Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 749/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 749/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 08-09-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL A. I.

SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIE Nr. 749/A/2015

Ședința publică de la 08 Septembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE D. G.

Judecător A. G. M.

Grefier D. M.

P. de pe lângă Curtea de Apel A. I. a fost reprezentat de

P.: M. C.

Pe rol apelul declarat de S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței penale nr. 58/23.04.2015 pronunțată de Judecătoria H. în dosar_ .

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că demersurile pentru îndeplinirea procedurii de citare cu inculpatul intimat R. M. la domiciliul din Serbia – Muntenegru a fost făcută prin Ministerul Justiției.

Instanța, față de lipsa inculpatului și a apărătorului ales solicită reprezentantului Ministerului Public să formuleze concluzii cu privire la necesitatea refacerii procedurii de citare cu inculpatul, luând în considerare decizia din 6 mai 2015 pronunțată de Curtea Constituțională.

Reprezentantul Ministerului Public luând în considerare Decizia din 6 mai 2015 a Curții Constituționale în ceea ce privește art. 6 din Legea nr. 241/2005, și având în vedere că inculpatul în prezenta cauză are calitate de intimat, arată că nu se mai impune citarea inculpatului prin revenire cu adresă la Ministerul Justiției și solicită achitarea inculpatului.

Instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față

I. Constată că prin sentința penală nr. 58/2015 pronunțată de Judecătoria H. a fost condamnat inculpatul R. M. fiul lui Tomislav și Petrija, născut la data de 16.01.1958 în Brnjica, Republica Serbia, cetățean sârb, posesor al pașaportului turistic_ eliberat de autoritățile sârbe, domiciliat în Republica Serbia, .. cu domiciliu ales la Cabinet de avocat D. D. D. din Drobeta T. S., ..N., județul M., fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de stopaj la sursă în formă continuată prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 și art. 5 alin. 1 Cod penal.

În temeiul art. 12 alin.1 din Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod pen. s-a făcut aplicarea disp. art. 71 C. pen. din 1969 și au fost interzise inculpatului ca pedepse accesorii pe durata executării pedepsei principale drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b și c C.pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția de administrator al unei societăți comerciale.

În temeiul art. 81, art. 82 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Noul Cod pen. a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se adaugă un interval de timp de 2 (doi) ani.

În temeiul art. 71 alin. 5 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Noul C.pen. a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art. 84 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Noul Cod.pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. rap. la art. 20 C.proc.pen. și la art. 998-999 C.civ. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeană a Finanțelor Publice H. suma de 14.899 lei din care suma de 8.454 lei reprezentând taxe și impozite cu reținere la sursă iar suma de 6.445 lei reprezentând accesorii și în continuare obligă pe inculpat la plata accesoriilor calculate până la data plății efective a debitelor.

A fost respinsă cererea părții civile de instituire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului.

S-a constatat că partea responsabilă civilmente . H. a fost radiată din registrul comerțului.

S-a dispus ca în baza art. 13 alin. 1 din Legea nr. 241/2005, art. 7 din Legea nr. 26/1990 la data rămânerii definitive a prezentei sentințe să se comunice o copie a dispozitivului acesteia Oficiului Național al Registrului Comerțului, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul H., precum și la Administrația Județeană a Finanțelor Publice H. pentru a efectua cuvenitele mențiuni în cazierul fiscal.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 460 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În considerente instanța de fond a reținut următoarele:

. H. a fost înființată în anul 2002 având sediul social în H., ., .. A, . fiind înregistrată la ORC cu nr. J_ . Asociat în această societate cu 75% părți sociale și administrator a fost inculpatul R. M. (f. 13-14).

Din data de 11.10.2006 inculpatul a devenit asociat unic și administrator al . H. (f. 17-18).

La data de 16.03.2009 . H. a deschis un punct de lucru în H. ., . având ca obiect de activitate restaurant cod CAEN 5530, bar cod CAEN 5540 și jocuri de noroc și pariuri cod CAEN 9271 (f. 21).

Prin Sentința 67/F/2012 din 18.01.2012 pronunțată de Tribunalul H. – secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar_ a fost admisă cererea Direcției Generale a Finanțelor Publice H., a fost deschisă procedura generală a insolvenței împotriva . H., fiind numit în calitate de administrator judiciar Casa de Insolvență R. SPRL – Filiala H. (f. 196-198).

