Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 112/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 112/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 05-02-2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL A. I.
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 112/A/2015
Ședința publică din 05 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. C.
Judecător A. B.
Grefier N. M.
P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. este reprezentat de
Procuror A. P.
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul M. G. împotriva Sentinței penale nr. 1667/05.11.2014 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpatului apelant.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța solicită părților să precizeze dacă au alte cereri de formulat.
Reprezentanta Parchetului arată că nu are cereri de formulat, împrejurare față de care instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentanta Parchetului, având cuvântul, solicită admiterea apelului promovat de inculpat, desființarea Sentinței penale nr. 1667/2014 a Judecătoriei Aiud iar, în rejudecare, modificarea soluției constatând că dispozițiile din noul Cod penal sunt mai favorabile inculpatului deoarece în conformitate cu acestea, inculpatul nu se mai află în stare de recidivă având în vedere împrejurarea că prima condamnare a acestuia, respectiv cea cu suspendare este de 8 luni închisoare, deci mai mică de 1 an.
De asemenea, aplicând global dispozițiile noului Cod penal consideră că urmează a fi aplicate dispozițiile art. 96 alin. 5 din noul Cod penal dacă anterior acesta a suferit o condamnare la închisoare 8 luni cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, fapta nouă a fost comisă în termenul de încercare, urmează să fie revocată această suspendare, însă să nu se adauge integral pedeapsa de 8 luni urmând ca instanța să aplice regulile de la pluralitate intermediară și să adauge la pedeapsa pentru noua faptă doar o treime din vechea pedeapsă.
Consideră că aplicându-se ca lege mai favorabilă noul Cod penal trebuie făcută aplicarea și a acestor dispoziții.
Chiar dacă se va adăuga integral pedeapsa solicită să se constate că tot noul cod este mai favorabilă având în vedere că inculpatul nu mai este recidivist conform acesteia.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față,
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1667/2014 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosarul nr._ s-a dispus în baza art. 396 alin. 2 C.pr.pen. condamnarea inculpatului M. G. – fiul lui G. și M., născut la data de 02.05.1960 în mun. Sighetu Marmației, județul Maramureș, cetățean român, studii școală profesională, fierar betonist, fără antecedente penale, domiciliat în mun. Aiud, . P1 . ., CNP_, la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”, prevăzută de art. 87 alin 1 OUG 195/02 cu aplicarea art. 5 Cod penal și cu aplicarea art. 396 alin 10 Cod. pr. pen.
În baza art. 15 alin 2 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a dispozițiilor Cod penal, raportat la art. 83 Cod penal din 1969 a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 467/15.04.2011 a Judecătoriei Aiud, definitivă prin nerecurare și s-a dispus executarea ei alături de pedeapsa stabilită prin prezenta sentință.
Inculpatul va executa pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art.12 alin.1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul Penal rap. la art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969 au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cod penal din 1969.
În baza art. 272 rap la art. 274 alin 1 Cod. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 268 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Aiud din data de 20.01.2014 dat în dos. nr. 2082/P/2012 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului M. G. – fiul lui G. și M., născut la data de 02.05.1960 în mun. Sighetu Marmației județul Maramureș, cetățean român, studii școală profesională, fierar betonist, fără antecedente penale, domiciliat în mun. Aiud, . P1 . ., CNP_, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 336 alin 1 Cod penal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud la data de 25.04.2014 sub nr. dosar _ .
În fapt s-a reținut în esență prin actul de trimitere în judecată că în data de 12.12.2013, inculpatul s-a deplasat cu autoturismul personal marca Dacia, înmatriculat sub nr._ în localitatea Cistei Jud. A., unde în intervalul orar 17-18 a mâncat patru mici și a băut vin, cca 300 ml cu zahăr și piper, încălzit, potrivit propriilor declarații. Aproximativ în jurul orelor 19:30, inculpatul a pornit spre mun. Aiud, localitate de domiciliu, conducând același autoturism cu care venise, mai sus menționat.
Pe DN 1, la ieșirea din orașul Teiuș, spre mun. Aiud, a fost oprit pentru verificări de către organele de poliție rutieră, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Din discuțiile purtate cu agenții de poliție, aceștia au remarcat că inculpatul emană miros de alcool, astfel că au solicitat acestuia să se supună testării etilotest, ceea ce inculpatul a și făcut, rezultatul afișat pe ecran la poziția_ fiind de 0,56 mg alcool pur în litrul de aer expirat.
Inculpatul a fost transportat la Spitalul Aiud, unde i s-au recoltat probe de sânge, rezultatul alcoolemiei fiind consemnat în buletinul de analiză nr. 3479, 3480/IX/1551,1552 eliberat de SJML A. la data de 16.12.2013 – 1,05 g ‰ la ora 20:00 (recoltarea primei probe) respectiv 0,90 g ‰ la ora 21:00 (ora recoltării celei de-a doua probe).
Audiat în cauză în prezența avocatului ales S. C. F.- Baroul A., inculpatul a recunoscut comiterea faptei și și-a exprimat regretul cu privire la cele întâmplate, fără a contesta alcoolemia determinată prin buletinul de analiză emis de SML A..
Starea de fapt enunțată s-a aratat că ar fi dovedită de următoarele mijloace de probă:
-procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante;
-proces – verbal de consemnare a actelor premergătoare;
-declarațiile martorilor asistenți la constatarea flagrantului Z. G., S. P., în prezența cărora inculpatul a fost testat etilotest;
-buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 3479, 3480/IX/1551,1552 eliberat de SJML A. la data de 16.12.2013 din care rezultă valorile alcoolemiei de 1,05 g ‰ la ora 20:00 (recoltarea primei probe) respectiv 0,90 g ‰ la ora 21:00 (ora recoltării celei de-a doua probe);
-fișă de examinare clinică, din care rezultă că inculpatul era sub influența alcoolului;
-rezultatul afișat de aparatului alcooltest listat, cu valoare de 0, 56 mg/litru alcool pur în aer expirat la ora 19:30;
-copie certificat de înregistrare autoturism,
-fișă de cazier auto;
-fișă de cazier judiciar.
II.Desfășurarea cercetării judecătorești
La termenul de judecată din data de 08 octombrie 2014, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prezent personal în fața instanței, a învederat că dorește să uzeze de procedura de judecată în cazul recunoașterii vinovăției prev. de art. 375 Cod. pr. pen. și că recunoaște săvârșirea faptei. Declarația sa expresă a fost consemnată și atașată separat la dosarul cauzei (f. 24), instanța încuviințând cererea inculpatului și dispunând ca judecarea cauzei să aibă loc potrivit procedurii de recunoaștere a vinovăției.
Instanța a dispus efectuarea cercetării judecătorești potrivit art. 377 Cod. pr. pen.; inculpatul nu a depus niciun înscris în probațiune, și nu a solicitat nici acordarea unui termen în acest sens.
III.Starea de fapt reținută de către instanță
Analizând probele administrate în faza de urmărire penală în raport de dispozițiile art. 375 C.pr.pen., instanța a reținut aceeași situație de fapt ca în actul de sesizare, respectiv:
În data de 12.12.2013, după ce în prealabil a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_, din localitatea Cistei județul A. până la intrare în orașul Teiuș unde a fost oprit pentru control de lucrători din cadrul Poliției Rutiere și, pentru că emana miros de alcool a fost testat cu aparatul etilotest. A rezultat o valoare de 0,56 mg/l alcool în aerul pur expirat. Rezultatul primei probe biologice recoltate la Spitalul Municipal Aiud unde a fost condus inculpatul, la ora 20,00, a relevat o alcoolemie de 1,05 g ‰ și o alcoolemie de 0,90 g ‰ o oră mai târziu, în momentul recoltării celei de-a doua probe.
Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a declarat că a consumat 300 ml de vin în jurul orelor 19,30 și a recunoscut cu sinceritate săvârșirea faptei.
De asemenea, în fața instanței a recunoscut săvârșirea faptei așa cum a fost reținută prin actul de sesizare al instanței și a solicitat judecarea cauzei potrivit procedurii recunoașterii vinovăției prevăzută de art. 375 Cod. pr. pen., cerere încuviințată de instanță.
IV.Analiza mijloacelor de probă
Starea de fapt așa cum a fost expusă mai sus a fost susținută de probele administrate în cauză, în cursul urmăririi penale, probe necontestate sub aspectul legalității în faza de cameră preliminară; inculpatul, prin declarația dată în fața instanței la termenul de judecată din data de 08 octombrie 2014 a arătat expres că recunoaște fapta, solicitând ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante încheiat de către organele de poliție cu ocazia opririi inculpatului în trafic în prezența martorilor asistenți (fila 10-11dos. urm. pen.) a atestat faptul că inculpatul a fost oprit de către organele de poliție în timp ce conducea pe drumurile publice la . un autoturism. În cuprinsul aceluiași proces verbal s-a mai menționat că datorită mirosului de alcool emanat de inculpat acestuia i s-a solicitat să fie testat cu aparatul etilotest, rezultând o concentrație de alcool de 0,90 mg / l alcool pur în aerul expirat.
De asemenea, din buletinele de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 3479,3480/IX/1551,1552 eliberat de SML A., (fila 23 dos.u.p), a rezultat că, pe baza celor două probe biologice de sânge recoltate în vederea stabilirii alcoolemiei inculpatului, a rezultat la ora 20,00 o valoare a alcoolemiei de 1,05 g ‰ (prima probă) și respectiv de 0,90 g ‰ la cea de a doua probă recoltată o oră mai târziu..
Martorii Z. G. și S. P. – martori asistenți - au confirmat rezultatul testării cu aparatul etilotest.
Inculpatul audiat fiind doar în faza de urmărire penală (în fața instanței uzând de dreptul său de a nu da declarații în cauză), a recunoscut cu sinceritate că în data de 12.12.2013 a consumat alcool în intervalul orar 17,30 – 18,00, respectiv 3 pahare cu vin de aproximativ 100 gr fiecare, cu aport alimentar, ulterior conducând autoturismul pe drumurile publice (fila 14-15 dos.u.p).
A justificat inculpatul acțiunea sa de a conduce autoturismul deși consumase alcool, prin faptul că a fost necesar să se întoarcă în Aiud ca urmare a spargerii unei țevi la apartamentul de domiciliu, situat în această localitate (fila 13 dos.u.p)
V.Încadrarea juridică
Fapta inculpatului M. G. care în data de 12.12.2013, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, prev. și ped. de art. 336 alin.1 din Codul Penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Având în vedere că la data de 01.02.2014 au intrat în vigoare noile dispoziții ale Codului penal, la termenul de judecată din data de 08 octombrie 2014 a acordat instanța cuvântul în dezbateri, punând în discuție în același timp și aplicarea legii mai favorabile conform dispozițiilor art. 5 Cod penal.
În vederea determinării legii penale mai favorabile, instanța a procedat la compararea reglementărilor incidente în cauză, din perspectiva ambelor legi care incriminează faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv prevederile art. 87 alin 1 din OUG 195/02 precum și prevederile art. 336 alin 1 Cod penal, pentru a putea aplica o pedeapsă legală inculpatului și a determinat în mod global legea penală mai favorabilă, în sensul celor reținute prin Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/20.05.2014.
S-a reținut că potrivit art. 5 al. (1) Cod penal, în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă. În cauză sunt îndeplinite condițiile pentru reținerea incidenței acestei dispoziții legale, având în vedere că: succesiunea de legi penale a intervenit între momentul comiterii faptei (14.07.2013) și momentul judecării definitive; fiecare dintre legile succesive incriminează fapta de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoana care are o îmbibație alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sânge”, respectiv „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge” legile succesive sancționează diferit fapta comisă și anume:
- Art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani pentru infracțiunea de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoana care are o îmbibație alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sânge”
- Codul penal incriminează această infracțiune la art. 336 alin 1, respectiv „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge” și prevede o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă
A constatat astfel instanța, în analiza pe care a făcut-o privind legea mai favorabilă, că deși limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită de inculpat, prevăzute de textele legale care o incriminează sunt aceleași, atât în ce privește minimul cât și maximul care ar putea fi aplicat, Cod penal actual prevede posibilitatea aplicării pedepsei amenzii.
Această pedeapsă a fost cea solicitată de inculpat a-i fi aplicată.
S-a arătat că, raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, la fișa de cazier a inculpatului, din care rezultă că acesta a fost condamnat cu suspendarea executării pentru o faptă similară, prezenta infracțiune fiind săvârșită în chiar termenul de încercare al suspendării condiționate, instanța nu se va orienta spre această pedeapsă; prin urmare analiza legii penale mai favorabile se va face prin raportare la pedeapsa cu închisoarea care ar putea fi aplicată, la modalitatea de executare și la pedepsele accesorii și complementare care s-ar putea aplica potrivit ambelor reglementări.
Având în vedere că instanța s-a orientat spre o pedeapsă cu închisoarea cu executare efectivă, a apreciat necesară și mai mult, justificată aplicarea față de inculpat a pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului de a fi ales și de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității de stat (art. 64 alin 1 lit. a teza II lit. b Cod penal din 1969, respectiv art. 66 al 1 lit. a, b Cod penal)
Însă, față de natura infracțiunii și persoana inculpatului, instanța nu a considerat necesar ca după executarea pedepsei principale să execute și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor sus menționate.
