii ale sentinţei au fost menţinute.
Prin recursul de faţă, inculpatul critică Decizia, cerând reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Nu sunt temeiuri pentru reducerea pedepsei.
Fapta inculpatului este gravă.
El a mai fost condamnat, la un an de închisoare, pentru furt calificat şi la 3 luni de închisoare, pentru vătămare corporală.
Din oficiu, nu se constată motive de casare, care să fie luate în considerare.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins, conform dispozitivului deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.B.G. împotriva deciziei penale nr. 649/ A din 7 octombrie 2002 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 17 mai 2002, la 12 februarie 2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 februarie 2003.
| ← ICCJ. Decizia nr. 688/2003. Penal. Conf.comp.. Stabilirea... | CSJ. Decizia nr. 691/2003. Penal. Art.211 c.pen. Recurs → |
|---|