Ulterior prin Sentința 785/F/2012 din 23.05.2012 pronunțată de Tribunalul H. – secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul_ s-a dispus începerea procedurii falimentului asupra debitorului . H., fiind desemnat lichidator judiciar provizoriu Casa de Insolvență R. SPRL – Filiala H. (f. 199-200).

Prin sentința nr. 1413/F/2013 din 06.11.2013 pronunțată de Tribunalul H. – secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul_ s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului . H. și radierea acestuia din Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul H. (f. 277-278).

În urma acestei sentințe la data de 05.02.2014 . a fost radiată din evidențele Oficiului Registrului Comerțului (f. 279).

În perioada decembrie 2008 – noiembrie 2009 când a desfășurat activitate comercială . H. a avut angajate cu contract de muncă mai multe persoane astfel cum rezultă din situația centralizatoare depusă de ITM H. (f. f. 26-29). Pentru angajații societății au fost achitate salariile și au fost reținute pe statele de plată contribuțiile individuale la fondurile speciale. Deși a reținut impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă pentru angajații ., inculpatul nu a vărsat sumele reținute în termenul legal de 30 de zile, deși societatea avea disponibilități bănești prejudiciind în acest mod bugetul consolidat al statului.

Astfel, în perioada de referință . H. a datorat bugetului de stat suma totală 8454 lei compusă din impozit pe venit din salarii în sumă de 3074 lei, contribuția individuală la asigurările sociale în sumă de 3.369 lei, contribuția individuală la fondul de șomaj în sumă de 175 lei și contribuția angajaților pentru asigurările de sănătate în sumă de 1.836 lei.

Pentru neplata la termen a acestor impozite și contribuții cu reținere la sursă au fost calculate accesorii în valoare totală de 6445 lei (f. 32).

Din analiza datelor înscrise în balanța contabilă pentru luna decembrie 2009 rezultă că veniturile obținute din vânzarea de mărfuri aferente întregului an au fost de_ lei (total sume creditoare coloană 3 cont 707 - f. 144). Tot în anul 2009 sumele rulate de societate prin casă au fost de_ lei (plăți efective, potrivit sumelor înscrise în total sume creditoare coloană 3 cont 5311 – f. 143), iar la finalul anului 2009 în casieria societății a rămas un sold pozitiv de 7611 lei (sold final debitor coloana 4 cont 5311) sumă suficientă pentru a acoperi în mare parte obligațiile cu stopaj la sursă ale societății. În acest context este de remarcat ș faptul că valoarea totală a salariilor plătite de societate în anul 2009 s-a ridicat la suma de_ lei ce include și impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, datele fiind înscrise în rulajele contului 641 coloană 3 - f. 143).

Din examinarea aceleiași balanțe mai rezultă că pe parcursul anului 2009 societatea a înregistrat obligații cu reținere la sursă către bugetul de stat în sumă de 4289 lei pentru CAS asigurați (din care a achitat în cursul anului doar suma de 672 lei – total sume creditoare și debitoare coloana 3, cont 4312), în sumă de 2369 lei pentru sănătate asigurați din care a plătit doar 430 lei și suma de 3523 lei în contul impozitului pe salarii din care s-a achitat doar suma de 301 lei (f. 141-142).

Prin urmare instanța a reținut că deși societatea a avut fluxuri financiare cu care ar fi putut achita impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă, administratorul societății în persoana inculpatului R. Momaa dispus folosirea acestor sume în alte scopuri.

Instanța a remarcat totodată faptul că în luna decembrie 2009 societatea a plătit la diverși creditori suma totală de_,13 lei (rulaj lună curentă coloană 2 debitor cont 462 creditori diverși – f. 143) fiind dovedit astfel că la nivelul lunii decembrie în toate sumele cu stopaj la sursă erau scadente inculpatul a găsit sumele necesare onorării unor obligații către terțe persoane în detrimentul neachitării obligațiilor cu stopaj la sursă către bugetul de stat. Instanța a reținut că în luna decembrie societatea nu a împrumutat de la acei creditori sumele datorate (rulaj lună curentă creditor este 0 potrivit datelor înscrise în coloana 2, cont 462) concluzia fiind că sumele pornind din obligații anterioare lunii în care s-a făcut restituirea.

Și din balanțele lunare de verificare s-a constatat că societatea a avut în permanență în perioada anului 2009 solduri de casă și bancă pozitive. Astfel, în luna ianuarie 2009 disponibilitățile bănești de la BCR erau în sumă de_ lei (sold cont debitor 5124 coloana 4), iar disponibilitățile din casă erau în sumă de_ lei (sold debitor coloana 4 cont 5311 – f. 98) .