Astfel, având în vedere că dispozițiile Cod penal din 1969 prevăd aplicarea pedepsei accesorii pe durata executării pedepsei principale, aplicarea pedepsei accesorii nefiind condiționată de aplicarea pedepsei complementare, instanța a apreciat că sub acest aspect mai favorabile în cauză sunt dispozițiile Cod penal din 1969.
Față de cele mai sus expuse, apreciind asupra prevederilor legale incidente în mod global, instanța a stabilit în concret, ca fiind mai favorabile prevederile Codului penal din 1969 având în vedere că în condițiile aplicării unei pedepse cu executare, spre care instanța s-a orientat în prezenta cauză, Cod penal prevede obligativitatea aplicării și a pedepselor complementare în condițiile în care instanța a considerat necesară aplicarea unei pedepse accesorii.
Având în vedere că infracțiunea de „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge” prevăzută de art. 336 alin 1 Cod penal pentru care a fost trimis în judecată inculpatul din prezenta cauză se regăsește în dispozițiile art. 87 alin 1 OUG 195/02, (inculpatul săvârșind prezenta faptă sub imperiul vechii reglementări) diferența constând doar în faptul că prevederile Cod penal actual prevăd posibilitatea aplicării amenzii penale, instanța a apreciat că nu se impune o schimbare a încadrării juridice, realizându-se doar o recalificare a faptei prin prisma aplicării prevederilor art.5 Cod penal referitor la legea penală mai favorabilă.
În concluzie, instanța, a recalificat faptele pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M. G. din infracțiunea de „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge” prevăzută de art. 336 alin 1 Cod penal în infracțiunea de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoana care are o îmbibație alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sânge” prev de art. 87 alin 1 OUG 195/02 cu aplic art. 5 Cod penal.
Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 396 alin.2 C.pr.pen. întrucât fapta există, a fost săvârșită de către inculpat și constituie infracțiune, instanța a dispus condamnarea inculpatului M. G..
VI. Individualizarea judiciară a pedepsei
1. Pedeapsa principală
La individualizarea judiciară a pedepsei aplică inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal din 1969 și anume dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Din fișa de antecedente penale ale inculpatului (fila 33 dos.u.p) rezultă că acesta a săvârșit la data de 12.12.2013 prezenta infracțiune în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal raportat la condamnarea de 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni ce i-a fost aplicată prin sent. pen. nr. 467/15.04.2011 a Judecătoriei Aiud.
Modul și mijloacele concrete de săvârșire a faptei (conducerea unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, alcoolemia relativ mare), împrejurările concrete de loc și timp ale comiterii ei (pe un drum circulat, seara, la o oră la care traficul e relativ intens), scopul pretins urmărit (deplasarea spre domiciliu ca urmare a presupusei spargeri a țevii de la apartamentul inculpatului din Aiud, însă, a apreciat instanța aceasta nu reprezintă o scuză pentru inculpat, care ar fi trebuit să fie suficient de diligent încât să ia în calcul urmările mult mai grave care s-ar fi putut produce prin fapta sa, un accident de circulație având în vedere valoarea alcoolemiei prezentate de inculpat putându-se produce în orice moment), urmările produse dar îndeosebi cele ce s-ar fi putut produce (vătămarea corporală sau decesul unor terțe persoane fără vină), persoana inculpatului (recidivist, prezenta faptă fiind săvârșită în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei la care a fost condamnat pentru o faptă similară; cu toate acestea sincer, atât pe parcursul urmăririi penale cât și în fața instanței, arătând că regretă, ceea ce a format instanței convingerea că măcar la acest moment conștientizează gravitatea faptelor sale), existența cauzei de reducere a pedepsei prev. de art. 386 alin 10 Cod. pr. pen. ca și împrejurare de natură a atenua răspunderea penală, dar existența stării de recidivă ca și împrejurare de natură a agrava răspunderea penală, au format instanței convingerea că o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru infracțiunea de „conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoana care are o îmbibație alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sânge” , sunt de natură a asigura scopul ei preventiv dar și funcția ei educativă, fiind totodată și un mijloc de constrângere pentru inculpat în măsură a-l determina ca pe viitor să nu mai săvârșească astfel de fapte.
Pedeapsa de 8 luni închisoare a fost stabilită prin raportare la limitele de pedeapsă reduse cu o treime prevăzute de lege pentru infracțiunea dedusă judecății (de la 1 ani la 5 ani, limite reduse cu 1/3 deci de la 8 luni la 3 ani și 4 luni), instanța dând eficiență prevederilor art. 396 alin 10 Cod. pr. pen. așa cum și mai sus a precizat.
Raportat la faptul că inculpatul a săvârșit prezenta infracțiune în cursul termenului de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei anterior aplicate, instanța în baza art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 8 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 8 luni aplicată prin sent. pen. nr. 467/15.04.2011 a Judecătoriei Aiud și a dispus executarea ei alături de pedeapsa stabilită prin prezenta sentință.
Sub aspectul revocării suspendării condiționate, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 15 alin 2 din lg nr. 187/2012 de punere în aplicare a dispozițiilor Cod penal, potrivit cărora „regimul suspendării condiționate a executării pedepsei …inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia este cel prevăzut de Cod penal din 1969”.
Instanța a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, pe care acesta o va executa în penitenciar.
2. Pedeapsa accesorie și complementară
În ceea ce privește pedepsele accesorii și cele complementare ce se vor aplica pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 12 al. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, conform cărora, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport de infracțiunea comisă. Totodată, au fost avute în vedere Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV/2007, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii sub imperiul Codului penal din 1969 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie (cauza Hirst c. Marii Britanii), astfel că interzicerea drepturilor nu se va face automat, prin efectul legii, ci va fi supusă aprecierii instanței de judecată.
În cauză, raportat la reținerea ca lege mai favorabilă a Cod penal din 1969 a aplicat pedeapsa accesorie conform Cod penal din 1969.
S-a reținut că, raportat la natura faptei săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului, acestea duc la concluzia existenței unei nedemnități doar în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a-II-a și lit. b C pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei. Față de aceste dispoziții și analizând circumstanțele concrete ale prezentei cauze, instanța a apreciat că în speță nu se impune interzicerea dreptului de a alege prevăzut de dispozițiile art. 64 lit. a teza I C pen.
Prin urmare în baza art. 12 alin 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a legii nr. 135/2010 privind Codul penal raportat la art. 71 alin. 2 Cod penal din 1969 instanța a interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a și b Cod penal din 1969.
VII.Cheltuielile judiciare
Motivat de culpa infracțională exclusivă a inculpatului în baza art. 274 alin 1 Cod. pr. pen. instanța a obligat inculpatul la plata sumei de 268 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat apel inculpatul M. G..
Apelul a fost declarat în termen și nu a fost motivat în scris.
Instanța la cererea inculpatului a acordat un termen pentru a-și angaja apărător, dar inculpatul nu și-a motivat în scris apelul și nu s-a prezentat în instanță.
Apelul inculpatului este nefondat din următoarele considerente:
Judecata în primă instanță a avut loc în procedura simplificată prev. de art. 375 C.pr.pen., inculpatul solicitând ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Prima instanță, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, a reținut corect starea de fapt din care rezultă că inculpatul în data de 12.12.2013 a condus pe drumurile publice autoturismul cu numărul de înmatriculare_ deși avea îmbibația alcoolică de 1,05 gr%0.
În mod justificat, prima instanță a aplicat în mod global legea penală mai favorabilă, stabilind ca lege penală mai favorabilă Codul penal anterior, în condițiile în care instanța de fond s-a orientat spre aplicarea unei pedepse rezultante cu executare.
Pedeapsa stabilită este bine proporționalizată, fiind orientată la minimul special de 8 luni închisoare, rezultat ca urmare a reducerii cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei.
De asemenea, instanța a făcut o justă aplicare a dispozițiilor art. 15 alin. 2) din Legea nr. 187/2012, care statuează că regimul suspendării condiționate a executării pedepsei, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 421 alin. 1) pct. 1 lit. b) C.pr.pen., instanța va respinge ca nefondat apelul inculpatului M. G..
Conform art. 275 alin. 2), cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, vor fi suportate de inculpatul apelant.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul M. G. împotriva sentinței penale nr. 1667/2014 pronunțată de Judecătoria Aiud în dosarul nr._ .
Obligă pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 05.02.2015.
Președinte, Judecător,
L. C. A. B.
Grefier,
N. M.
Red. L.C.
Thred. NM-2 ex/09.02.2015
Jud fond V.M.
| ← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 89/2015.... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
