Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 256/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 256/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 05-03-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 256/A/2015

Ședința publică din 05 Martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. E. C.

Judecător L. C.

Grefier N. M.

P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. este reprezentat de

Procuror A. F.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul M. V. I. împotriva Sentinței penale nr. 623/18.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant M. V. I., aflat în detenție în Penitenciarul Aiud, asistat de apărător ales, avocat C. M..

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat C. M., apărător ales al inculpatului apelant M. V. I., susține cererea de repunere în termenul de apel, solicitând să fie admisă așa cum a fost formulată.

În susținerea cererii depune în copie xerox fișa de evidență de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, existentă la fila 40 dosar fond, din care rezultă că inculpatul apelant avea buletinul expirat încă din 2014, fiind plecat din țară. Aceste abia în 2014 și-a ridicat noul buletin.

Accentuează faptul că orice comunicări s-ar fi făcut pe urmărire penală au fost foarte tardive. Una sau două în 2013 și aproape de data trimiterii în judecată în 2014, fapta petrecându-se în 7.02.2012. Este totuși o perioadă de timp în care un om își continuă viața și lucrează unde poate, în speță în străinătate.

Pe de altă parte, arată că relația inculpatului cu părinții nu era una bună și aceștia nu i-au comunicat și nu l-au căutat niciodată. Apoi, faptul că o mamă a semnat și a spus că este plecat din țară nu înseamnă că s-a făcut o comunicare directă cu inculpatul și nu avem o dovadă că el a fost încunoștințat de către părinți. De altfel, arată că se și precizează că niciodată nu s-au obligat și au spus că nu au date de contact. Nu vede motivul pentru care să se fi reținut de instanță că inculpatul s-ar fi sustras judecății, întrucât nu a avut niciun temei, inculpatul a recunoscut și la medic când i s-a recoltat proba, a recunoscut și în procesul verbal de constatare al infracțiunii că a băut, deci ar fi mers pe recunoaștere, ar fi beneficiat de legea favorabilă cu reducerea pe recunoaștere. Nu era niciun temei să fugă, nu a făcut victime, n-a rănit pe nimeni, n-a avut pagube materiale.

Instanța pune în discuție cererea de repunere în termenul de apel formulată de inculpatul apelant M. V. I..

Reprezentanta Parchetului, raportat la cererea de repunere în termenul de apel, o consideră admisibilă și apreciază că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 411 alin. 1 Cod procedură penală, respectiv prin cele învederate în scris în cererea formulată și susținute și oral rezultă că această întârziere în depunerea apelului a fost determinată de o cauză temeinică, respectiv inculpatul nu a avut cunoștință de pronunțarea acelei hotărâri de condamnare la pedeapsa detenției față de dânsul, el depunând apelul chiar anterior încarcerării sale, la momentul la care acesta a luat cunoștință despre hotărârea sa de condamnare.

Curtea, având în vedere dispozițiile art. 411 Cod procedură penală, admite cererea de repunere în termenul de apel formulată de către inculpatul M. V. I. raportat la ansamblul actelor depuse la dosarul cauzei, care atestă cu claritate imposibilitatea acestuia de a-și ridica comunicările hotărârii penale și intenția reală a acestuia de a depune apel în cauză prin prezența sa la Judecătoria Sibiu.

Ca atare, având în vedere că cererea de repunere a fost admisă Curtea continuă procedura de soluționare a cererii.

Instanța întreabă pe inculpatul apelant M. V. I. dacă dorește să dea declarație în procedura apelului.

Inculpatul apelant M. V. I. arată că dorește să dea declarație în fața instanței de apel.

S-a procedat la audierea inculpatului apelant M. V. I., declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal, care se va atașa separat la dosarul cauzei.

Instanța solicită părților să precizeze dacă au cereri de formulat.

Apărătorul inculpatului apelant și reprezentanta Parchetului arată că nu au alte cereri de formulat.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Avocat C. M., apărător ales al inculpatului apelant M. V. I., solicită instanței să ia act că inculpatul este de acord, în condițiile în care se va pronunța o pedeapsă care va necesita acest lucru, să presteze o muncă în folosul comunității.

În susținerea apelului, ținându-se cont că inculpatul nu are antecedente penale, nu sunt victime, nu sunt prejudicii, solicită aplicarea unei pedepse îndreptată spre minim și spre o modalitate de executare neprivativă de libertate, considerând că mai favorabil ar fi art. 81 din vechiul Cod penal.

Reprezentanta Parchetului apreciază fondat apelul declarat în cauză de către inculpat, motiv pentru care solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței penale pronunțată de instanța de fond, iar în rejudecare, să se țină cont de poziția procesuală a inculpatului, în sensul recunoașterii vinovăției și să se facă aplicarea prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală și să se reducă cuantumul pedepsei aplicată inculpatului, să se constate că legea penală mai favorabilă în ceea ce-l privește este vechiul Cod penal raportat la modalitatea de individualizare a executării pedepsei, solicitând în acest sens să se facă aplicarea prevederilor art. 81 din vechiul Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei. De asemenea, solicită instanței să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în alte cauze.

Inculpatul apelant M. V. I., având ultimul cuvânt, arată că regretă foarte mult fapta săvârșită.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față,

În deliberare constată că prin sentința penală nr. 623/18.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar penal nr._ inculpatul M. V. I. a fost condamnat la:

-2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prev. de art. 336 alin. 1) Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În baza art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 rap.la art.67 alin.1 C.pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an.

În baza art.12 alin.1 din Legea nr.187/2012 rap.la art.65 alin.1 C.pen. au fost interzise inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a, b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 274 alin.1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Determinând vinovăția inculpatului M. V. I. în limitele infracțiunii expuse în actul de sesizare prima instanță a reținut următoarele:

I.Stare de fapt:

În data de 07.02.2012, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul M. V. I. s-a urcat la volanul autoturismului marca Ford, cu numerele de înmatriculare DAU-J1911, deplasându-se cu acesta în jurul orei 18:40, pe . Municipiul Sibiu, unde, în Piața Unirii, a intrat în coliziune cu un stâlp de susținere al semaforului electric de pe .>

Un echipaj de poliție prezent în apropiere (pentru a asigura fluidizarea traficului rutier la un miting) și care a observat accidentul s-a deplasat imediat la fața locului și l-a identificat pe inculpat ca fiind persoana care a condus autoturismul implicat în accident.

Deoarece inculpatul emana miros de alcool, organele de poliție au procedat la testarea acestuia cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,79 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 18:56.

Ulterior, inculpatului i-au fost prelevate și probe biologice la Spitalul Clinic Județean Sibiu, stabilindu-se că acesta avea o îmbibație alcoolică de 2,00 g/l alcool pur în sânge la ora 19:10 și respectiv de 1,80 g/l alcool pur în sânge la ora 20:10.

II.Mijloacele de probă și interpretarea lor:

Starea de fapt expusă mai sus a fost reținută în considerarea materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale:

-procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 7,8 dosar de urmărire penală);

-procesul-verbal de prelevare a probelor biologice (fila 10 dosar de urmărire penală);

-buletinul de examinare clinică a inculpatului (fila 11 dosar de urmărire penală);

-buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. IX/a/142 din 10.02.2012 al Serviciului de Medicină Legală Sibiu (fila 12 dosar de urmărire penală);

-declarația martorului H. C., care a asistat la identificarea inculpatului și la testarea acestuia cu aparatul etilotest (filele 18-19 dosar de urmărire penală).

cât și în mod nemijlocit și contradictoriu în cursul cercetării judecătorești: declarația martorului H. C. (filele 65-66 dosar fond).

Inculpatul, deși i s-a adus la cunoștință că era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002 nu a vrut să dea nicio declarațiile în fața organelor de urmărire penală (fila 22 dosar de urmărire penală), după care s-a sustras urmăririi penale și judecății, fiind căutat la adresa de domiciliu în ambele faze ale procesului penal și nefiind găsit niciodată, din relatările părinților inculpatului (care domiciliau la aceeași adresă cu acesta), consemnate în procesele-verbale de căutare întocmite de organele de poliție, rezultând că inculpatul este plecat din țară și nu se cunoaște data la care acesta va reveni.

Cu toate acestea, inculpatul a semnat procesul - verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 7-8 dosar de urmărire penală), în care se menționează că acesta a declarat că a băut două pahare de bere cu alcool la domiciliu, precum și fișa cu rezultatul testării etilotest (fila 9), iar cu ocazia examinării clinice a comunicat medicului că a băut două pahare de coniac și că nu a mâncat (fila 11).

III.Încadrarea juridică a faptei, dreptul intern aplicabil din perspectiva legii penale mai favorabile și individualizarea judiciară a pedepsei:

Fapta inculpatului M. V. I., care în data de 07.02.2012, în jurul orei 18:40, a condus autoturismul marca Ford, înmatriculat cu numerele DAU-J1911, pe . mun. Sibiu, având o îmbibație alcoolică peste limita legală, respectiv 2,00 gr. ‰ la ora 19.10 și 1,80 gr. ‰ la ora 20.10, întrunea, la data comiterii, elementele constitutive al infracțiunii prevăzute de art.87 din O.U.G. nr.195/2002 pentru care pedeapsa era închisoarea de la 1 la 5 ani.

La data de 1.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal, care în art.336 incriminează infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe astfel: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă”.

Conform art.5 alin.1 C.pen. în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Deoarece Noul C.pen. este legea mai favorabilă, prevăzând și pedeapsa amenzii alternativă cu pedeapsa închisorii, s-a reținut încadrarea juridică prevăzută de art.336 alin.1 C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere prevederile art. 74 C.pen. (Criteriile generale de individualizare a pedepsei) în sensul că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Conform art.74 alin.2 C.pen. când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia dintre acestea.

Fapta comisă de inculpat prezintă o gravitate relativ ridicată, acesta conducând autoturismul pe străzile din Municipiul Sibiu, la o oră cu trafic relativ aglomerat și punând în pericol siguranța acesteia și a celorlalți participanți la trafic, mai mult, inculpatul producând un accident de circulație în timp ce în zonă se desfășura un miting. Inculpatul nu are antecedente penale, are abateri rutiere (inclusiv un alt accident cu pagube materiale) – fila 39, nu este căsătorit, nu are copii minori, s-a sustras de la urmărire penală și judecată și, deși la data de 14.11.2014 când a fost depistat pe aeroportul Târgu M. i s-a adus la cunoștință că este căutat în vederea prezentării la Judecătoria Sibiu, a plecat din țară, nu s-a prezentat la termenul fixat și nici nu a trimis instanței vreun document pentru a-și motiva lipsa de la judecată.

Ținând cont de cele expuse mai sus, a fost stabilită pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.

Cât privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei, s-a avut în vedere că inculpatul nu și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, și că acesta s-a sustras de la urmărire penală și de la judecată, constatându-se că nu se poate dispune nici amânarea aplicării pedepsei și nici suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.83 și respectiv de art.91 C.pen.

Împotriva sentinței a declarat apel, solicitând repunerea în termen, inculpatul M. V. I., aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte, expuse în memoriul scris depus la filele 14-16 dosar:

1.Hotărârea apelată a fost pronunțată în urma judecării cauzei în lipsa sa, instanța de fond reținând în mod eronat că inculpatul s-a sustras judecății întrucât în realitate a fost în imposibilitate să se prezinte în instanță neavând cunoștință că a fost trimis în judecată în dosarul menționat.

Astfel:

- a fost plecat din țară la muncă în Germania încă din anul 2011, iar la data comiterii faptei reținute în sarcina sa se afla în vacanță.

- a fost certat cu părinții săi care domiciliază la aceeași adresă și nu a ținut legătura cu ei până la finele lui decembrie 2014 când a revenit în țară, respectiv în Sibiu, ocazie cu care s-au împăcat.

- în data de 30.12.2014 a găsit o înștiințare prin care i se punea în vedere să ridice în termen de maxim 7 zile acte de procedură de la Judecătoria Sibiu, însă nu a reușit să ridice aceste acte, întrucât nu i-au putut fi înmânate când s-a prezenta și abia la a doza înștiințare în perioada 20-28.01.2015 a reușit aă intre în posesia sentinței penale atacate și să studieze dosarul cauzei aflând despre starea de fapt.