În luna februarie soldul contului BCR era de 2348 lei iar soldul contului de casă era în sumă de_ lei (solduri debitoare conturi 5124 și 5311 coloana 4 – f. 102).

În luna martie societatea a avut în casă suma de_ lei (f. 107), în luna aprilie a avut în casă suma de_ lei (f. 111), în luna mai a avut în casă suma de 279 lei (f. 115), în luna iunie a avut în acasă suma de_ lei (f. 119), în luna iulie a avut casă suma de_ lei (f. 123), în luna august a avut în casă suma de_ lei (f. 127), în luna septembrie a avut în casă suma de_ lei (f. 131), în luna octombrie a avut în casă suma de_ lei (f. 135), în luna noiembrie a avut în casă suma de_ lei (f. 139), iar în luna decembrie cum am arătat deja a avut în casă suma de 7611 lei (f. 143).

Instanța a apreciat că datele înscrise în balanțele de verificare dovedesc cu prisosință faptul că . administrată de inculpat a avut în permanență la dispoziție resursele financiare cu care ar fi putut plăti obligațiile către bugetul de stat ce constau în impozite și contribuții cu reținere la sursă însă inculpatul a preferat să efectueze alte plăți în detrimentul sumelor datorate bugetului de stat.

Apoi, din relatările martorului M. A. angajat la . H. ca șef de cazinou reiese că inculpatul este cel ce administra societatea chiar și în perioadele în care era plecat din țară, coordonarea fiind realizată de acesta telefonic precum și prin persoana de legătură V. G., prietena acestuia la momentul respectiv (f. 209) împrejurări ce se coroborează și cu relatările martorului P. A. C. contabilul societății (f. 211-212).

Raportat la cele ce preced, se poate concluziona că inculpatul R. M. în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a reținut și nu a vărsat cu intenție în cel mult 30 de zile de la scadență în perioada decembrie 2008 – noiembrie 2009 impozitele și contribuțiile cu reținere la sursă pentru angajații . H. al cărei administrator a fost, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu total de_ lei din care suma de 8454 lei reprezintă debit propriuzis iar suma de 6445 lei reprezintă accesorii, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de stopaj la sursă în formă continuată prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. din 1969.

În baza acestor texte de lege instanța a dispus condamnarea inculpatului.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate au fost avute în vedere disp. art. 5 C.pen. ce prevăd aplicarea legii penale mai favorabile, avându-se în vedere pe de o parte că în cursul anului 2013 Legea nr. 241/2005 a fost modificată prin Legea nr. 50/2013 fiind majorate limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea incriminată de art. 6 iar pe de altă parte că la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod Penal ce prevede un regim de sancționare și de individualizare a executării pedepselor mai aspru.

Ca atare instanța a reținut ca fiind mai favorabilă Legea nr. 241/2005 în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 50/2013 și Codul penal din 1969.

Instanța a avut în vedere în condițiile art. 72 C.pen. din 1969, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social concret al faptei dedus din cuantumul relativ mic al sumelor datorate bugetului de stat, din perioada de un an în care s-a derulat activitatea infracțională și din urmările produse cu referire la periclitarea bugetului statului și a drepturilor cuvenite angajaților societății.

Instanța a ținut cont și de datele privind persoana inculpatului R. M. în vârstă de 57 de ani ce nu posedă antecedente penale.

În consecință, inculpatul R. M. a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de stopaj la sursă în formă continuată prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969 și art. 5 alin. 1 Cod penal.

Văzând cuantumul pedepsei aplicate și că inculpatul nu posedă antecedente penale, instanța a apreciat că simpla aplicare a pedepsei constituie un avertisment serios și acesta nu va mai comite alte infracțiuni iar scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea ei efectivă. Prin urmare în baza art. 81, art. 82 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 alin. 1 din Noul Cod pen. instanța a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate, la care se va adăuga un interval de timp de 2 (doi) ani.

Sub aspectul laturii civile a procesului penal s-a constatat că S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeană a Finanțelor Publice H. s-a constituit parte civilă cu suma totală de_ lei. Din acest prejudiciu total suma de 8454 lei reprezintă taxe și impozite cu reținere la sursă respectiv, suma de 3074 lei impozit pe venit din salarii, suma de 3.369 lei contribuția individuală la asigurările sociale, suma de 175 lei contribuția individuală la fondul de șomaj și suma de 1.836 lei contribuția angajaților pentru asigurările de sănătate. La aceste debite au fost calculate accesorii în sumă totală de 6445 lei (f. 34 și 291).

S-a solicitat de partea civilă obligarea inculpatului și la plata accesoriilor calculate până la data plății efective a prejudiciului în conformitate cu prevederile art. 119 alin. 1 și art. 120 alin. 1 din OUG nr. 92/2003 privind codul de Procedură Fiscală.

Cum în cursul procesului inculpatul nu a achitat nici o sumă de bani prejudiciul cauzat bugetului general consolidat al statului a rămas nereparat în întregime.

Așa fiind, în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. rap. la art. 20 C.proc.pen. și la art. 998-999 C.civ. instanța a obligat pe inculpat să plătească părții civile S. R. prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeană a Finanțelor Publice H. suma de 14.899 lei din care suma de 8.454 lei reprezentând taxe și impozite cu reținere la sursă iar suma de 6.445 lei reprezentând accesorii și în continuare a fost obligat inculpatul la plata accesoriilor calculate până la data plății efective a debitelor.

D. fiind că în cursul urmăririi penale nu au fost identificate bunuri mobile sau imobile proprietatea inculpatului și nici partea civilă nu a identificat astfel de bunuri care să poată fi indisponibilizate, instanța a respins cererea de instituire a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului formulată de partea civilă.

Totodată s-a constatat că partea responsabilă civilmente . H. a fost radiată din registrul comerțului.

În baza art. 274 alin. 1 C.proc.pen. instanța a obligat pe inculpat la plata sumei de 460 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

II. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prevăzut de art.410 C.pr.pen. partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală Direcția Regională a Finanțelor Publice Timișoara - Administrația Județeană a Finanțelor Publice H., fără o motivare scrisă.

III. Examinând hotărârea penală atacată prin prisma motivelor de apel invocate și în raport de principiile care reglementează soluționarea căii de atac prev. de art.416 – 419 C.pr.pen. Curtea constată că apelul este nefondat.

Cu privire la latura civilă, Curtea reține că instanța a dispus obligarea inculpatului R. M., în calitate de administrator la ., la plata sumei de 14.899 lei, din care 8.454 lei reprezintă taxe și impozite și 6.445 lei reprezintă accesorii. De asemenea, inculpatul a fost obligat în continuare la plata accesoriilor calculate până la data plății efective a debitelor.

Este de observat că instanța a admis acțiunea civilă exact așa cum a fost formulată de către partea civilă la fila 291.

Curtea reține că apelul părții civile este nefondat în ceea ce privește latura civilă, în condițiile în care acțiunea civilă a fost admisă așa cum a fost formulată.

Cu privire la latura penală, Curtea reține că textul de incriminare în baza căruia a fost condamnat inculpatul, respectiv art. 6 din Legea nr. 241/2005 a fost declarat neconstituțional prin decizia Curții Constituționale cu nr. 363/07.05.2015.

În aceste condiții, fapta inculpatului nu mai este incriminată, astfel că, în principiu, sunt aplicabile dispozițiile art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cpr.pen. privind achitarea.

Având însă în vedere faptul că în cauză a declarat apel doar partea civilă și că o soluție de achitare a inculpatului în baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cpr.pen. ar implica cf. art. 25 alin. 5 C.pr.pen. lăsarea nesoluționată a laturii civile, în condițiile în care prin sentința atacată inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri, Curtea apreciază că o soluție de achitare pe temeiul menționat ar presupune o agravare a situației apelantului, care este interzisă de art. 418 alin. 1 C.pr.pen.

Față de aspectele reținute, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. se va respinge ca nefondat apelul părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P. Timișoara – A.J.F.P. H..

În baza art. 275 alin. 2 C.pr.pen. va obliga apelanta să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

În baza art. 272 alin. 1 C.pr.pen. onorariul traducătorului de limba sârbă conform facturii nr. 146/30.06.2015, în sumă de 234,92 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – D.G.R.F.P. Timișoara – A.J.F.P. H. împotriva sentinței penale nr. 58/2015 pronunțată de Judecătoria H. în dosar nr._ .

În baza art. 275 alin. 2) C.pr.pen. obligă apelanta să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Onorariul traducătorului de limba sârbă conform facturii nr. 146/30.06.2015, în sumă de 234,92 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 08.09.2015.

Președinte, Judecător,

D. G. A. G. M.

Grefier,

D. M.

Red./tehn./M./RA

2ex./01.10.2015

Jud.fond T. G.

← Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP....		Distrugere. Art.253 NCP. Decizia nr. 149/2015. Curtea de Apel... →

Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 749/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 749/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA