Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 833/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 833/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 23-09-2015 în dosarul nr. 4429/243/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ NR. 833/A/2015

Ședința publică de la 23 septembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE A. P.

Judecător O. M. P.

Grefier D. M. H.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. este reprezentat de: Procuror I. N.

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor penale formulate de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara și inculpații K. T. și P. V. F. împotriva sentinței penale nr. 37/2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara în dosar nr. _ .

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de stabilire a termenului de pronunțare care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față,

Prin sentința penală nr. 37/2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 5 din Codul penal s-a constatat că în speță legea mai favorabilă pentru toți inculpații, este Codul penal din 1969.

1. A fost condamnat inculpatul V. B., fiul lui E. si F., născut la data de 28.08.1992, in Hunedoara, cetățean roman, studii 10 clase, fara ocupatie, CNP_, domiciliat in Hunedoara, ., ., judetul Hunedoara, la:

-pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „ g și i” din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul penal din 1969 (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen, furt calificat prev. de art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., furt calificat prev. de art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., tentativă la furt calificat prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., furt calificat prev. de art. 228 alin. 1 comb. cu art. 229 alin. 1, lit. d) C.pen., furt prev. de art. 228 alin. 1 C.pen. și furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.P.).

În temeiul art. 40, art. 33 din Codul penal din 1969 s-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este în stare de pluralitate intermediară cu infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul prin Sentința penală 1585/2009 a Judecătoriei D. rămasă definitivă la data de 15.12.2009, și respectiv în concurs de infracțiuni cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală 184/2013 a Judecătoriei Hunedoara rămasă definitivă la data de 15.10.2013 și prin sentința penală nr. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara rămasă definitivă la data de 24.03.2014 prin decizia penală 186/2014 a Curții de Apel A. I., astfel că a repus pedepsele aplicate prin hotărârile respective în individualitatea lor și s-au înlăturat sporurile aplicate după cum urmează:

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 al.1 C penal, art. 209 al.1, lit. a,e,g,i C penal, cu aplicarea art. 41 al.2 C penal, art. 99 și urm. C penal, art. 74,76 lit. d C penal (s.p. 1585/2009 a Judecătoriei D.);

-6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 ali.1 lit. a, e, g si i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. si art. 99 si urm. C.pen. si a art. 74 si 76 lit.d C.pen (s.p. 184/2013 a Judecătoriei Hunedoara)

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal, (s.p. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara )

- pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal (s.p. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara).

În baza art. 85, art. 86⁵ din Codul penal din 1969 a fost anulată suspendarea condiționata a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin s.p. 1585/2009 a Judecătoriei D., respectiv de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penala 184/2013 a Judecătoriei Hunedoara, precum și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin s.p. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara.

În temeiul art. 36, art. 40 din Codul penal din 1969 s-au contopit pedepsele arătate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o va executa inculpatul.

În baza art. 71 Cod penal din 1969, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal din 1969, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea pedepsei aplicate prin aceasta.

S-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, perioada reținerii inculpatului de 24 de ore începând cu data 25.09.2013.

A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 70/03.03.2015 emis de Judecătoria Hunedoara și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii conform prezentei sentințe după rămânerea definitivă a acesteia.

2. A fost condamnat inculpatul P. V. F., zis B., fiul lui V. și E.-F., născut la data de 23.10.1988 în mun. Hunedoara, domiciliat în Municipiul Hunedoara, ., ., CNP_, neșcolarizat, necăsătorit, 2 copii minori, fără ocupație, recidivist, la:

În temeiul art. art. 33 lit. a) din C.pen. din 1969 s-a constatat că faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentință sunt în concurs, și în temeiul art. 34 al. 1 pct. b din Codul penal din 1969, și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 din Codul penal din 1969, au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal din 1969, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea pedepsei aplicate prin aceasta.

S-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, perioada reținerii inculpatului de 24 de ore începând cu data 25.09.2013.

3. A fost condamnat inculpatul K. T., fiul lui E. și M., născut la data de 28.01.1985 în Hunedoara, jud. Hunedoara, cu domiciliul în Hunedoara, ., ., având C.N.P._, cetățean român, nerecidivist, muncitor, 1 copil minor, neșcolarizat, la:

-pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „ g și i” din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul penal din 1969 (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de furt prev. de art. 228 alin. 1 C. pen., furt calificat prev. de art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen. și tentativă la furt calificat, faptă prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.P.).

În temeiul art. 33 din Codul penal din 1969 s-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este în concurs de infracțiuni cu infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara rămasă definitivă la data de 24.03.2014 prin decizia penală 186/2014 a Curții de Apel A. I., astfel că au fost repuse pedepsele aplicate prin hotărârea respectivă în individualitatea lor și a fost înlăturat sporul aplicat după cum urmează:

-pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal.

- pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal.

În baza art. 86⁵ din Codul penal din 1969 s-a anulat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin s.p. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara.

În temeiul art. 36 din Codul penal din 1969 s-au contopit pedepsele arătate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea pedepsei aplicate prin aceasta.

În baza art. 86¹, art. 86⁵ al. 2 din Codul penal din 1969 a fost suspendată executarea pedepsei de 3 ani închisoare sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86 ⁵al 2 teza a II-a din Codul penal din 1969.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea 404 al. 2 Cod proc. pen. și s-a pus în vedere inculpatului disp. art. 86 ind. 4 Cod penal din 1969, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau a neplății obligațiilor civile stabilite prin prezenta sentință.

S-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 26.09.2013 și până la data de 21.11.2013.

Pe durata termenului de încercare, inculpatul K. T. se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;

b) va anunța, în prealabil, Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, despre orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) va comunica și-și va justifica Serviciului de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, schimbarea locului de muncă,;

d) va comunica Serviciului de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență,.

4. În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1370 din Codul civil, au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile G. T. M. cu domiciliul în Municipiul Hunedoara, ., .. F. . cu sediul în Municipiul București, Șoseaua V. Bârzești, nr. 5, Sector 4, și . în municipiul Hațeg, .. 30 B, parter, și:

- au fost obligați în solidar inculpații V. B. și K. T. să-i plătească părții civile G. T. M., suma de 2137 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

- au fost obligați în solidar inculpații V. B. și P. V. F. să-i plătească părții civile S.C. F. ., suma de 1915 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

- a fost obligat inculpatul V. B. să-i plătească părții civile . SRL, suma de 302 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă a părții civile . cu sediul în Municipiul Hunedoara, ., .> S-a constatat că persoanele vătămate S. F. cu domiciliul în Hunedoara, ., ., . cu domiciliul în Municipiul Hunedoara, ., ., . sediul în D., . și P. O. D. cu domiciliul în D., ., apt. 124, jud. Hunedoara, nu s-au constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 274 alin. (1) și 2 C. proc. pen. au fost obligați fiecare dintre inculpați la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpaților P. V. F. și K. T. în sumă de câte 300 de lei vor fi plătite din fondurile Ministerului Justiției.

În considerente, s-a reținut, că prin rechizitoriul din data de 30.09.2014 întocmit în dosar nr. 951/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara, au fost trimiși în judecată inculpații:

1. V. B., fiul lui E. și F., născut la data de 28.08.1992 în Municipiul Hunedoara, domiciliat în mun. Hunedoara, ., ., ., CNP_, studii 10 clase, necăsătorit, fără copii, fără ocupație, stagiu militar neindeplinit, cunoscut cu antecedente, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen

- furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen.

-tentativă la furt calificat, faptă prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen.

- furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin. 1 comb. cu art. 229 alin. 1, lit. d) C.pen.

- furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen.

- furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C.pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.P.. și art 5 C.pen.

2. P. V. F., zis B., fiul lui V. și E.-F., născut la data de 23.10.1988 în mun. Hunedoara, domiciliat în Municipiul Hunedoara, ., ., ., CNP_, neșcolarizat, necăsătorit, 2 copii minori, fără ocupație, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- tâlhărie, faptă prev. de art. 211 alin. 1 C.pen. din 1969

- furt calificat, faptă prev. de art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1, lit. i) C.pen. din 1969,

toate cu aplic. art. 37 lit. b) C.pen. din 1969 și art. 33 lit. a) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen

3. K. T., fiul lui E. și M., născut la data de 28.01.1985 în mun. Hunedoara, domiciliat în Municipiul Hunedoara, ., ., CNP_, neșcolarizat, necăsătorit, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- furt, faptă prev. de art. 228 alin. 1 C. pen.

- furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen.

-tentativă la furt calificat, faptă prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.P.. și art 5 C.pen.

În actul de sesizare s-a reținut următoarea situație de fapt:

1. În data de 11.04.2013, în jurul orelor 13.00, inculpații V. B. și K. T., s-au întâlnit în curtea Școlii Generale nr. 11 unde, la propunerea primului inculpat, s-au hotărât să sustragă rame metalice de la ferestrele punctului termic situat pe .> În acest sens, inculpatul K. T. a luat o căruță cu un cal și împreună cu celălalt inculpat s-au deplasat la punctul termic situat pe . P. Company SRL, unde cu ajutorul unui clește (tip gură de lup) au demontat trei rame metalice, pe care le-au încărcat în căruță cu scopul de a le valorifica la un centru de colectare fier vechi. În timp ce transportau bunurile sustrase, pe . depistați de către un echipaj de poliție și conduși la sediul poliției pentru cercetări. Cele trei bucăți de rame metalice au fost restituite părții vătămate .. Prejudiciul cauzat este în valoare de 600 lei, sumă cu care societatea, deși și-a recuperat bunurile, ulterior s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Cei doi inculpați recunosc și regretă fapta comisă.