- inculpatul nu a avut nici un motiv să se sustragă judecății, deoarece deși nu a dat declarații la data comiterii faptei a recunoscut-o în totalitate, iar judecarea cauzei în lipsa sa l-a privat de posibilitatea aplicării art. 374 alin. 4) C.pr.pen. raportat la art. 375 C.pr.pen. cu aplicarea art. 396 alin. 10) C.pr.pen., respectiv de reducere a cuantumului pedepsei și de o altă posibilă modalitate de individualizare a acesteia, întrucât este de acord să presteze orice muncă neremunerată în folosul comunității.

- într-o altă ordine de idei inculpatul nu putea să rămână la dispoziția organelor de cercetare penală din februarie 2012 și până în 2014 când s-au efectuat de fapt și s-au finalizat actele de urmărire penală, fiind nevoit să își asigure mijloacele de trai prin muncă în Germania.

2.Cuantumul pedepsei aplicate cât și modalitatea de executare a acesteia sunt inadecvate în raport cu ansamblul actelor de la dosarul cauzei, scopul acesteia putând fi atins și fără ca sancțiunea penală să fie executată efectiv.

În acest sens:

- inculpatul recunoaște în totalitate fapta pentru care este trimis în judecată și condamnat, își însușește întreg probatoriul administrat, nu contestă pericolul social al faptei pe care o regretă sincer.

- inculpatul este de acord să presteze orice muncă neremunerată în folosul comunității și să respecte orice alte obligații impuse de instanță.

În apel Curtea a procedat la ascultarea inculpatului M. V. I., declarația acestuia fiind consemnată în procesul-verbal depus la fila 25 dosar.

Potrivit declarației inculpatul recunoaște în totalitate faptele și nu contestă nici una din probele administrate, dorind să se prevaleze de dispozițiile art. 374, 375 C.pr.pen. întemeiată pe recunoașterea învinuirii.

Referitor la cererea de repunere în termenul de apel Curtea în urma examinării înscrisurilor de la dosarul cauzei, constată că este întemeiată urmând să o admită și să aprecieze potrivit dispozițiilor art. 411 C.pr.pen. că întârzierea depunerii cererii a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea a fost făcută în cel mult 10 zile de la încetarea acestei cauze.

În acest sens:

1.Actele dosarului atestă faptul că la data de 18.12.2014 inculpatul s-a întors în țară, respectiv la domiciliul său situat în Municipiul Sibiu, .. 34.

2.În data de 30.12.2014 inculpatul a aluat cunoștință de înștiințarea prin care i s-a pus în vedere să ridice în termen de 7 zile actele de procedură de la Judecătoria Sibiu, acest lucru fiind imposibil comunicându-i-se că actele sunt la agentul procedural și sugerându-i-se să revină după sărbătorile de sfârșit de an.

3.În data de 05.01.2015 inculpatul s-a deplasat la judecătorie și întrucât actele nu erau la grevă i s-a sugerat să revină joi, adică în 08.01.2015.

Întrucât trebuia să plece din țară a împuternicit-o pe mama sa să ridice actele, aspect ce nu s-a materializat, comunicându-i-se că actele îi vor fi recomunicate la domiciliu.

4.La data de 20.01.2015 când a revenit în țară a primit o nouă înștiințare să ridice actele de procedură de la Judecătoria Sibiu, a luat legătura cu un avocat în aceeași zi și s-a deplasat la arhivă pentru a ridica actele. Acestea nu au putut fi comunicate, întrucât nu erau întoarse de la agentul procedural comunicându-i-se să revină după 3-4 zile. Actele au revenit la arhivă după câteva zile, ridicându-le avocatul angajat în acest sens.

Întrucât la dosarul cauzei nu exista nici o dovadă de comunicare acte de procedură sau înștiințare de prezentare spre ridicare acte, cererea de apel a fost înaintată la data de 29.01.2015 în termenul legal de la data la care inculpatului i-a fost comunicat efectiv sentința penală.

5.Ca atare, Curtea consideră că cererea de repunere în termen este întemeiată, urmând a fi admisă în temeiul art. 411 C.pr.pen..

6.Se impune a fi specificată împrejurarea că sentința penală a fost pusă în executare prin emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii cu numărul 743/2014 emis la 20.01.2015 (fila 11), inculpatul fiind la acest moment încarcerat.

Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în raport cu aspectele critice expuse de către inculpat și în limitele statuate de art. 417 alin. 2) C.pr.pen. Curtea constată următoarele:

1. Instanța fondului a reținut o bază factuală corectă, în mod obiectiv fundamentată pe ansamblul probator administrat atât în cursul urmăririi penale:

-procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (filele 7,8 dosar de urmărire penală);

-procesul-verbal de prelevare a probelor biologice (fila 10 dosar de urmărire penală);

-buletinul de examinare clinică a inculpatului (fila 11 dosar de urmărire penală);

-buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. IX/a/142 din 10.02.2012 al Serviciului de Medicină Legală Sibiu (fila 12 dosar de urmărire penală);

-declarația martorului H. C. (filele 18-19 dosar de urmărire penală).

cât și în mod nemijlocit și contradictoriu în cursul cercetării judecătorești: declarația martorului H. C. (filele 65-66 dosar fond).

2. Curtea arată că prima instanță a realizat o evaluare judicioasă a probelor de la dosarul cauzei în conformitate cu exigențele impuse de art. 103 alin. 2) C.pr.penală, stabilind că acuzațiile aduse inculpatului M. V. I. au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă.

3. Curtea va reține la rândul său, în esență, sub aspectul bazei factuale că în data de 07.02.2012 în jurul orei 18:40 inculpatul M. V. I. a condus autoturismul marca Ford înmatriculat cu nr. DAU-J1911 pe . Municipiul Sibiu în condițiile în care avea o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală de 2 gr%0 la ora 19:10 și respectiv 1,80 gr %0 la ora 20:10 conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. IX/a/142 din 10.02.2012 a SML Sibiu.

4.Realizând propriul demers analitic în raport cu aspectele critice expuse de către inculpat, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:

4.1.Vizând critica de nelegalitate adusă de către inculpat sub aspectul judecării în lipsă, aceasta apare ca vădit neîntemeiată consultarea înscrisurilor de la dosar prelevând faptul că inculpatul domiciliază la adresa din Sibiu, .. 34, județ Sibiu.

Această adresă de domiciliu se regăsește în procesul-verbal de constatarea infracțiunii flagrante și procesul-verbal întocmit de organele de cercetare penală, acte semnate de către inculpat și cu ocazia întocmirii cărora acesta nu și-a declinat o altă adresă de la care să fie citat sau înștiințat.

4.2. Faptul că inculpatul a fost certat cu părinții săi și că nu a avut cunoștință despre proces nu poate conduce în mod automat în lipsa unor aspecte de nelegalitate ce pot fi circumscrie sancțiunilor prevăzute de Codul de procedură penală, la desființarea hotărârii cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, astfel încât apărarea inculpatului în sensul că nu a avut cunoștință de proces nu poate fi primită.

Relevante în infirmarea apărărilor inculpatului sunt și înscrisurile depuse la dosar la filele 51-54 din dosarul de fond conform cărora la data de 14.11.2014 inculpatul a fost identificat la controlul de frontieră în P.T.F. Aeroport Târgu M. pe sensul de ieșire din România, acesta completând Anexa nr. 9 prevăzută de OMAI 212/2010 declinându-și adresa din Municipiul Sibiu, .. 34, județ Sibiu.

Ca atare, nu poate fi imputate organelor judiciară nici o lipsă de diligență în citarea inculpatului.

4.3. Referitor la criticile de netemeinicie invocate de către inculpat Curtea le apreciază ca întemeiate, întrucât sancțiunea penală aplicată inculpatului atât sub aspectul cuantumului cât și modalității de executare este disproporționată în raport cu comportamentul de manieră penală al acestuia.

4.4.Ca o chestiune prealabilă examinării hotărârii atacate prin prisma aspectelor de netemeinicie invocate Curtea face precizarea că în opinia sa jurisdicția inferioară a stabilit în mod necorespunzător legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpatului.

4.5.Instanței fondului nu îi poate fi imputată această apreciere atâta timp cât s-a orientat pentru aplicarea unei pedepse ce urma a fi executată în regim privativ de libertate, întrucât o pedeapsă a cărei modalitate de executare să fie suspendată sub supraveghere nu putea fi aplicată deoarece inculpatul nefiind prezent pe parcursul procedurilor nu a fost în măsură să își manifeste acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

4.6.În această manieră, dacă instanța fondului ar fi înclinat în situația în care inculpatul ar fi fost prezent în instanță spre aplicarea unei pedepse care să nu fie executată efectiv, se impunea să rețină ca lege mai favorabilă legea veche și anume Codul penal din 1968 care permitea prin prisma dispozițiilor art. 81 Cod penal și ale cărei cerințe erau satisfăcute, suspendarea condiționată a executării pedepsei.

4.7.Din perspectiva cuantumului sancțiunii penale aplicate Curtea face precizarea că o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1) din OUG nr. 195/2002 republicată corespunde criteriilor generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal atât din perspectiva pericolului concret creat pentru siguranța circulației pe drumurile publice prin fapta săvârșită, cât și din perspectiva elementelor circumstanțiale ce caracterizează persoana inculpatului cu referire specială la statutul său de infractor primar și atitudinea procesuală adecvată de recunoaștere integrală a faptei.

4.8.Din această perspectivă pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată de către instanța fondului este considerată de către Curtea prea severă urmând a fi redusă la 2 ani închisoare.

4.9.Vizând solicitarea inculpatului de a beneficia de dispozițiile art. 396 alin. 10) C.pr.pen. Curtea arată că acesta nu se poate prevala în procedura apelului de dispozițiile articolului de lege sus menționat, momentul procesual fiind depășit, instanța fondului administrând probe și efectuând cercetare judecătorească.

4.10.Procedura recunoașterii învinuirii nu poate fi aplicată direct în apel, astfel încât conduita procesuală adecvată a inculpatului va fi valorificată prin reducerea pedepsei de la 2 ani și 6 luni închisoare la 2 ani închisoare.

4.11.Referitor al modalitatea de executare a pedepsei, Curtea reținând pentru argumentele expuse mai sus că dispozițiile Codului penal din 1968 reprezintă lege penală mai favorabilă, va face aplicarea art. 81 Cod penal anterior constatând că în cauză sunt satisfăcute cerințele acestui text de lege.

Astfel, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, conform dispozițiilor art. 82 Cod penal, apreciind că scopul măsurii de constrângere poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia.

Se va face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal privind suspendarea pedepselor accesorii.

Inculpatului i se va atrage atenția asupra prevederilor art. 83 Cod penal.

5.Față de argumentele ce preced, Curtea în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen. va admite apelul declarat de inculpatul M. V. I., desființând sentința penală atacată, cu consecința celor expuse mai sus.

Suplimentar, va anula mandatul de executare a pedepsei închidoarii nr. 743/2014 emis la 20.01.2015 de către Judecătoria Sibiu dispunând punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este arestat în altă cauză.

Conform art. 72 Cod penal, va computa din pedeapsa aplicată durata executată începând cu 04.02.2015 la 05.03.2015.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Potrivit art. 275 alin. 3 ) C.pr.pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Admite cererea de repunere în termenul de apel formulată de inculpatul M. V. I..

Admite apelul declarat de inculpatul M. V. I. împotriva sentinței penale nr.623/18.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar penal nr._ .

Desființează sentința penală atacată numai sub aspectul laturii penale a cauzei și procedând la rejudecare în aceste limite:

I.Condamnă pe inculpatul M. V. I. la:

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 al.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 5 C.pen prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 336 al.1 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

Privează pe inculpat de exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, lit. b C.pen. anterior în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C.pen. anterior.

În baza art.81 C.pen. anterior dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art. 83 C.pen. anterior.

În baza art.71 al.5 C.pen. anterior dispune suspendarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

II.Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii cu nr.743/2014 emis la 20.01.2015 de către Judecătoria Sibiu.

III.Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului M. V. I. dacă nu este arestat în altă cauză.

IV.Compută din pedeapsa aplicată durata executată începând cu 04.02.2015 la 05.03.2015.

V. Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 275 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 05.03.2015.

Președinte, Judecător,

M. E. C. L. C.

Grefier,

N. M.

Red. M.E.C.

Tehnored. N.M.-2 ex/06.04.2015

Jud fond A.S.

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 244/2015. Curtea...		Omorul calificat. Art.189 NCP. Decizia nr. 261/2015. Curtea de... →

Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 256/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP. Decizia nr. 256/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA