Abandonul de familie (art.378 NCP). Decizia nr. 810/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 810/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 18925/306/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 810/A/2015
Ședința publică de la 17 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. C.
Judecător L. C.
Grefier N. M.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. este reprezentat de procuror A. F.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu împotriva Sentinței penale nr.285/04.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă:
-inculpata intimată M. C. I.;
-pentru intimații persoane vătămate minore P. P.-C., P. A.-R. și P. F., toți prin reprezentant legal P. P. I., avocat P. E., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat D. D..
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța pune în vedere inculpatei intimate M. C. I. că are dreptul de a da declarație în fața instanței de apel.
Întrebată fiind, intimata inculpată M. C. I. arată își menține declarațiile date în cauză și nu înțelege să facă precizări suplimentare.
Instanța solicită părților să precizeze dacă au cereri de formulat.
Apărătorul inculpatei intimate și reprezentanta Parchetului arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea apelului declarat în cauză de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu așa cum a fost formulat în scris și motivat.
În susținerea orală a apelului, arată că sentința atacată este nelegală întrucât prima instanță a aplicat față de inculpată o pedeapsă cu amenda pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, a constatat că această infracțiune a fost comisă în termenul de încercare a unei condamnări anterioare pentru aceeași infracțiune la o pedeapsă cu amenda cu suspendarea condiționată a executării ei, a dispus în mod corect revocarea acelei pedepse anterioare însă, ulterior, în urma contopirii pedepselor a rezultat o pedeapsă cu amenda cu privire la care a dispus în mod greșit suspendarea condiționată, încălcând condițiile prevăzute de lege în cazul revocării.
Concluzionând, solicită admiterea apelului, a se constata nelegalitatea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpatei și a se dispune ca aceasta să fie condamnată cu executare la pedeapsa amenzii în cuantum de 1375 lei.
Avocat P. E., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata intimată M. C. I., avocat D. D., solicită admiterea apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu, desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatei la o pedeapsă legal individualizată în ceea ce privește modalitatea de executare a acesteia.
Inculpata intimată M. C. I., având ultimul cuvânt, consideră că și-a făcut datoria față de copii atât timp cât a căzut de acord cu tatăl lor să le cumpere tot ce trebuie și să plătească mai puțin.
CURTEA DE APEL,
Asupra apelului penal de față,
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei constată următoarele:
P. sentința penală nr. 285/2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ s-a dispus în temeiul art. 386 Cpp schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatei M. C. I. din art. 378 alin.1 lit.c Cod pen.in vigoare, în art.305 alin.1 lit.c Cp din 1969 cu aplic. art. 5 NCP.
În temeiul art.305 alin.1 lit. c Cod pen.din 1969 rap. la art.63 alin.3 ultima teză Cod pen. din 1969, cu aplic. art.396 alin.10 Cod pen.,art. 5 și art. 3 NCP a fost condamnată inculpata M. C. I. la pedeapsa amenzii penale de 1.000 lei.
În temeiul art. 83 alin. 1 Cod pen. din 1969, art.15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal, a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 375 lei amendă penală aplicată prin sentința penală nr. 211/28.03.2012 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._ modif. prin decizia penală nr.63/21.05.2012 a Tribunalului Sibiu și s-a dispus ca aceasta să se execute alături de pedeapsa de 1.000 lei amendă penală aplicată în prezenta cauză, urmând ca în final, inculpata să execute pedeapsa de 1.375 lei amendă penală.
În temeiul art. 81 alin. 1 Cod pen.din 1969, cu aplicarea art. 5 NCp s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei amenzii penale în cuantum de 1.375 lei.
În temeiul art. 82 alin. 2 Cod pen.din 1969 cu aplicarea art. 5 NCp, a fost stabilit un termen de încercare de 1 an.
În temeiul art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal, cu aplicarea art. 5 NCp, s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 și art. 84 Cod pen.din 1969 privind revocarea suspendării pedepsei.
În temeiul art.19 si art. 397 alin.1 C.pr.pen. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de persoanele vătămate P. P. C., P. A. R. și P. F., prin reprezentant legal P. P. I..
În temeiul art. 272 Cpp, art. 274 alin. 1 Cpp a fost obligată inculpata la plata sumei de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 274 alin.1 teza finală Cpp s-a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu în cuantum de 300 de lei să rămână în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
P. sentința civilă nr. 4688/21 mai 2010 pronunțată în dosarul nr._, definitivă la data de 10.12.2010, s-a dispus reîncredințarea minorilor: P. P. C., ns. la 9.06.2003, P. A. R., ns. la 19.06.2005 și P. F., ns. la 25.03.2007, spre creștere și educare tatălui P. P. I.; sistarea contribuției de întreținere în sumă de 300 lei lunar, stabilită în sarcina acestuia prin sentința civilă nr.3057/2009 a Judecătoriei Sibiu, începând cu data rămânerii irevocabile a sentinței și obligarea pârâtei la plata sumei de 300 lei lunar cu titlu de contribuție de întreținere (câte 100 lei lunar pentru fiecare minor) începând cu data rămânerii irevocabile a sentinței și până la majoratul beneficiarilor sau alte dispoziții legale.
Instanța a reținut că prin adresa eliberată de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Sibiu s-a comunicat că inculpata nu a fost beneficiară a indemnizației de șomaj, nu a participat la cursuri de formare sau recalificare din luna dec. 2010 (fila 24 dos.u.p.)
Din adresa comunicată sub nr.842/19.03.2014, de către . S.R.L. Sibiu( fila 42 dos.u.p.) a rezultat că inculpata este angajată a societății începând cu data de 6.12.2010, având funcția de muncitor necalificat la asamblarea, montarea pieselor, cu un salariu de încadrare in cuantum de 884 lei.
Audiată de instanță la termenul din data de 9 martie 2015, inculpata a relatat (filele 38-40 dos.inst.) că inițial cei trei copii i-au fost încredințați spre creștere și educare, locuind cu aceștia în cadrul unui centru pentru victime ale violenței in familie, in luna sept.2010 copiii fiind „furați” de către fostul soț, iar acesta nu ii permite să ia legătura cu copiii săi nici măcar telefonic; că a achitat anumite sume cu titlu de pensie de întreținere în favoarea celor trei copii minori ai săi sporadic, pentru că nu are posibilități financiare suficiente raportat la salariul lunar pe care îl obține.
În faza de judecată, persoanele vătămate P. P. C., P. A. R. și P. F., prin reprezentant legal P. P. I., s-au constituit parte civilă cu suma de 14.100 lei reprezentând diferența neachitată a pensiei de întreținere aferentă perioadei 25.09.2010 (trei ani anteriori introducerii plângerii penale) și până la data de 12.12.2014 - data sesizării instanței, având în vedere că din totalul de 15.000 lei reprezentând pensia restantă (300 lei/lună x 50 luni), s-a achitat suma de 2.900 lei (cf.precizarii filele 68-71 dos.inst.).
Raportat la probatoriul recunoscut si însușit de inculpata, ținând cont și de poziția procesuală exprimată de acesta în conformitate cu art. 375C.p.p., instanța constată că acest probatoriu dovedește existența infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 378 alin.1 Cod pen. dar și vinovăția inculpatei în săvârșirea acesteia.
Instanța a reținut că din cuprinsul extraselor de cont depuse la dosarul cauzei (filele 42-55 dos.), emise de către Banca Comercială Romană SA, rezultă că inculpata a efectuat plăti sporadice cu titlu de pensie de întreținere în favoarea celor 3 copii minori ai săi, după cum urmează: la data de 27.03.2012-suma de 299 lei; la data de 30.04.2012-suma de 300 lei; la data de 1.06.2012-suma de 200 lei; la data de 2.07.2012-suma de 150 lei; la data de 8.08.2012-suma de 150 lei; la data de 28.09.2012-suma de 50 lei; la data de 31.10.2012-suma de 25 lei; la data de 7.12.2012-suma de 100 lei; la data de 10.01.2013-suma de 100 lei; la data de 19.03.2013-suma de 50 lei; la data de 14.05.2013-suma de 150 lei; la data de 25.06.2013-suma de 50 lei; la data de 17.07.2013-suma de 50 lei; la data de 8.08.2013-suma de 50 lei; la data de 9.09.2013-suma de 100 lei; la data de 13.11.2013-suma de 50 lei; la data de 24.12.2013-suma de 100 lei; la data de 17.02.2014-suma de 100 lei; la data de 23.04.2014-suma de 250 lei; la data de 16.05.2014-suma de 100 lei; la data de 18.08.2014-suma de 150 lei; la data de 6.01.2015-suma de 100 lei, așa încât raportat la situația mai sus expusă, nu se poate reține decât în oarecare măsură, reaua credință a inculpatei, în condițiile în care aproape lunar a achitat anumite sume de bani.
Cu privire la aplicarea legii penale în timp, potrivit art. 5 alin. 1 din NCp „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”. Având în vedere că de la data săvârșirii faptei, intervalul aprilie 2012-nov.2013 și până la soluționarea cauzei a intrat în vigoare Noul Cod Penal, instanța a analizat reglementările incidente în cauză, din perspectiva ambelor coduri, în mod global având în vedere Decizia nr 265 din data de 6 mai 2014 pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014, care a stabilit că dispozițiile art. 5 din Noul Cod penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
P. Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014 s-a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală în Dosarul nr. 5._ și s-a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile.
Criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă sunt: conținutul infracțiunii (vor fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază, variantele agravate, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare etc.); existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale sau a unor cauze de nepedepsire; pedeapsa și prescripția.
Pentru determinarea legii penale mai favorabile, instanța a avut în vedere pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunea în cauză, constatând că pentru infracțiunea prevăzută de art. 305 alin.1 lit.c Cod pen.din 1969 pedeapsa este închisoarea de la 1 la 3 ani sau amenda, iar pentru infracțiunea prevăzută de art.378 alin.1 lit c C.pen.in vigoare, este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda, mai favorabilă fiind vechea reglementare, având în vedere că instanța nu s-a orientat înspre pedeapsa închisorii ci aceea a amenzii, pe de o parte, ținând cont, pe de altă parte, și de împrejurarea că inculpata are o condamnare anterioară pentru săvârșirea infracțiunii de același gen. Astfel, prin sentința penală nr.211/28 martie 2012 pronunțată in dosarul nr._, definitivă la data de 21 mai 2012, modificată prin decizia penala nr.63/ 2012 (filele 30-35 dos.u.p.), s-a dispus următoarele: în baza art.305 alin.1 lit.c C.pen rap. la art.63 alin.3 ultima teză Cp, cu aplicarea art.3201 alin.7 Cpp, condamnarea aceleași inculpate M. C. la 375 lei amendă penală, reținându-se neachitarea cu rea credință a cuantumului pensiei de întreținere aferentă perioadei martie-iunie 2011.
În baza art.81 alin.1 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 1 an, termen de încercare calculat potrivit art.82 alin.2 C.pen.
În baza art.359 C.pr.pen. s-a atras atenția inculpatei asupra prevederilor art.83 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art. 14 și 346 alin.1 Cpp. s-a respins acțiunea civilă a părților civile P. P. C., P. A. R., P. F., prin reprezentant legal P. P. I..
Având în vedere că instanța s-a orientat înspre pedeapsa amenzii care are un regim mai favorabil în vechiul Cod penal, legea penală mai favorabilă este textul legal în vigoare la data săvârșirea faptei, respectiv art. 305 alin 1 lit. c Cod pen.din 1969, în virtutea aplicării principiului activității legii penale consacrat în art. 3 NCp, care decurge din principiul legalității incriminării (art. 1 NCp) și al legalității sancțiunilor de drept penal (art. 2 NCp), întrucât inculpata la data săvârșirii faptei era în măsură să prevadă și să determine astfel toate consecințele legale care decurg din comiterea infracțiunii, în acord totodată cu principiul previzibilității și accesibilității legii penale impus de normele europene – art. 6 CEDO.
Pentru aceste considerente instanța în temeiul art. 386 Cpp a schimbat încadrarea juridică a faptei reținuta în sarcina inculpatei din art. 378 alin.1 Cod pen.in vigoare, în art.305 alin.1 lit.c Cp din 1969 cu aplic. art. 5 NCP.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatei M. C. I. care în perioada aprilie 2012- nov.2013 cu rea credință, nu a achitat pensia de întreținere stabilită prin sentința civilă nr. 4688 din data de 21.05.2010, în favoarea copiilor săi minori P. P. C., P. A. R. și P. F., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abandon de familie prev. de art. 305 alin.1 lit. c Cod pen.
La individualizarea pedepsei la care a fost condamnată inculpata, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare, respectiv:
- limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșită (închisoare de la 1 la 3 ani sau amenda) ;
- gradul de pericol social concret al faptei: care este unul mediu având în vedere faptul că acesta nu a achitat integral cuantumul pensiei lunare de întreținere in favoarea celor 3 copii minori ai săi,la care era obligată printr-o hotărâre judecătorească ;
- modul de săvârșire al acesteia: a achitat constant însă nu în integral suma stabilită;
- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului: din analiza fișei de cazier judiciar a inculpatei rezultă că acesta are o condamnare anterioară la pedeapsa amenzii de 375 lei.
Având în vedere cele expuse mai sus, instanța în baza art.305 alin.1 lit.c Cod pen.din 1969 rap.la art.63 alin.3 ultima teza Cod pen.din 1969,cu aplic art. 5 și art. 3 NCP a apreciat, față de natura faptei și circumstanțele personale ale inculpatei, că scopul pedepsei va putea fi atins și prin aplicarea unei amenzi penale și a condamnat inculpata la pedeapsa amenzii penale de 1.000 lei.
În temeiul art. 83 alin. 1 Cod pen. din 1969, art.15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului Cod penal, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 375 lei amendă penală aplicată prin sentința penală nr. 211/28.03.2012 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr._ modif. prin decizia penală nr.63/21.05.2012 a Tribunalului Sibiu și a dispus ca aceasta să se execute alături de pedeapsa de 1.000 lei amendă penală aplicată în prezenta cauză, urmând ca în final, inculpata să execute pedeapsa de 1.375 lei amendă penală.
În temeiul art. 81 alin. 1 Cod pen.din 1969,cu aplicarea art. 5 NCp a suspendat condiționat executarea pedepsei amenzii penale în cuantum de 1.375 lei.
În temeiul art. 82 alin. 2 Cod pen.din 1969 cu aplicarea art. 5 NCp, a stabilit un termen de încercare de 1 an.
În temeiul art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod penal, cu aplicarea art. 5 NCp, a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art.83 și art. 84 Cod pen.din 1969 privind revocarea suspendării pedepsei.
Referitor la latura civilă instanța a reținut că persoanele vătămate dețin un titlu executoriu împotriva inculpatei care poate fi pus în executare prin executare silită, așa încât a respins acțiunea civilă a acestora ținând cont că în aceste condiții, inculpata nu mai poate fi obligată din nou prin prezenta sentință de condamnare la plata încă odată a aceleiași sume pentru care există deja titlu.
Reținând culpa procesuală exclusivă a inculpatei, instanța în temeiul art. 272 Cpp, art. 274 alin. 1 Cpp a dispus obligarea acesteia la plata sumei de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 274 alin.1 teza finală Cpp a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 300 de lei să rămână în sarcina statului.
Împotriva hotărârii pronunțată de prima instanță a declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Sibiu.
Apelul a fost declarat în termen și a fost motivat în scris.
În motivarea apelului P. a criticat sentința penală atacată, susținând că în mod greșit prima instanță a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei amenzii, deși aceasta nu putea fi dispusă, în condițiile în care au fost aplicate disp. art. 83 C.pen 1968.
Apelul Parchetului este fondat din următoarele considerente:
Potrivit deciziei nr. 1/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin care a fost admis recursul în interesul legii, s-a stabilit că suspendarea condiționată a executării nu poate fi dispusă pentru pedeapsa stabilită în cazul săvârșirii în cursul termenului de încercare a unei infracțiuni intenționate, chiar și în cazul îndeplinirii condițiilor prev. de art. 81 C.pen. 1968, nici în ceea ce privește pedeapsa rezultantă, obținută prin aplicarea mecanismului prev. de art. 83 alin. 1 C.pen. 1968.
Raportat la decizia de mai sus prima instanță trebuia să dispună executarea pedepsei rezultante de 1375 lei amendă.
Având în vedere considerentele de mai sus în temeiul art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a C.pr.pen. instanța va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu împotriva sentinței penale nr. 285/2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._, va desființa sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale privind suspendarea condiționată a executării pedepsei amenzii, și procedând la o nouă judecată în aceste limite, va înlătura dispozițiile art. 81, 82 Cod penal din 1968 și dispune executarea amenzii penale în sumă de 1.375 lei.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sibiu împotriva sentinței penale nr. 285/2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr._ .
Desființează sentința penală atacată, sub aspectul laturii penale privind suspendarea condiționată a executării pedepsei amenzii, și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
Înlătură dispozițiile art. 81, 82 Cod penal din 1968 și dispune executarea amenzii penale în sumă de 1.375 lei.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.
Onorariile în sumă de câte 195 lei pentru minorii P. P. C., P. A. R. și P. F. vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.09.2015.
Președinte, Judecător,
M. E. C. L. C.
Grefier,
N. M.
Red.L.C.
Tehnored. N.M.-2 ex/21.09.2015
Jud fond C. E. B.
| ← Ucidere din culpă (art.192 NCP). Decizia nr. 765/2015. Curtea... | Lovire sau alte violenţe. Art.193 NCP. Decizia nr. 812/2015.... → |
|---|