Pentru dovedirea faptei, organele de urmărire penală au administrat următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de consemnare a actelor premergătoare, fila nr. 15, procesul verbal de constatare și planșa foto, filele nr. 16-19, dovadă de restituire bunuri, fila nr. 21, declarațiile inculpaților V. B., filele nr. 22, 133-140 și K. T., filele nr. 24, 149-154.

2. În noaptea de 01/02.05.2013, în jurul orelor 02.00, inculpații V. B. și K. T., s-au întâlnit în cartierul Micro 5 unde s-au înțeles să spargă beciuri și să sustragă bunuri, sens în care, după ce inculpatul K. T. a adus din locuința sa o rangă și un cărucior, s-au deplasat pe . nr. 35. În lateralul blocului, inculpații V. B. și K. T., cu ajutorul răngii, au smuls un grilaj metalic de aerisire și au pătruns în subsolul blocului, unde au spart lacătul de la boxa părții vătămate B. N. și au pătruns în interior, fără să sustragă bunuri întrucât nu au găsit decât murături. În continuare, au spart lacătul de la boxa părții vătămate S. F., au pătruns în interior de unde au sustras 20 discuri metalice, 2 bormașini marca Einchell și un flex marca Bosch, apoi au spart lacătul de la boxa părții vătămate G. T.-M., iar din interior au sustras o mașină de lipit polipropilenă marca Kalde, două bormașini marca Bosch și Einchell, un flex Bosch, o mașină de găurit Bosch, o mașină de șlefuit Bosch, două pendulare, o filetantă, un calorifer, un patent marca Beta, 16 buc. de țeavă, un prelungitor, un cutter si alte scule. Toate bunurile sustrase au fost scoase de către cei trei prin geamul de aerisire, după care le-au încărcat în cărucior și le-au transportat la magazia inculpatului K. T. situată în fosta centrală termică de lângă . .> A doua zi au valorificat la un centru de colectare țevile metalice, discurile metalice și caloriferul contra sumei de 400 lei, pe care au împărțit-o. În dimineața zilei de sâmbătă, 11.05.2013, în jurul orelor 08.00, inculpații V. B. și K. T. au luat bunurile sustrase și s-au deplasat în piața de vechituri din zona stadionului C. și într-un timp relativ scurt, cu prețuri foarte mici cuprinse între 30-40 lei, au reușit să vândă toate sculele electrice sustrase. În jurul orelor 10.00, partea vătămată G. T. M., aflându-se în piață și trecând pe lângă cei doi inculpați și-a recunoscut patentul care îi fusese furat din boxă și a anunțat organele de poliție. Întrucât inculpatul K. T. s-a pierdut în mulțime, la sediul poliției a fost condus doar inculpatul V. B. cu marfa avută asupra lor.

Inculpatul K. T. nu a recunoscut săvârșirea faptei, a declarat că el vindea bunurile ridicate de poliție, inclusiv patentul cu semne particulare recunoscut de persoana vătămată, bunuri pe care le-a adus din G.. Inculpatul V. se afla lângă el și vindea haine vechi.

Inculpatul V. B. a recunoscut comiterea faptei, a condus în teren organele de cercetare și a indicat locul pe unde au pătruns, împreună cu inculpatul K. T. în subsolul blocului, prin dislocarea grilajului de aerisire, modul cum au spart lacătele de la cele trei boxe, bunurile pe care le-au sustras și locul unde le-au depozitat.

Partea vătămată B. N. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Prejudiciul cauzat părții vătămate S. F. a fost în valoare de 800 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, sumă cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Prejudiciul cauzat părții vătămate G. T. M. a fost în valoare de 2.137 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, sumă cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Inculpatul V. B. pe timpul cercetărilor a avut o conduită sinceră, cooperantă, sprijinind organele de urmărire penală în aflarea adevărului, a recunoscut și regretat fapta comisă.

Pentru dovedirea faptei, organele de urmărire penală au administrat următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de consemnare a actelor premergătoare, fila nr. 29, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, filele nr. 31-39, declarația părților vătămate B. N., fila nr. 40, S. F., filele nr. 41-42, G. T. M., filele nr. 43-46, planșă foto recunoaștere bunuri, filele nr. 47-50, dovadă de restituire bunuri, fila nr. 51, proces-verbal de reconstituire, filele nr. 52-56, declarațiile inculpaților V. B., filele nr. 57-63, 133-140 și K. T., filele nr. 66-69, 149-154.

3. În data de 05.08.2013, în jurul orelor 13³⁰, inculpații V. B. și P. V. F. se aflau în fața barului denumit Nija de pe . care au observat că în fața . autoutilitara VW cu nr. de înmatriculare_, aparținând . SRL Orăștie. După ce conducătorul auto, martorul Ganga C. I., a coborât din autoutilitară și a intrat în . s-au hotărât să o spargă, sens în care s-au deplasat la portiera din spate, au rupt lacătul și din autoutilitară au luat 6 lăzi din plastic (80 kg.) cu diferite sortimente de mezeluri (șuncă, salam, cârnați, kaizer, crenvurști) pe care le-au transportat în spatele blocului nr. 22 A, într-un spațiu corespondent subsolului blocului, unde le-au ascuns.

Ulterior cei doi inculpați au luat lăzile cu mezeluri, o parte din acestea valorificându-le ocazional în cartierul Micro 5.

Cei doi inculpați au vândut o parte din mezeluri martorului N. I. care a declarat că îi cunoaște pe cei doi inculpați, aceștia oferindu-i spre vânzare mai multe batoane de salam, la domiciliul său. A cumpărat trei bucăți, dar nu mai știe ce preț le-a plătit.

La data de 23.09.2014 inculpatul V. B. a condus în teren organele de cercetare și a indicat locul unde a fost parcată autoutilitara, scara în care a intrat conducătorul auto, locul unde împreună cu inculpatul P. V. F. au ascuns lăzile cu mezeluri sustrase, domiciliul martorului N. I. căruia i-au vândut mezeluri.

Prejudiciul cauzat părții vătămate . SRL a fost în valoare de 1.914,54 lei reprezentând contravaloarea mezelurilor sustrase, sumă cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Inculpatul V. B. a recunoscut și regretat fapta comisă.

Inculpatul P. V. F. (zis B.), nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.

Pentru dovedirea faptei, organele de urmărire penală au administrat următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de consemnare a actelor premergătoare, fila nr. 76, declarația martorilor N. I., filele nr. 83-84, Ganga C. I., filele 85-87, Toanța C., filele 88-89, procesul verbal de reconstituire și planșa foto, filele nr. 127-131, declarațiile inculpaților V. B., filele nr. 133-140 și P. V. F., filele nr. 141-147.

4. În data de 14.08.2013, în jurul orelor 16³⁰, martorul T. A. M., conducător auto la . Hunedoara pe autoutilitara Renault, cu număr de înmatriculare_ și partea vătămată P. O. D., în calitate de distribuitor la aceiași societate, au livrat marfă la două magazine alimentare situate pe . acestora, la livrarea mărfurilor în cartierul Micro 5 era nevoie de cel puțin doi angajați, pentru securitatea produselor, fiind semnalate permanent furturi din autoutilitarele care transportau marfă.

După ce au ieșit din magazin, martorul T. A. M. i-a solicitat părții vătămate P. O.-D. să se deplaseze în spatele autoutilitarei până părăsesc . fiind în lucru trebuie să meargă încet cu autoutilitara și s-ar putea să fie furați, întrucât în zonă au mai fost comise furturi din mașinile de marfă.

În timp ce se deplasa în spatele autoutilitarei, partea vătămată P. O.-D. a surprins un tânăr care luase un bax de paste făinoase din remorca autoutilitarei. Imediat a strigat și a intervenit trăgând de bax, acesta rupându-se, moment în care tânărul respectiv i-a aplicat o lovitură puternică cu piciorul în zona pieptului, partea vătămată căzând la pământ. Auzind strigătele, în spatele autoutilitarei a venit și martorul T. A. M.. La vederea acestuia, tânărul a fugit, fără a mai sustrage bunuri.

În urma loviturii primite, partea vătămată P. O. D. a fost diagnosticat cu fractură arc costal C VI stâng beneficiind de un număr de 10 zile concediu medical.

Cu ocazia efectuării activității de recunoaștere, atât partea vătămată cât și martorul l-au recunoscut, fără nicio ezitare, pe inculpatul P. V. F. ca fiind tânărul care l-a lovit pe partea vătămată P. O.-D. în încercarea de a sustrage bunul furat.

Prejudiciul cauzat părții vătămate . SRL a fost în valoare de 10 lei reprezentând contravaloarea pungii cu paste făinoase degradate, sumă cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Partea vătămată P. O.-D. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Inculpatul P. V. F. nu a recunoscut săvârșirea faptei.

Pentru dovedirea faptei, organele de urmărire penală au administrat următoarele mijloace de probă: proces verbal de consemnare a actelor premergătoare, fila nr. 92, declarația persoanei vătămate P. O.-D., filele nr. 94-96, acte medicale 97-98, declarația martorului T. A. M., filele nr. 100-101, Raita A., fila nr. 102, C. L., fila nr. 122, procesul verbal de recunoaștere din grup și planșa foto, filele nr. 103-108, procesul verbal de recunoaștere după fotografii, filele nr. 109-113, declarațiile inculpatului P. V. F., filele nr. 141-147.

5. În data de 21.08.2013, în jurul orelor 15.00, martorul Z. P., conducător auto al autoutilitarei marca Iveco, cu numărul de înmatriculare_, aparținând . la magazinele din cartierul Micro 5 de pe . B., aflat în zonă, observând că prelata autoutilitarei era ridicată, iar conducătorul auto este în bar, s-a deplasat lângă autoutilitară și a luat 4 baxuri de bere, fiecare a câte 24 de doze, marca Golden Brau și C. Readler și a fugit în spatele . pe .-a ascuns într-un spațiu corespondent subsolului blocului. Inculpatul V. B. a condus în teren organele de cercetare penală și a arătat modul în care a sustras cele 4 baxuri de bere, susținând că fapta a săvârșit-o împreună cu inculpații K. T. și P. V. F.. În locul unde au depozitat și consumat din baxurile de bere au fost găsite mai multe doze de bere Golden Brau.

Prejudiciul cauzat părții vătămate . în valoare de 233,41 lei reprezentând contravaloarea baxurilor de bere sustrase, sumă cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Inculpatul V. B. a recunoscut și regretat fapta comisă. A fost condus în teren, unde s-a procedat la reconstituirea faptei, indicând caracteristicile dubiței, locul de parcare, modul de desfășurare a activității infracționale.

Inculpații K. T. și P. V. F. nu au recunoscut săvârșirea faptei, astfel că n-au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu pentru această faptă, dubiul profitându-le.

Pentru dovedirea faptei, organele de urmărire penală au administrat următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de consemnare a actelor premergătoare, fila nr. 116, declarațiile martorului Z. P., filele nr. 120-121, declarația martorului C. L., fila nr. 122, procesul verbal de reconstituire și planșa foto, filele nr. 127-131, declarațiile inculpatului V. B., filele nr. 133-140.

6. După două zile, respectiv în data de 23.08.2013, în jurul orelor 19⁰⁰, același conducător auto Z. P., distribuia marfă din autoutilitara marca Mercedes cu numărul de înmatriculare_, aparținând . SRL, la magazinul situat pe .. 22A (cartierul Micro 5), moment în care inculpatul V. B., profitând de faptul că autoutilitara a rămas nesupravegheată iar șoferul se afla în magazin, s-a apropiat de aceasta și a sustras un bax de chipsuri marca Lays și a fugit. După ce a ieșit din magazin, martorul Z. P. a fost înștiințat, de mai multe persoane aflate în zonă, cu privire la furtul din autoutilitară.

Prejudiciul cauzat părții vătămate . SRL a fost în valoare de 68,59 lei reprezentând contravaloarea chipsurilor sustrase, sumă cu care se constituie parte civilă în procesul penal.

Inculpatul V. B. a recunoscut și regretat fapta comisă. A fost condus în teren, unde s-a procedat la reconstituirea faptei.

Pentru dovedirea faptei, organele de urmărire penală au administrat următoarele mijloace de probă:procesul-verbal de consemnare a actelor premergătoare, fila nr. 125, procesul verbal de reconstituire și planșa foto, filele nr. 127-131, declarațiile inculpatului V. B., filele nr. 133-140.

Prin încheierea din data de 31.10.2014, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriu, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății.

Anterior începerii cercetării judecătorești, persoana vătămată . SRL a transmis o adresă la dosar că nu se constituie parte civilă în cauză având în vedere că paguba este nesemnificativă (f 216). La termenul de judecată din data de 18.11.2014, persoana vătămată S. F. a declarat că nu se constituie nici ca persoană vătămată nici ca parte civilă în cauză întrucât urmează să plece din țară și nu înțelege să se implice în proces (f 221). La același termen de judecată, persoana vătămată P. O. D. a arătat că nu se constituie parte civilă în cauză (f 223 verso), neavând nicio pretenție de la inculpatul P. V. F.. La termenul de judecată din data de 02.12.2014 s-a prezentat persoana vătămată B. N. care a declarat că nu înțelege să participe în proces ca parte civilă sau ca persoană vătămată (f 234 verso).

Instanța a făcut demersuri pentru aducerea la judecată a inculpatului V. B. însă acesta n-a putut fi adus cu nici mandat de aducere, nefiind găsit de organele de jandarmerie așa cum rezultă din procesele verbale întocmite de aceștia (f 238, f 249 ).

Pe parcursul cercetării judecătorești, la primul termen când cauza s-a aflat în stare de judecată, inculpatul P. V. F. a solicitat în prezența apărătorului ales, judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii învinuirii, iar instanța i-a admis cererea. A fost audiat inculpatul K. T. care a recunoscut săvârșirea faptei menționată la pct. 1 din rechizitoriu și a negat săvârșirea celorlalte fapte pentru care a fost trimis în judecată. A fost audiată martora C. L. (f 260).

Analizând lucrările dosarului, instanța a constatat că starea de fapt menționată în rechizitoriu este reală în sensul că inculpații au săvârșit faptele deduse judecății.

1. Astfel din procesul verbal de prindere în flagrant și din declarațiile inculpaților K. T. și V. B., a rezultat că aceștia la data de 11.04.2013 au sustras 3 bucăți rame metalice de la o clădire proprietatea persoanei vătămate . situată în Municipiul Hunedoara și aflată în stare avansată de degradare ce părea abandonată așa cum rezultă din planșele foto anexate procesului verbal de constatare (19).

2. De asemenea, din procesul verbal de cercetare la fața locului ( filele nr. 31-39), din declarațiile persoanelor vătămate B. N. ( fila nr. 40), S. F. (filele nr. 41-42) și G. T. M. ( filele nr. 43-46), din procesul-verbal de reconstituire ( filele nr. 52-56) și din declarațiile inculpatului V. B. ( filele nr. 57-63, 133-140), a rezultat că în noaptea de 01/02.05.2013, inculpații V. B. și K. T. au pătruns prin efracție la blocul nr. 35 de pe . Hunedoara, unde au spart boxa de la subsol aparținând persoanei vătămate B. N. dar n-au găsit bunuri de valoare, astfel că au spart boxele persoanelor vătămate S. F. și G. T. M. de unde au sustras mai multe scule electrice, unelte și alte bunuri menționate mai sus (fapta 2 din rechizitoriu). Inculpatul V. B. a recunoscut faptele în cursul urmăririi penale, afirmând că la comiterea acestora a participat și inculpatul K. T., însă acesta din urmă nu recunoaște participarea sa la faptele respective. Inculpatul K. T. a dat declarații contradictorii afirmând în cursul urmăririi penale că s-a aflat în piața de vechituri din Municipiul Hunedoara unde a vândut unelte și scule pe care le-a adus din străinătate, însă arată că inculpatul V. B. vindea haine vechi la o altă masă în piață. În cursul judecății, inculpatul K. T. a declarat că nici măcar nu s-a aflat în piața de vechituri când a fost surprins de persoana vătămată G. T. M. vânzând sculele sustrase alături de inculpatul V. B.. Persoana vătămată G. T. M. și-a recunoscut patentul sustras în noaptea de 01/02.05.2013 și a declarat că inculpatul K. T. s-a îndepărtat atunci când au venit organele de poliție pe care le-a alertat întrucât și-a descoperit unul din bunurile sustrase. Având ultimul cuvânt, inculpatul K. T. își impută totuși faptul că a participat la vânzarea bunurilor sustrase.

3. Prin declarațiile martorului Ganga C. I. și prin declarațiile inculpaților P. V. F. și V. B. s-a dovedit că aceștia din urmă, la data 05.08.2013 s-au deplasat la portiera din spate a autoutilitarei aparținând persoanei vătămate . SRL Orăștie care staționa în fața unui bar de pe . Hunedoara, au rupt lacătul și din autoutilitară au luat 6 lăzi din plastic (80 kg) cu diferite sortimente de mezeluri pe care le-au consumat sau le-au valorificat la diferite persoane.

4. Din declarațiile martorului T. A. M., ale persoanei vătămate P. O. D. precum și din declarațiile inculpatului P. V. F. rezultă că la data de 14.08.2013, acesta din urmă a luat un bax de paste făinoase din remorca autoutilitarei aparținând . SRL în timp ce aceasta se deplasa cu viteză redusă pe . Hunedoara, iar când persoana vătămată P. O. D. a încercat să-l împiedice să plece cu bunul sustras, inculpatul P. V. F. a ținut de bax care s-a rupt, iar apoi i-a aplicat un picior în zona toracelui persoanei vătămate, fracturându-i un arc costal.

5. De asemenea, din declarațiile martorului Z. P. (filele nr. 120-121), din procesul verbal de reconstituire (filele nr. 127-131) și din declarațiile inculpatului V. B. care a recunoscut fapta, a rezultat că acesta din urmă la data de 21.08.2013 observând că autoutilitara aparținând persoanei vătămate . de șoferul Z. P. care a intrat într-un magazin pe . Hunedoara, a sustras din aceasta 4 baxuri de bere, fiecare a câte 24 de doze.

6. Două zile mai târziu, la data de 23.08.2013, tot pe . Hunedoara, inculpatul V. B. a observat că o altă autoutilitară aparținând persoanei vătămate . SRL a fost lăsată momentan nesupravegheată de martorul șofer Z. P. care a intrat într-un magazin, astfel că inculpatul a sustras și din aceasta un bax de chipsuri marca Lays și a fugit. Fapta a fost dovedită prin declarațiile martorului Z. P. și cele ale inculpatului V. B. care a recunoscut-o în timpul urmăririi penale.

Constatând că infracțiunile deduse judecății există, că au fost săvârșite inculpați cu vinovăția specifică, instanța a dispus condamnarea acestora pentru săvârșirea infracțiunilor care fac obiectul judecății.

În drept, s-a constatat că în privința tuturor inculpaților sunt mai favorabile dispozițiile legale cuprinse în Codul penal din 1969.

Astfel, inculpatul V. B. a fost trimis în judecată pentru șapte infracțiuni de furt calificat aflate în concurs potrivit noului Cod penal, iar inculpatul K. T. pentru patru infracțiuni de furt calificat aflate în concurs, însă dacă încadrarea juridică ar fi schimbată conform Codului penal din1969, faptele săvârșite de fiecare inculpat, ar constitui o singură infracțiune de furt în formă continuată. Din probele de la dosar a rezultat că inculpații V. B. și K. T. au luat o singură rezoluție infracțională de a sustrage scule, unelte sau alte produse valorificabile de la diverse persoane și astfel au săvârșit faptele de furt pentru care au fost trimiși în judecată, care potrivit art. 41 al. 2 din Codul penal din 1969 formează în privința fiecărui inculpat, o singură infracțiune continuată.

În anul 2013 inculpații V. B. și K. T. au luat rezoluția infracțională de-a comite mai multe fapte de furt în Municipiul Hunedoara, fiind condamnați pentru alte două fapte săvârșite în acel an prin sentința penală 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara. Mai mult, în anul 2013 inculpații V. B. și K. T. au fost sancționați fiecare cu câte două amenzi administrative pentru fapte de furt de către procuror. Nu în ultimul rând, se observă că trei dintre faptele pentru care au fost trimiși în judecată inculpații V. B. și K. T. ca fiind săvârșite în concurs, au fost comise în aceiași noapte de 01/02 mai 2013 și în același . pct. 2 din rechizitoriu), împrejurare care justifică încadrarea juridică a acestor fapte ca o singură infracțiune de furt în formă continuată.

Și în privința inculpatului P. V. F., Codul penal din 1969 reprezintă legea mai favorabilă în speță, prin prisma tratamentului concursului de infracțiuni (nu este obligatorie aplicarea unui spor la pedeapsa cea mai grea, față de n.c.p unde sporul este obligatoriu), a recidivei (nu este obligatorie majorarea limitelor de pedeapsă, față de n.c.p unde ridicarea limitelor pedepsei este obligatorie).

La individualizarea sancțiunilor și proporționalizarea acestora, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 alin. 1 Cod penal din 1969 identificată ca lege mai favorabilă după cum s-a arătat mai sus, precum și dispozițiile art. 52 Cod penal din 1969, limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al faptei săvârșite a fost determinat potrivit dispozițiilor art. 18¹Cod penal din 1969, instanța apreciind că fapta are un pericol concret mediu, deoarece inculpații au sustras bunuri din boxele de la subsol unde au pătruns prin efracție, au sustras bunuri din autoutilitare, chiar dacă prejudiciul nu este foarte ridicat.

I. Față de cele de mai sus, instanța l-a condamnat pe inculpatul V. B. la:

Instanța a aplicat inculpatului minimul special al pedepsei fără a o spori întrucât acesta a colaborat cu organele de cercetare penală dând explicații amănunțite despre modul cum a comis faptele și i-a indicat și pe ceilalți participanți la săvârșirea acestora. Deși inculpatul nu a participat la judecată, au existat indicii că acesta este plecat din țară, nu are un domiciliu efectiv în Municipiul Hunedoara, așa cum au constatat și organele de jandarmerie care l-au căutat la adresele unde a locuit anterior.

Văzând cazierul judiciar al inculpatului (f 155), în temeiul art. 40, art. 33 din Codul penal din 1969 s-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este în stare de pluralitate intermediară cu infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul prin Sentința penală 1585/2009 a Judecătoriei D. rămasă definitivă la data de 15.12.2009 (nu este recidivă întrucât faptele au fost comise în timpul minorității), și respectiv în concurs de infracțiuni cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prin sentința penală 184/2013 a Judecătoriei Hunedoara rămasă definitivă la data de 15.10.2013 și prin sentința penală nr. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara rămasă definitivă la data de 24.03.2014 prin decizia penală 186/2014 a Curții de Apel A. I., astfel că a repus pedepsele aplicate prin hotărârile respective în individualitatea lor și au fost înlăturate sporurile aplicate după cum urmează:

În baza art. 85, art. 86⁵ din Codul penal din 1969 s-a anulat suspendarea condiționata a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin s.p. 1585/2009 a Judecătoriei D., respectiv de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penala 184/2013 a Judecătoriei Hunedoara, precum și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin s.p. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara.

În temeiul art. 36, art. 40 din Codul penal din 1969 s-au contopit pedepsele arătate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care o va executa inculpatul. Având în vedere împrejurarea că inculpatul nu este recidivist, avea 21 de ani la data săvârșirii faptelor, a colaborat cu organele de cercetare penală, s-a apreciat că minimul special al pedepsei de 3 ani închisoare este îndestulător pentru realizarea scopului pedepsei.

Instanța a reținut că natura faptelor săvârșite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și b din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 12 al. 1 din Legea nr. 187/2012. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei. În ceea ce privește dreptul de a alege, instanța a apreciat că, în raport de natura infracțiunii săvârșite de inculpat, acesta nu este nedemn să exercite dreptul de a alege, motiv pentru care nu i-a interzis exercițiul acestui drept. În ceea ce privește drepturile prevăzute de art. 64 lit. d și e Cod penal, instanța a apreciat că fapta comisă a fost absolut independentă de aspectele la care s-au referit aceste drepturi, nu a denotat o nedemnitate, astfel că nu a interzis inculpatului exercitarea drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator.

În speță nu s-a dispus suspendarea pedepsei sub supraveghere întrucât față de inculpat s-a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin s.p. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara întrucât acesta nu s-a prezentat la serviciul de probațiune (f 283).

S-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, perioada reținerii inculpatului de 24 de ore începând cu data 25.09.2013.

Având în vedere că instanța a efectuat contopirile cu pedepsele aplicate inculpatului anterior, conform art. 36, art. 40 din Codul penal din 1969, a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 70/03.03.2015 emis de Judecătoria Hunedoara și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii conform prezentei sentințe după rămânerea definitivă a acesteia.

II. Pentru motivele arătate mai sus, instanța l-a condamnat pe inculpatul P. V. F. la:

- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit b din Codul penal din 1969 și art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală. Deși minimul pedepsei ar fi de 2 ani închisoare prin reducerea limitei de pedeapsă cu 1/3, având în vedere starea de recidivă a inculpatului s-a impus ridicarea pedepsei peste minimul special. Chiar dacă bunul sustras a avut o valoare de doar 10 lei, nu se poate dispune achitarea inculpatului, întrucât pentru a-și asigura scăparea și folosul infracțiunii, acesta a lovit cu piciorul persoana vătămată P. O., fracturându-i un arc costal așa cum a rezultat din certificatul medico legal. S-a observat că minimul pedepsei prevăzută de lege este de 3 ani închisoare conform art. 211 al 1 din Codul penal din 1969 întrucât tâlhăria în public ca formă agravată prevăzută de art. 211 al. 2 lit. c din Codul penal din 1969 a fost dezincriminată prin noul cod penal.

- 2 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1, lit. i din Codul penal din 1969, art. 37 lit. b) C.pen. din 1969, art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală. Și în cazul acestei fapte s-a observat că deși minimul special al pedepsei, ar fi doar de 2 ani, ținând seama de starea de recidivă a inculpatului, pedeapsa a trebuit ridicată peste minim;

În temeiul art. art. 33 lit. a) din C.pen. din 1969 s-a constatat că faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentință sunt în concurs, și în temeiul art. 34 al. 1 pct. b din Codul penal din 1969, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 din Codul penal din 1969, pentru motivele arătate mai sus în cazul inculpatului V. B., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b Codul penal din 1969, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea pedepsei aplicate prin aceasta.

S-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, perioada reținerii inculpatului de 24 de ore începând cu data 25.09.2013.

III. Pentru motivele arătate mai sus, a fost condamnat inculpatul K. T., la:

S-a observat ca fapta de furt arătată la pct. 1 din rechizitoriu de sustragere a 3 bucăți rame metalice s-a săvârșit asupra unei clădiri aflată în stare avansată de degradare ce părea abandonată așa cum a rezultat din planșele foto anexate procesului verbal de constatare (19). În privința celorlalte trei fapte menționate la pct. 2 din rechizitoriu, s-a constatat că una a rămas în formă de tentativă, pentru altă faptă persoana vătămată S. F. a declarat că nu are nicio pretenție de la inculpat, iar prin fapta săvârșită în dauna persoanei vătămate G. T. Marisn s-a creat un prejudiciu de 2137 lei. Inculpatul K. T. a arătat că în anul 2013 când a săvârșit fapta pe care o recunoaște (furtul de rame metalice –pct. 1 din rechizitoriu) s-a aflat într-o perioadă dificilă a vieții, însă după ce a fost arestat în alt dosar pentru săvârșirea unor alte fapte de furt din boxe, a înțeles gravitatea unor astfel de fapte, s-a angajat în muncă înțelegând să trăiască din mijloace oneste. Aceste împrejurări a determinat instanța să-i aplice inculpatului minimul special al pedepsei (3 ani).

În temeiul art. 33 din Codul penal din 1969 s-a constatat că infracțiunea dedusă judecății este în concurs de infracțiuni cu infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara rămasă definitivă la data de 24.03.2014 prin decizia penală 186/2014 a Curții de Apel A. I., astfel că a repus pedepsele aplicate prin hotărârea respectivă în individualitatea lor și a fost înlăturat sporul aplicat după cum urmează:

În baza art. 86⁵ din Codul penal din 1969 s-a anulat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin s.p. 266/2013 a Judecătoriei Hunedoara.

În temeiul art. 36 din Codul penal din 1969 au fost contopite pedepsele arătate mai sus în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, pe care nu a mai sporit-o ținând seama de faptul că inculpatul nu este recidivist, este neșcolarizat înțelegând mai greu semnificația faptelor sale, însă există premise de îndreptare a acestuia având în vedere că din luna octombrie 2013 nu a mai săvârșit fapte penale.

Pentru motivele arătate mai sus în cazul inculpatului V. B., în baza art. 71 Cod penal, au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea pedepsei aplicate prin aceasta.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat, în contextul probelor administrate, că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenție, aplicarea pedepsei și obligarea la despăgubiri civile către părțile civile, fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social și reeducat și fără izolare în regim de detenție.

Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de 86 ind. 1 rap. la art. 86⁵al. 2 din Codul penal din 1969, respectiv: pedeapsa aplicată inculpatului în urma concursului de infracțiuni și a anulării suspendării condiționate a executării unor pedepse aplicate anterior, este de 3 ani închisoare; experiența unui proces penal și riscul revocării suspendării sub supraveghere cu consecința executării pedepsei într-un loc de detenție, au fost apreciate de instanță ca fiind suficiente pentru a-l determina pe inculpat să adopte în viitor o atitudine de respect față de regulile de conviețuire socială, astfel încât scopul pedepsei poate fi realizat și fără executarea efectivă a acesteia. Inculpatul a fost cercetat penal și judecat în stare de libertate din anul 2013, iar pe parcursul procesului a colaborat cu organele judiciare, deși nu a recunoscut faptele, și nu rezultă că ar mai fi săvârșit alte fapte penale.

Față de cele de mai sus, în baza art. 86¹ rap. la art. 86⁵al. 2 din Codul penal din 1969 s-a suspendat executarea pedepsei de 3 ani închisoare sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 86²rap. laart. 86⁵al. 2 Cod penal din 1969.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal din 1969 s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei principale.

S-a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 26.09.2013 și până la data de 21.11.2013.

S-a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul K. T. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta, la datele fixate, la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;

c) va comunica și-și va justifica Serviciului de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, schimbarea locului de muncă,;

d) va comunica Serviciului de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Sub aspectul laturii civile, instanța a constatat că persoana vătămată G. T. M. s-a constituit parte civilă în cauză împotriva inculpaților V. B. și K. T. cu suma de 2137 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase în noapte de 01/02.05.2013 când inculpații i-au spart boxa de la subsolul blocului. S.C. F. . s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților V. B. și P. V. F. cu suma de 1915 lei reprezentând contravaloarea mezelurilor sustrase la data de 05.08.2013. De asemenea, . SRL s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului V. B. cu suma de 302 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase la data de 21.08.2013 (233,41 lei) și respectiv 23.08.2013 (68,59 lei).

Valoarea bunurilor sustrase de către inculpați a fost stabilită estimativ de partea civilă G. T. M., ținând seama că acestea erau scule electrice sau mecanice de care se folosea partea civilă în gospodărie, iar inculpații nu au contestat valoarea acestora. Părțile civile . SRL și S.C. F. . au dovedit contravaloarea bunurilor sustrase pe bază de facturi, și nu au fost contestate de către inculpați.

Instanța a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1357 din noul cod civil potrivit căruia: ” Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă . În speță, s-a dovedit fapta ilicită a inculpaților sub forma sustragerii fără drept a bunurilor părților vătămate. Potrivit art. 1369 din noul Cod Civil: „cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască … răspunde solidar cu autorul faptei. A fost dovedit prejudiciul adus părților civile constând în contravaloarea bunurilor sustrase de inculpați, prejudiciu nereparat încă, precum și legătura de cauzalitate dintre faptele ilicite și prejudiciul produs. A fost dovedită și vinovăția tuturor inculpaților sub forma intenției.

Prin urmare, în baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1370 din Codul civil, a admis acțiunile civile formulate de părțile civile G. T. M., S.C. F. . și . SRL și:

- au fost obligați în solidar inculpații V. B. și K. T. să-i plătească părții civile G. T. M., suma de 2137 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

- au fost obligați în solidar inculpații V. B. și P. V. F. să-i plătească părții civile S.C. F. ., suma de 1915 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

- a fost obligat inculpatul V. B. să-i plătească părții civile . SRL, suma de 302 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

Instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă a părții civile . care s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților V. B. și K. T. cu contravaloarea ramelor metalice sustrase de inculpați, deși acestea i-au fost restituite părții civile. Instanța a avut în vedere și starea avansată de degradare în care s-a aflat clădirea părții civile din care s-au sustras ramele metalice de la ferestre, precum și împrejurarea că partea civilă nu a arătat cum a calculat prejudiciul în condițiile în care ramele respective i-au fost restituite.

S-a constatat că persoanele vătămate S. F., B. N., . P. O. D. nu s-au constituit ca parte civilă în cauză.

În temeiul art. 118 al 1 lit e din Codul penal din 1969 s-a dispus confiscarea în favoarea statului de la inculpații V. B. și K. T. a sumei de câte 400 de lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de la persoana vătămată S. F.. Având în vedere că persoana vătămată S. F. nu a solicitat contravaloarea bunurilor sustrase de inculpați, aceștia nu pot beneficia de folosul infracțiunii lor care va fi confiscat în favoarea statului.

În baza art. 274 alin. (1) și 2 C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpaților P. V. F. și K. T. în sumă de câte 300 de lei se vor plăti din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara, inculpatul K. T. și inculpatul P. V. F..

P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara a formulat următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie:

a) În privința inculpatului V. B., în mod greșit instanța a reținut că fapta este comisă în stare de pluralitate intermediară față de fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1585/2009 pronunțată de Judecătoria B. și în concurs de infracțiuni cu fapta pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 184/2013, definitivă la data de 15.10.2013.

S-a menționat că din fișa de cazier judiciar depusă la fila 155 dosar urmărire penală, rezultă că faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin cele două sentințe sunt concurente motiv pentru care pedepsele au fost contopite, iar termenul suspendării condiționate menținut prin sentința penală nr. 184/2013 se socotește de la data rămânerii definitive a primei sentințe potrivit art. 85 alin. 3 Cod penal din 1969.

În privința aceluiași inculpat s-a arătat că în mod greșit a fost înlăturat sporul de 6 luni închisoare care a fost aplicat inculpatului prin sentința penală nr. 184/2013, care intrase în puterea lucrului judecat, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului fiind apreciată ca insuficientă, instanța neținând seama de stările de agravare a pedepsei date de comiterea faptei în formă continuată și în stare de pluralitate intermediară.

b) În privința inculpatului P. V. F., s-a arătat că sentința este netemeinică față de cuantumul pedepselor aplicate inculpatului și neaplicarea unui spor de pedeapsă la contopire.

S-a apreciat că față de gradul de pericol social concret al faptelor reținute în sarcina inculpatului, perseverența sa infracțională, ușurința cu care a transformat o infracțiune de furt în una de tâlhărie, recurgând la violență pentru a-și asigura produsul infracțiunii, la scurt timp după ce fusese liberat condiționat din executarea unei pedepse de 5 ani închisoare, se impunea aplicarea unor pedepse mai mari.

c) În privința inculpatului K. T. s-a arătat că instanța de fond nu a dedus și timpul reținerii dispusă în prezentul dosar prin ordonanța aflată la fila 161 dosar urmărire penală.

Hotărârea a fost criticată și în privința pedepsei aplicate inculpatului, raportat la gradul de pericol social concret al faptei, la perseverența sa infracțională, fiind condamnat anterior și sancționat administrativ pentru același gen de fapte. S-a invocat și faptul că în mod greșit a fost înlăturat sporul de 6 luni închisoare care a fost aplicat inculpatului prin sentința penală nr. 184/2013, care intrase în puterea lucrului judecat, pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului fiind apreciată ca insuficientă, instanța neținând seama de stările de agravare a pedepsei date de comiterea faptei în formă continuată și în concurs de infracțiuni.

Inculpatul K. T. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și achitarea sa pentru săvârșirea celor două infracțiuni de furt care i-au fost reținute în sarcină.

Referitor la sustragerea ramelor metalice, inculpatul a invocat faptul că acestea au fost luate dintr-o clădire veche, abandonată și nu a considerat că bunurile respective ar avea un proprietar, aflându-se în eroare.

În ce privește a doua infracțiune de furt calificat, săvârșită în noaptea de 01/02 mai 2013, din beciul persoanei vătămate G. T., inculpatul a solicitat achitarea pentru că nu a participat la comiterea acesteia, probele existente la dosar nefiind suficiente pentru a se reține vinovăția sa. Inculpatul a invocat faptul că bunurile cu care se afla în piața de vechituri erau ale sale și nu ale părții vătămate, aducându-le din G.. Acesta a susținut de asemenea că la data săvârșirii infracțiunii nici nu era în țară.

Inculpatul P. V. F. a solicitat desființarea hotărârii pronunțate și în urma rejudecării cauzei să se dispună achitarea sa pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie și reducerea pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Cu ocazia audierii de către instanța de apel acesta a susținut că nu a aplicat lovituri părții vătămate și că aceasta nu a formulat pretenții civile în cauză.

Analizând apelurile formulate prin prisma dispozițiilor legale incidente în materie și a motivelor invocate, Curtea de Apel reține următoarele:

În privința inculpatului V. B., Curtea de apel constată că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt prevăzute de art. 228 alin. 1 C.pen, art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., art. 228 alin. 1 comb. cu art. 229 alin. 1, lit. d) C.pen., art. 228 alin. 1 C.pen. și art. 228 alin. 1 C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.P..

Instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și în cursul judecății, reieșind vinovăția inculpatului în săvârșirea tuturor actelor de sustragere. Declarațiile prin care inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunilor au fost confirmate de restul mijloacelor de probă administrate, indicate pe larg în cuprinsul hotărârii instanței de fond, fără a fi necesară reluarea acestora, având în vedere că nu au fost formulate critici în această privință de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara și nici de către inculpat care nu a înțeles să formuleze apel în cauză.

În esență, în sarcina inculpatului a fost reținută comiterea următoarelor infracțiuni:

a) în data de 11.04.2013, în jurul orelor 13.00, inculpatul V. B., împreună cu inculpatul K. T., s-au deplasat la punctul termic situat pe . P. Company SRL, unde cu ajutorul unui clește (tip gură de lup) au demontat trei rame metalice, pe care le-au încărcat în căruță cu scopul de a le valorifica la un centru de colectare fier vechi.

b) în noaptea de 01/02.05.2013, în jurul orelor 02.00, inculpatul V. B. și împreună cu inculpatul K. T., s-au deplasat în cartierul Micro 5, pe . nr. 35, unde cu ajutorul răngii, au smuls un grilaj metalic de aerisire și au pătruns în subsolul blocului; cei doi unde au spart lacătul de la boxa părții vătămate B. N. și au pătruns în interior, fără să sustragă bunuri; ulterior au spart lacătul de la boxa părții vătămate S. F., au pătruns în interior de unde au sustras 20 discuri metalice, 2 bormașini marca Einchell și un flex marca Bosch; apoi au spart lacătul de la boxa părții vătămate G. T.-M., iar din interior au sustras o mașină de lipit polipropilenă marca Kalde, două bormașini marca Bosch și Einchell, un flex Bosch, o mașină de găurit Bosch, o mașină de șlefuit Bosch, două pendulare, o filetantă, un calorifer, un patent marca Beta, 16 buc. de țeavă, un prelungitor, un cutter si alte scule.

c) în data de 05.08.2013, în jurul orelor 13³⁰, inculpatul V. B. împreună cu inculpatul P. V. F., în timp ce se aflau pe . că în fața . autoutilitara VW cu nr. de înmatriculare_, aparținând . SRL Orăștie, iar . după ce conducătorul auto, martorul Ganga C. I., a coborât din autoutilitară și a intrat în . s-au hotărât să o spargă, sens în care s-au deplasat la portiera din spate, au rupt lacătul și din autoutilitară au luat 6 lăzi din plastic (80 kg.) cu diferite sortimente de mezeluri (șuncă, salam, cârnați, kaizer, crenvurști) pe care le-au transportat în spatele blocului nr. 22 A.

d) în data de 21.08.2013, în jurul orelor 15.00, inculpatul V. B., observând că martorul Z. P., conducător auto al autoutilitarei marca Iveco, cu numărul de înmatriculare_, aparținând . SRL, distribuia marfă la magazinele din cartierul Micro 5 de pe . ce acesta era în bar, s-a deplasat lângă autoutilitară și a luat 4 baxuri de bere, fiecare a câte 24 de doze, marca Golden Brau și C. Readler și a fugit în spatele . pe .-a ascuns într-un spațiu corespondent subsolului blocului.

e) în data de 23.08.2013, în jurul orelor 19⁰⁰, inculpatul V. B., observând că același conducător auto Z. P., distribuia marfă din autoutilitara marca Mercedes cu numărul de înmatriculare_, aparținând . SRL, la magazinul situat pe . 5), profitând de faptul că șoferul se afla în magazin, s-a apropiat de aceasta și a sustras un bax de chipsuri marca Lays și a fugit. După ce a ieșit din magazin, martorul Z. P. a fost înștiințat, de mai multe persoane aflate în zonă, cu privire la furtul din autoutilitară.

Prejudiciul cauzat părții vătămate . SRL a fost în valoare de 68,59 lei reprezentând contravaloarea chipsurilor sustrase.

În ceea ce privește încadrarea juridică a infracțiunilor, în mod corect instanța de fond, constatând că legea penală veche este mai favorabilă inculpatului, a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile menționate în actul de sesizare, în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „ g și i” din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul penal din 1969.

P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara a criticat printre altele modalitatea de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului V. B., apreciind că pedeapsa de 3 ani închisoare nu este suficientă, raportat la forma continuată a infracțiunii și la starea de pluralitate intermediară în care inculpatul a comis infracțiunea.

Curtea de apel constată că starea de pluralitate intermediară la care s-a făcut referire în susținerea majorării pedepsei aplicate inculpatului nu este incidentă în cauză, de altfel apelantul criticând în mod expres hotărârea instanței de fond pentru greșita reținere a stării de pluralitate intermediară.

Analizând datele care reies din fișa de cazier judiciar a inculpatului V. B., rezultă că acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni închisoare cu suspendare condiționată prin sentința penală nr. 1585/24.11.2009 pronunțată de Judecătoria B., definitivă la data de 15.12.2009 pronunțată de Judecătoria D., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 al.1 C penal, art. 209 al.1, lit. a,e,g,i C penal, cu aplicarea art. 41 al.2 C penal, art. 99 și urm. C penal, art. 74,76 lit. d C penal.

Ulterior inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 6 luni închisoare, prin sentința penală nr. 184/19.09.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă la data de 15.10.2013, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 ali.1 lit. a, e, g si i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. si art. 99 si urm. C.pen. si a art. 74 si 76 lit.d C.pen. Prin această sentință, constatându-se că infracțiunea dedusă judecății este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 1585/24.11.2009 pronunțată de Judecătoria B., definitivă la data de 15.12.2009, în baza art. 85 alin. 3 Cod penal din 1969 s-a dispus anularea suspendării condiționate, contopirea pedepselor aplicate prin cele două sentințe, rezultând pedeapsa de 6 luni închisoare, în privința căreia s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an. Având în vedere că în cazul dispunerii suspendării condiționate a pedepsei rezultate în urma aplicării art. 85 Cod penal, termenul de încercare începe să curgă de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus anterior suspendarea condiționat, reiese în mod cert că termenul de încercare de 1 an, calculat de la data de 15.12.2009 era împlinit la data săvârșirii infracțiunilor deduse judecății în prezenta cauză.

În aceste condiții nu sunt incidente dispozițiile referitoare la pluralitatea intermediară și nu poate fi avută în vedere această stare de agravare la aplicarea pedepsei pentru infracțiunea de furt calificat în formă continuată dedusă judecății în prezentul dosar. Curtea de apel apreciază că este suficientă aplicarea pedepsei de 3 ani închisoare pentru actele de sustragere menționate anterior, având în vedere că acestea nu sunt de gravitate excesiv de ridicată, precum și raportat la valoarea relativ scăzută a prejudiciilor cauzate persoanelor vătămate, la atitudinea procesuală sinceră manifestată de inculpat în faza de urmărire penală, acesta contribuind substanțial la aflarea adevărului.

În urma admiterii apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara pentru motivul expus anterior, este necesară înlăturarea din operațiunile de contopire a pedepselor aplicate prin sentințele penale nr. 1585/24.11.2009 pronunțată de Judecătoria B., definitivă la data de 15.12.2009 și nr. 184/19.09.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă la data de 15.10.2013.

În acest sens se va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului V. B. și vor fi repuse în individualitate pedepsele, astfel:

- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința apelată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „ g și i” din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul penal din 1969;

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1585/2009 pronunțată de Judecătoria D., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 al.1 C penal, art. 209 al.1, lit. a,e,g,i C penal, cu aplicarea art. 41 al.2 C penal, art. 99 și urm. C penal, art. 74,76 lit. d C penal;

- pedeapsa de 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 184/2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. si ped. de art. 208 alin.1, 209 ali.1 lit. a, e, g si i C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen. si art. 99 si urm. C.pen. si a art. 74 si 76 lit.d C.pen.;

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 266/2013 pronunțată Judecătoria Hunedoara, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal;

- pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 266/2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal.

Se va înlătura dispoziția referitoare la reținerea stării de pluralitate intermediară față de condamnările aplicate prin sentințele penale nr. 1585/24.11.2009 pronunțată de Judecătoria B., definitivă la data de 15.12.2009 și nr. 184/19.09.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă la data de 15.10.2013.

Curtea de apel va constata că infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 186/24.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I., la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare cu suspendare condiționată, aspect reținut și de instanța de fond în cuprinsul hotărârii.

Ceea ce nu s-a constatat de către instanța de fond este faptul că prin sentința penală nr. 32/19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara definitivă la data de 3 martie 2015 s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 186/24.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I.. În aceste condiții nu mai sunt incidente în cauză dispozițiile referitoare la anularea suspendării, prin hotărârea menționată dispunându-se executarea în regim de detenție a pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare.

În vederea efectuării operațiunilor de contopire, se va descontopi pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara și vor fi repuse în individualitate pedepsele:

- pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 266/2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal;

- sporul de 6 luni închisoare.

În baza art. 34 lit. b Cod penal din 1969, raportat la art. 33 lit. a Cod penal din 1969 va fi contopită pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză cu pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 9 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care se va adăuga sporul de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

Curtea de apel împărtășește punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara în sensul că era necesară aplicarea sporului de 6 luni în urma contopirii pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre cu pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, acesta intrând în puterea lucrului judecat.

Se va deduce din pedeapsă perioada reținerii din data de 25.09.2013 până în data de 26.09.2013 și perioada executată începând cu data de 12 mai 2015 până la zi. Din verificările efectuate a rezultat că inculpatul a fost încarcerat în data de 12 mai 2015 în executarea mandatului emis în baza sentinței penale nr. 32/19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara definitivă la data de 3 martie 2015.

Se va dispune anularea mandatului de executare nr. 70/2015 emis de Judecătoria Hunedoara în baza sentinței penale nr. 32/19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara definitivă la data de 3 martie 2015.

În privința inculpatului P. V. F., Curtea de apel constată că instanța de fond a valorificat declarația acestuia prin care a arătat că recunoaște integral comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, aplicând în privința sa procedura de judecată simplificată.

Mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală au relevat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de furt și a infracțiunii de tâlhărie reținute prin actul de sesizare în sarcina sa.

Procedând la propria evaluare a mijloacelor de probă, Curtea de apel reține sub aspectul situației de fapt că în data de 05.08.2013, în jurul orelor 13³⁰, inculpatul P. V. F. împreună cu inculpatul V. B., în timp ce se aflau pe . că în fața . autoutilitara VW cu nr. de înmatriculare_, aparținând . SRL Orăștie, iar după ce conducătorul auto, martorul Ganga C. I., a coborât din autoutilitară și a intrat în . s-au hotărât să o spargă, sens în care s-au deplasat la portiera din spate, au rupt lacătul și din autoutilitară au luat 6 lăzi din plastic (80 kg.) cu diferite sortimente de mezeluri (șuncă, salam, cârnați, kaizer, crenvurști) pe care le-au transportat în spatele blocului nr. 22 A.

Prejudiciul cauzat părții vătămate . SRL a fost în valoare de 1.914,54 lei reprezentând contravaloarea mezelurilor sustrase.

În data de 14.08.2013, în jurul orelor 16³⁰, inculpatul P. V. B. a sustras un bax de paste făinoase din autoutilitara Renault, cu număr de înmatriculare_ și fiind surprins de partea vătămată P. O. D., angajat în calitate de distribuitor la ., care a încercat să recupereze bunurile sustrase, i-a aplicat acesteia o lovitură puternică cu piciorul în zona pieptului, partea vătămată căzând la pământ. Auzind strigătele persoanei vătămate, în spatele autoutilitarei a venit și martorul T. A. M., șoferul care conducea autoutilitara respectivă, inculpatul părăsind locul faptei în acel moment. În urma loviturii primite, partea vătămată P. O. D. a fost diagnosticat cu fractură arc costal C VI stâng beneficiind de un număr de 10 zile concediu medical.

Prejudiciul cauzat părții vătămate . SRL a fost în valoare de 10 lei reprezentând contravaloarea pungii cu paste făinoase degradate.

Deși în fața instanței de fond inculpatul a arătat că recunoaște integral faptele comise, cu ocazia audierii de către instanța de apel a arătat că a săvârșit infracțiunea de furt care i s-a reținut în sarcină, că a încercat să sustragă baxul de paste făinoase fără a-i aplica persoanei vătămate P. O. D. vreo lovitură. Curtea constată nejustificată revenirea inculpatului asupra poziției exprimate în fața instanței de fond, care a ținut seama în procesul de individualizare judiciară a pedepsei de limitele reduse cu o treime, în baza art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

Analizând mijloacele de probă administrate în cauză, respectiv declarațiile persoanei vătămate, coroborate cu declarațiile martorului T. A. M. și cu procesele verbale de recunoaștere din care rezultă că atât persoana vătămată, cât și martorul l-au recunoscut pe inculpat ca fiind autorul actului de agresiune exercitat pentru păstrarea bunului sustras, Curtea de apel constată că vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de tâlhărie este pe deplin dovedită, fiind nejustificată solicitarea inculpatului apelant de a se dispune achitarea pentru această infracțiune.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate pentru cele două infracțiuni, Curtea de apel împărtășește punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara în sensul că se impune majorarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de tâlhărie, având în vedere perseverența infracțională de care acesta a dat dovadă, executând anterior o pedeapsă în regim privativ de libertate aplicată pentru același gen de infracțiuni. În legătură cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de furt, Curtea de Apel constată că aceasta a fost corect individualizată, fiind nefondată solicitarea inculpatului apelant de reducere a acesteia, raportat la antecedentele sale penale.

În urma admiterii apelului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara se va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului P. V. F. și vor fi repuse în individualitate pedepsele astfel:

- pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit b din Codul penal din 1969 și art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală.

- pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1 comb. cu art. 209 alin. 1, lit. i din Codul penal din 1969, art. 37 lit. b) C.pen. din 1969, art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală.

Va fi majorată pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit b din Codul penal din 1969 și art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală, de la 2 ani și 6 luni închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 34 lit. b Cod penal din 1969, raportat la art. 33 lit. a Cod penal din 1969 se vor contopi pedepsele de 3 ani închisoare și 2 ani și 3 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani, care va fi sporită cu 2 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare.

În privința inculpatului K. T., Curtea de apel constată că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de furt, prev. de art. 228 alin. 1 C. pen. ; furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen.; furt calificat, faptă prev. de art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen.; tentativă la furt calificat, faptă prev. de art. 32 alin. 1 C.pen. rap. la art. 228 alin 1 comb. cu art. 229 alin. 1 lit. b) și d) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 C.P.. și art 5 C.pen.

În esență, în sarcina inculpatului a fost reținută comiterea următoarelor infracțiuni:

Inculpatul K. T. a invocat în fața instanței de apel în privința sustragerii ramelor metalice, faptul că s-a aflat în eroare, neștiind că punctul termic respectiv este în proprietatea cuiva. Curtea de apel apreciază că atâta timp cât ramele metalice respective erau încadrate în zidurile clădirii respective, nefiind găsite aruncate în apropierea imobilului, nu se poate susține că inculpatul nu a avut reprezentarea faptului că se cauzează un prejudiciu proprietarului clădirii. Faptul că acel imobil era degradat și că anterior au mai fost sustrase bunuri din interiorul său, nu constituie un element care să-l exonereze pe inculpat de răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită. Este de notorietate că orice clădire este în proprietatea cuiva, în cauza de față nefiind întrunite condițiile pentru a se reține eroarea drept cauză de neimputabilitate prevăzută de art. 30 Cod penal, cu consecința dispunerii unei soluții de achitare, astfel cum a solicitat inculpatul.

Aspectele legate de natura bunurilor sustrase și de locația în care acestea se aflau, coroborată cu valoarea redusă a prejudiciului cauzat, pot fi avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei, în sensul reținerii dispozițiilor art. 74 alin. 2 Cod penal din 1969, constituind împrejurări care diminuează gravitatea infracțiunii.

În ceea ce privește sustragerea bunurilor din boxele situate la subsolul blocului nr. 35 situat pe . apel constată că mijloacele de probă administrate în cauză dovedesc faptul că inculpatul a participat alături de V. B. la comiterea faptelor, nefiind întemeiată solicitarea de a se dispune achitarea în baza art. 16 alin. 1 lit. c Cod penal. Inculpatul V. B. a expus în declarațiile date în faza de urmărire penală modalitatea în care s-au derulat faptele, fiind constant în indicarea inculpatului K. T. ca participant la săvârșirea infracțiunii. În afară de declarațiile inculpatului V. B. (filele 62-63), sunt relevante aspectele constatate de organele de poliție în data de 11 mai 2013 în momentul deplasării în piața de vechituri situată în apropierea stadionului C., la solicitarea persoanei vătămate G. T., care și-a recunoscut patentul sustras din boxa apartamentului și care era expus la vânzare de către inculpații V. B. și K. T.. Din declarația persoanei vătămate G. T. rezultă că inculpatul K. T. s-a pierdut în mulțime la venirea organelor de poliție. Inculpatul V. B. a relatat în faza de urmărire penală că inițial s-a înțeles cu K. T. să nu recunoască săvârșirea infracțiunii, acesta fiind motivul pentru care cu ocazia primelor audieri nu a declarat adevărul. Cu ocazia audierii de către instanța de apel, inculpatul V. B. a arătat că își menține declarațiile date în care l-a indicat pe coinculpatul K. T. ca participant la sustragerea bunurilor.

Curtea de apel apreciază ca nefondată susținerea inculpatului K. T. în sensul că bunurile pe care le-a expus la vânzare i-au fost predate în G. de o persoană care i-a solicitat să le vândă. În cazul în care ar fi fost adevărat, nu este justificată atitudinea inculpatului care a înțeles să părăsească piața în care a expus bunurile sustrase la vânzare, în momentul în care au apărut organele de poliție.

Concluzionând, Curtea de apel constată că vinovăția inculpatului rezultă din probele administrate în cauză, hotărârea instanței urmând a fi reformată în privința acestuia doar sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, în sensul reținerii dispozițiilor art. 74 alin. 2 Cod penal din 1969, cu referire la valoarea redusă a prejudiciilor cauzate prin actele de sustragere la care a participat inculpatul, la natura bunurilor sustrase în privința actului material comis în data de 11 aprilie 2013, pedeapsa urmând a fi coborâtă sub minimul special prevăzut de lege în baza art. 76 lit. c Cod penal din 1969, nefiind întemeiată solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara de majorare a pedepsei aplicate inculpatului.

Pe cale de consecință, în urma admiterii apelului declarat de inculpat, se va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului K. T. și vor fi repuse în individualitate pedepsele astfel:

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/2013 pronunțată Judecătoria Hunedoara, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal;

- pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/2013 pronunțată Judecătoria Hunedoara, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal.

Pentru motivele expuse anterior, se va reduce pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „ g și i” din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul penal din 1969, dedusă judecății în prezentul dosar, de la 3 ani la 2 ani, în urma reținerii dispozițiilor art. 74 alin. 2 Cod penal din 1969, raportat la art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal din 1969, de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.

Se va constata că infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 186/24.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I..

Va fi menținută dispoziția de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare dispusă în baza art. 86 indice 5 Cod penal din 1969.

Se va descontopi pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara și repune în individualitate pedepsele astfel:

- pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal;

- pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal;

- sporul de 6 luni închisoare.

În baza art. 34 lit. b Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal din 1969 va fi contopită pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar cu pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare și 1 an și 9 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care se va adăuga sporul de 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

Având în vedere că inculpatul K. T. nu era cunoscut cu antecedente penale la data săvârșirii infracțiunilor deduse judecății în prezenta cauză, Curtea de apel va menține dispoziția de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei dispusă de instanța de fond și în baza art. 86 indice 5 alin. 2 teza a II-a Cod penal din 1969 va reduce termenul de încercare de la 5 ani la 4 ani și 6 luni, stabilind că acesta va începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus anterior suspendarea sub supraveghere, respectiv 24.03.2014.

Apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara este fondat și în ceea ce privește omisiunea instanței de fond de deduce durata reținerii inculpatului K. T. din pedeapsa aplicată, măsură dispusă din data de 25.09.2013 până în data de 26.09.2013.

Raportat la cele de mai sus, în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea de apel va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara și inculpatul K. T. împotriva sentinței penale nr. 37/17.03.2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, pe care o va desființa în parte, sub aspectul reținerii stării de pluralitate intermediară în privința inculpatului V. B., al efectuării operațiunilor de contopire și stabilire a pedepsei rezultante în privința inculpatului V. B., al deducerii perioadei reținerii și perioadei executate, al individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului P. V. F. pentru infracțiunea de tâlhărie și al stabilirii pedepsei rezultante, al individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului K. T. și al stabilirii pedepsei rezultante și rejudecând în aceste limite:

Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului V. B. și vor fi repuse în individualitate pedepsele.

Se va constata că infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 186/24.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I., la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare cu suspendare condiționată.

Se va constata că prin sentința penală nr. 32/19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara definitivă la data de 3 martie 2015 s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 186/24.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I..

Va fi descontopită pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara și vor fi repuse în individualitate pedepsele.

În baza art. 34 lit. b Cod penal din 1969, raportat la art. 33 lit. a Cod penal din 1969 se va contopi pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză cu pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 9 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care se va adăuga sporul de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

Se va deduce din pedeapsă perioada reținerii din data de 25.09.2013 până în data de 26.09.2013 și perioada executată începând cu data de 12 mai 2015 până la zi.

Va fi anulat mandatul de executare nr. 70/2015 emis de Judecătoria Hunedoara în baza sentinței penale nr. 32/19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara definitivă la data de 3 martie 2015.

2. Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului P. V. F. și vor fi repuse în individualitate pedepsele.

Pentru motivele expuse anterior se va majora pedeapsa aplicată inculpatului P. V. F. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit b din Codul penal din 1969 și art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală, de la 2 ani și 6 luni închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 34 lit. b Cod penal din 1969, raportat la art. 33 lit. a Cod penal din 1969 vor fi contopite pedepsele de 3 ani închisoare și 2 ani și 3 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani, care va fi sporită cu 2 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare.

3. Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului K. T. și vor fi repuse în individualitate pedepsele.

Se va reduce pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „ g și i” din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul penal din 1969, dedusă judecății în prezentul dosar, de la 3 ani la 2 ani, în urma reținerii dispozițiilor art. 74 alin. 2 Cod penal din 1969, raportat la art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal din 1969, de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.

Va fi menținută dispoziția de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare dispusă în baza art. 86 indice 5 Cod penal din 1969.

Se va descontopi pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara și vor fi repuse în individualitate pedepsele.

În baza art. 34 lit. b Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal din 1969 se va contopi pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar cu pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare și 1 an și 9 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care se va adăuga sporul de 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

Va fi menținută dispoziția de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei dispusă de instanța de fond și în baza art. 86 indice 5 alin. 2 teza a II-a Cod penal din 1969 se va reduce termenul de încercare de la 5 ani la 4 ani și 6 luni, care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus anterior suspendarea sub supraveghere, respectiv 24.03.2014.

Vor fi menținute restul dispozițiilor aferente suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Se va deduce din pedeapsă perioada reținerii din data de 25.09.2013 până în data de 26.09.2013.

Se vor menține în rest dispozițiile sentinței penale apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. V. F. împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul P. V. F. va fi obligat la plata parțială a cheltuielilor judiciare avansate de stat în prezenta procedură în cuantum de 460 lei, din care suma de 360 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat se avansează din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Se vor acorda onorariile în sumă de câte 360 lei apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații V. B. și K. T., sume care se vor suporta din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Hunedoara și inculpatul K. T. împotriva sentinței penale nr. 37/17.03.2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, pe care o desființează în parte, sub aspectul reținerii stării de pluralitate intermediară în privința inculpatului V. B., al efectuării operațiunilor de contopire și stabilire a pedepsei rezultante în privința inculpatului V. B., al deducerii perioadei reținerii și perioadei executate, al individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului P. V. F. pentru infracțiunea de tâlhărie și al stabilirii pedepsei rezultante, al individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului K. T. și al stabilirii pedepsei rezultante și rejudecând în aceste limite:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului V. B. și repune în individualitate pedepsele, astfel:

Înlătură dispoziția referitoare la reținerea stării de pluralitate intermediară față de condamnările aplicate prin sentințele penale nr. 1585/24.11.2009 pronunțată de Judecătoria B., definitivă la data de 15.12.2009 și nr. 184/19.09.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă la data de 15.10.2013.

Constată că infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 186/24.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I., la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare cu suspendare condiționată.

Constată că prin sentința penală nr. 32/19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara definitivă la data de 3 martie 2015 s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 186/24.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I..

Descontopește pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara și repune în individualitate pedepsele:

- pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 266/2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „a, g și i” C.pen., cu aplicarea art. 41 al. 2 C. pen, art. 74 lit. c și art. 76 din Codul penal;

- sporul de 6 luni închisoare.

În baza art. 34 lit. b Cod penal din 1969, raportat la art. 33 lit. a Cod penal din 1969 contopește pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză cu pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 9 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă sporul de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

Deduce din pedeapsă perioada reținerii din data de 25.09.2013 până în data de 26.09.2013 și perioada executată începând cu data de 12 mai 2015 până la zi.

Anulează mandatul de executare nr. 70/2015 emis de Judecătoria Hunedoara în baza sentinței penale nr. 32/19 februarie 2015 pronunțată de Judecătoria Hunedoara definitivă la data de 3 martie 2015.

2. Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului P. V. F. și repune în individualitate pedepsele astfel:

Majorează pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1 din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 37 lit b din Codul penal din 1969 și art. 396 al. 10 din Codul de procedură penală, de la 2 ani și 6 luni închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 34 lit. b Cod penal din 1969, raportat la art. 33 lit. a Cod penal din 1969 contopește pedepsele de 3 ani închisoare și 2 ani și 3 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani, pe care o sporește cu 2 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare.

3. Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului K. T. și repune în individualitate pedepsele astfel:

Reduce pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1 lit. „ g și i” din Codul penal din 1969, cu aplicarea art. 41 al. 2 din Codul penal din 1969, dedusă judecății în prezentul dosar, de la 3 ani la 2 ani, în urma reținerii dispozițiilor art. 74 alin. 2 Cod penal din 1969, raportat la art. 76 alin. 1 lit. c Cod penal din 1969, de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare.

Constată că infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr. 186/24.03.2014 pronunțată de Curtea de Apel A. I..

Menține dispoziția de anulare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 3 luni închisoare dispusă în baza art. 86 indice 5 Cod penal din 1969.

Descontopește pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 266/21.11.2013 pronunțată de Judecătoria Hunedoara și repune în individualitate pedepsele astfel:

- sporul de 6 luni închisoare.

În baza art. 34 lit. b Cod penal, art. 33 lit. a Cod penal din 1969 contopește pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății în prezentul dosar cu pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare și 1 an și 9 luni închisoare, în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care adaugă sporul de 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

Menține dispoziția de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei dispusă de instanța de fond și în baza art. 86 indice 5 alin. 2 teza a II-a Cod penal din 1969 reduce termenul de încercare de la 5 ani la 4 ani și 6 luni, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus anterior suspendarea sub supraveghere, respectiv 24.03.2014.

Menține restul dispozițiilor aferente suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Deduce din pedeapsă perioada reținerii din data de 25.09.2013 până în data de 26.09.2013.

Menține în rest dispozițiile sentinței penale apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul P. V. F. împotriva aceleiași sentințe.

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpatul P. V. F. la plata parțială a cheltuielilor judiciare avansate de stat în prezenta procedură în cuantum de 460 lei, din care suma de 360 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat se avansează din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Acordă onorariile în sumă de câte 360 lei apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații V. B. și K. T., sume care se suportă din fondul special destinat al Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2015.

Președinte, Judecător,

A. P. O. M. P.

Grefier,

D. M. H.

Red. P.A

Tehnored. D.M.H.

2 ex/7 octombrie 2015

J.Fond N. I.

← Evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Decizia nr....		Conducere fără permis. Art.335 NCP. Decizia nr. 757/2015.... →

Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 833/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 833/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA