Infracţiuni la regimul silvic. Legea nr.46/2008. Decizia nr. 109/2016. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 109/2016 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 04-02-2016 în dosarul nr. 109/2016
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 109/A/2016
Ședința publică de la 04 Februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. E. C.
Judecător L. C.
Grefier M. S. Ș.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia este reprezentat de procuror A. F.
Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de inculpatul B. N. împotriva Sentinței penale nr._.05./2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul penal nr._ .
Mersul dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28.01.2016, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 391 C.pr.pen., a stabilit termen pentru pronunțare la data de 04.02.2016, încheierea de ședință din data de 28.01.2016 făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față,
În deliberare constată că prin sentința penală nr. 317/21.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar penal nr._:
A fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentanta Ministerului Public din infracțiunea prevăzută de art. 108 alin. 1) lit. d) din Legea 46/2008 (în vigoare la data săvârșirii faptei) și art. 110 alin. 1) lit. d) din Legea 46/2008 (în vigoare la data săvârșirii faptei) cu art. 33 lit. a) Cod penal 1969 în art. 108 alin. 1) lit. d) din Legea 46/2008, rep. și art. 110 alin. 1) lit. d) din Legea 46/2008, rep. cu art. 38 alin. 1) Cod penal.
Inculpatul B. N. a fost condamnat la:
-2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, valoarea prejudiciului produs fiind de peste 50 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei, prev. și ped. de art. 108 alin. 1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu art. 5 Cod penal.
-2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori din categoria celor arătați mai sus, valoarea materialului lemnos sustras fiind de peste 50 ori decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, prev. și ped. de art. 110 alin. 1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, rep. cu art. 5 Cod penal.
În temeiul art. 38 alin. 1) Cod penal cu art. 5 Cod penal s-a constatat că faptele din prezenta cauză se află în concurs real.
În temeiul art. 38 alin.1) raportat la art. 39 alin. 1) lit. b) Cod penal cu art. 5 Cod penal au fost contopite pedepsele aplicate în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani, la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv de 8 luni, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni.
În baza art. 91 alin.1) C.pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art.92 alin.1) C. pen.
În baza art. 93 alin.1) C.pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatul a fost obligat să respecte o . măsuri de supraveghere.
În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. i s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională.
În baza art.93 alin.3 C. pen. pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Spitalului de Psihiatrie „Dr. G. P.” Sibiu sau în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. 4 C. pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.96 alin.1, 2, 4 C. pen. în sensul că dacă, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse sau stabilite de lege ori dacă până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre ori dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune se va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și se va dispune executarea pedepsei.
În temeiul art. 25 rap. la art. 397 Cpp s-a luat act că persoanele vătămate O. S. Izvorul F. Avrig, P. comunei R. și O. S. Clăbucet nu s-au constituit părți civile.
În temeiul art. 112 lit. e) Cp s-a confiscat cantitatea de 6.664m3 de material lemnos aflată în custodia IPJ Sibiu
În temeiul art. 272 alin. 1) rap. la art. 274 alin. 1) C.pr.pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
I.Reținând o bază factuală identică cu cea expusă în actul de sesizare a instanței, Judecătoria Sibiu a reținut că în data de 12.10.2013, inculpatul B. N. i-a luat la lucru pe martorii I. G. C. și G. N. și împreună cu aceștia a mers cu tractorul în pădurea comunei R., în locul denumit Țâmbău. Acolo, inculpatul a tăiat cu un ferăstrău 19 arbori de esență paltin, păducel, jugastru și salcâm, având un volum total de 26,868 metru cubi.
În continuare, inculpatul a târât cu tractorul arborii tăiați în pășunea comunei R. unde i-a depozitat peste noapte lângă stâna aparținând numitului Hunța S..
A doua zi, inculpatul s-a întors cu martorii I. G. și G. N. la locul unde au lăsat lemnele, a secționat un număr de șase arbori dintre cei 19 trași în pășune după care i-au urcat în remorca tractorului, iar ceilalți 16 arbori au fost lăsați în locul denumit „C. Lacului” Inculpatul a transportat materialul lemnos până în apropiere de DJ 106S, unde s-a întâlnit cu o persoană căreia i-a vândut lemnul.
II. Starea de fapt expusă mai sus a fost stabilită în considerarea materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în mod nemijlocit și contradictoriu pe parcursul cercetării judecătorești:
-Proces-verbal de autosesizare (f.11);
-Proces-verbal de constatare la fața locului (f. 12-14);
-Planșă fotografică cu aspecte de la cercetarea la fața locului (f. 15-45);
-Proces-verbal de examinare a tractorului și remorcii învinuitului (f.46);
-Plasnșa fotografică cu aspecte de la examinarea tractorului (f.47-54);
-Proces-verbal de custodie a materialului lemnos ridicat din locul unde a fost depozitat de învinuit (f.55);
-Adresa către O. S. Izvorul F. Avrig și Adresa nr. 2538/20.11.2012 a Ocolului S. Izvorul F. Avrig, prin care se comunică că volumul total al celor 19
arbori tăiați fără drept, este de 26,868 m.c., valoarea pagubei este 8279,25 lei cu TVA, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei este de 74 lei, fără TVA și respectiv de 91,76 lei cu TVA, iar valoarea pagubei este de 90,2 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. (f.56 - 58);
-Adresa către P. comunei R. și răspunsul că nu se constituie parte civilă (f. 59-60);
-Raportul de expertiză criminalistică fizico-chimică privind fragmentele de scoarță lemnoasă ridicate cu ocazia cercetării la fața locului din zona unde au fost găsite trunchiurile tăiate și fragmentele ridicate din bena remorcii tractorului aparținând învinuitului (f. 64-67);
-Expertiza tehnică judiciară întocmită de expertul tehnic judiciar dr.ing.M. U., din care rezultă că terenul de pe care au fost tăiați cei 19 arbori se situează în fondul forestier național, al primăriei comunei R., iar volumului total al celor 19 arbori tăiați este de 26,843 m.c., valoarea pagubei este de 8279,22 lei cu TVA, concluziile fiind că valoarea pagubei este de 90,2 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior (filele 74-81)
-declarațiile martorilor G. N. (f.83-85), I. G. C. (f.86-89), S. M. M. (f.90-92); M. L. (f.93-95), R. F. O. (f.96-99), Hunța S. (f.101-202), S. H. Bernhardt (f.103), M. T. (f. 104-105);
-declarațiile înv. B. N. (f. 106-114);
-fișa de cazier judiciar a învinuitului din care rezultă că are antecedente penale (f.116-117 );
Instanța fondului a înlăturat din cadrul ansamblului probator al cauzei raportul de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătorești pentru următoarele considerente:
Expertul a efectuat raportul de expertiză în funcție de ce a găsit la fața locului la data deplasării. Ori, expertiza s-a efectuat la trei ani după săvârșirea faptei astfel că în mod firesc nu s-au mai găsit urme ale cioatelor tăiate în data de 12.10.2011 și nici nu a avut în vedere procesul-verbal de inventariere aflat la fila 14 din dosarul de urmărire penală în care se arată că 19 arbori au fost tăiați și nici procesul-verbal de cercetare la fața locului aflat la fila 12 din dosarul de urmărire penală.
În ceea ce privește modul de calcul al prejudiciului, expertul a avut în vedere HCL 9/2011 a comunie R., ori potrivit art. 123 din Legea 46/2008 privind Codul S. prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabilește anual, prin lege, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Ori, în cauza de față prețul unui metru cub trebuia calculat conform Ordinului Ministrului nr. 1343/24.08.2010 în vigoare la data constatării faptei (13.10.2011) care a fost de 74 lei, prețul cu TVA fiind de 91,76 lei.
În ceea ce privește metoda de calcul a prejudiciului, trebuiau avute în vedere dispozițiile OUG 85/2006 care prevăd că valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin înmulțirea factorului "k" specific, prevăzut în anexele nr. 1 - 3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Ori, în expertiza efectuată în cursul cercetării judecătorești expertul a preluat prețul din anexa 1 la HCL 9/2011 a comunie R..
În ce privește apărările inculpatului Judecătoria Sibiu a reținut că acesta nu a recunoscut săvârșirea faptelor.
Inculpatul a arătat că în data s-a întâlnit cu pădurarul R. F. care i-a spus să meargă în locul denumit Țâmbău pentru a lua lemne deoarece în pădure nu are lemne marcate. A mers cu G. N. și cu I. G. dar i-a spus pădurarului să îi dea măcar un bon pentru a putea tăia lemnele. În acea zi a tăiat șapte sau opt arbori de esență paltin, jugastru, mărăcini. A lăsat lemnele la fața locului iar tractorul l-a lăsat la o stână.
Cu toate acestea, instanța a reținut că bonul la care face referire inculpatul privește data de 10.09.2011 și nu data săvârșirii faptei, respectiv 12.10.2011, iar punctul de încărcare este Valea L. UA 109 și nu locul denumit Țâmbău. Chiar martorul R. F. a declarat că într-adevăr i-a dat un bilet de mână inculpatului dar nu pentru data de 12.10.2011 ci pentru data de 13.09.2011 în locul denumit popular Huli din . 109.
Pe de altă parte, pe tot parcursul procesului s-a insistat că inculpatul a tăiat lemne din pășune și nu din pădure, însă faptul că cioatele se află în interiorul sau în afara fondului forestier nu prezintă o mare importanță, deoarece legiuitorul, în stabilirea prejudiciului, nu face deosebire între arborii tăiați fără drept aflați în afara sau în interiorul fondului forestier, acesta fiind calculat conform Legii nr. 84/2007 care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind modalitățile de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora.
Mai mult, din coroborarea declarațiilor date în cursul urmăririi penale de martorii G. N., I. G. C. dar și din declarațiile martorilor S. M., M. L., R. F., M. T. coroborate cu concluziile raportului de expertiză efectuat în faza de urmărire penală rezultă că inculpatul a tăiat arbori fără drept din fondul forestier al Primăriei comunei R..
III. În drept, faptele inculpatului săvârșite în împrejurările descrise mai sus au fost calificate ca realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de:
-tăiere fără drept de arbori puieți sau lăstari din fondul forestier național și vegetația forestieră situată pe terenul din afara acestuia indiferent de forma de proprietate, valoarea prejudiciului produs fiind de peste 50 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei, prev. și ped. de art. 108 alin. 1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în forma actuală) cu aplicarea art. 5 Cod penal.
-furt de arbori, valoarea materialului lemnos sustras fiind de peste 50 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
În aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 1) Cod penal instanța fondului a apreciat că legea penală în vigoare este mai favorabilă inculpatului B. N. pentru următoarele considerente:
Criteriile în baza cărora se stabilește legea penală mai favorabilă sunt: conținutul infracțiunii (vor fi avute în vedere elementul material al infracțiunii în forma de bază, variantele agravate, elementele circumstanțiale agravante, existența unor condiții suplimentare de incriminare etc.); existența unor impedimente la punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale sau a unor cauze de nepedepsire; pedeapsa și prescripția.
În cauza de față se poate observa că la momentul săvârșirii faptelor art 108 alin 1 lit d și art 110 alin 1 lit d din Legea 46/2008 prevedea o pedeapsa de la 4 la 16 ani, iar în ultima sa variantă Legea 46/2008 prevede o pedeapsă de la 2 la 7 ani. Astfel, având în vedere limitele mult mai reduse ale Legii 46/2008, în vigoare la data pronunțării instanța a constatat că aceasta din urmă este mai favorabilă inculpatului chiar dacă faptele fiind în concurs va trebuie să se aplice în mod obligatoriu un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse.
Raportat la argumentele expuse mai sus instanța a apreciat întemeiată cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către reprezentanta Ministerului Public din infracțiunea prev. de art. 108 alin. 1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data săvârșirii faptei) și art. 110 alin. 1) lit. d) din legea nr. 46/2008 (în vigoare la data săvârșirii faptei) cu art. 33 lit. a) Cod penal din 1969 în art. 108 alin. 1) lit. d) din legea nr. 46/2008 republicată și art. 110 alin. 1) lit. d) din legea nr. 465/2008 republicată cu art. 38 alin. 1) Cod penal.
IV. Luând în considerare gravitatea infracțiunii săvârșite și aspectele ce țin de persoana inculpatului apreciate prin prisma criteriilor prev. de art. 74 C.pen. prima instanță a considerat că aplicarea unor pedepse în cuantum de câte 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor deduse judecății corespund necesității și posibilității de reeducare ale acestuia.
În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, jurisdicția inferioară a reținut că în cauză sunt satisfăcute cerințele art. 91 Cod penal privind suspendarea pedepsei sub supraveghere, aplicarea pedepsei fiind suficientă și chiar fără executarea acesteia, poate fi trasă concluzia că inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.
V. În ce privește latura civilă, prima instanță a constatat că reprezentanții persoanei vătămate O. S. Clăbucet și O. S. Izvorul F. nu au emis pretenții civile în cauză.
P. C. R. a depus la dosarul cauzei o adresă prin care arată de asemenea că nu constituie parte civilă.
VI. Referitor la confiscarea specială jurisdicția inferioară a constatat incidența dispozițiilor art. 112 alin. 1) lit. e) Cod penal întrucât bunurile dobândite prin săvârșirea faptelor nu au servit la despăgubirea persoanelor vătămate și nici nu au fost restituite acestora.
Ca atare, în temeiul textului de lege sus menționat se impune confiscarea cantității de 6.664 metri cubi de material lemnos aflat în custodia IPJ Sibiu.
Împotriva sentinței a declarat apel în termenul legal prev. de art. 410 C.pr.pen. inculpatul B. N. solicitând prin memoriul depus la dosar la filele 30-34, următoarele:
-în principal, în temeiul art. 396 alin. 1), 5) raportat la art. 16 alin. 1) lit. b) și art. 17 alin. 2) C.pr.pen. achitarea pentru motivul că faptele reținute în sarcina sa nu au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de lege.
-în subsidiar, reținerea ca lege penală mai favorabilă Codul penal anterior și aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În dezvoltarea motivelor de apel, cu privire la cererea principală, inculpatul a arătat că soluția de condamnare se întemeiază pe un probatoriu insuficient și eronat interpretat, dosarul de urmărire penală întocmit pe numele său fiind rezultatul unor aversiuni personale ale autorităților față de persoana sa.
Inculpatul arată că probațiunea administrată în faza cercetării judecătorești a fost înlăturată, instanța acordând preeminență mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale.
Astfel, judecătoria a înlăturat depozițiile martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești potrivit cărora arborii au fost tăiați din pășunat și nu din pădure, după cum a înlăturat și raportul de expertiză tehnică de specialitate care a stabilit cu exactitate valoarea prejudiciului presupus care s-ar fi produs, pe considerentul că expertul a refuzat să ia în calculul prejudiciului și contravaloarea cioatelor de mărăcine (așa zisul păducel – din procesul verbal de inventar) întrucât acesta nu reprezintă specie lemnoasă.
A mai reținut prima instanță în argumentarea înlăturării expertizei efectuate în cursul cercetării judecătorești că expertul judiciar trebuia să calculeze valoarea prejudiciului în funcție de un metru cub care trebuia calculat potrivit ordinului Ministerului nr._/24.08.2010 în vigoare la data săvârșirii faptei.
Din probele administrate respectiv declarația de martori reiese cu certitudine faptul că sub aspectul laturii subiective nu există vinovăție tocmai pe considerentul că inculpatul a avut reprezentarea tăierii de arbori din pășunat și nu din fondul forestier național; inculpatul era în posesia unui bon de aprobare emis de organele abilitate în acest sens, iar în cauză nu s-a stabilit numărul arborilor de esență tare tăiați de apelant, insistându-se mai mult pe mărăcini care nu au fost evaluați la prejudiciu. De asemenea, nu s-a stabilit cu exactitate locul de unde inculpatul ar fi tăiat acești arbori - pădure sau pășune.
Mijlocul de probă pe care instanța și-a fundamentat soluția de condamnare este declarația martorului R. F. care a dat inculpatului aprobarea tăierii unei cantități de 5 metri cubi de lemne, însă depoziția martorului vine după aproximativ un an de zile de la săvârșirea presupuselor infracțiuni.
Referitor la cererea subsidiară, inculpatul arată că instanța fondului nu a dat eficiență aspectelor ce definesc pozitiv profilul socio moral al inculpatului, împrejurării că provine dintr-o familie unită, este integrat în societate, iar pentru antecedența penală relevată de fișa de cazier judiciar s-a împlinit termenul de reabilitare.
Având în vedere necesitatea lămuririi cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept în temeiul art. 420 alin. 5) C.pr.pen., Curtea a readministrat o parte din probele administrate la prima instanță și a administrat probe noi, dând curs cererii în probațiune formulată de către inculpat.
Astfel, pe parcursul procedurii în fața instanței de apel:
-au fost audiați expertul D. M., specialistul care a întocmit raportul de expertiză în cursul cercetării judecătorești (f. 44-47), cât și expertul U. M. – N., specialistul care a efectuat raportul de expertiză în faza de urmărire penală ( f. 63-68).
-au fost ascultați martorii S. M. M. (f. 67-70), L. I. (f. 71-72), D. G. O. (f. 73-74), M. N. (f. 118-121).
-au fost depuse la dosarul cauzei: Amenajamentul Fondului Forestier Proprietate Publică aparținând C. R., județ Sibiu, corespunzător anului 2004 și Amenajamentul Fondului Forestier Proprietate Publică aparținând C. R., județ Sibiu, UB I R., corespunzător anului 2014 (f. 27).
-adresa nr. 142/12.01.2016 emisă de către O. S. Clăbucet (f. 30).
Verificând sentința penală atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, a probelor administrate în fața instanței de apel, în raport cu motivele invocate de către inculpatul B. N. și în limitele statuate de art. 417 alin. 2 C.pr.pen. Curtea constată următoarele:
Instanța fondului a reținut o stare de fapt corectă, în mod obiectiv fundamentată pe ansamblul probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și în mod nemijlocit și contradictoriu pe parcursul cercetării judecătorești.
Curtea arată că prima instanță a realizat o evaluare judicioasă a probelor de la dosarul cauzei, în conformitate cu cerințele impuse de art. 103 alin. 2 C.pr.pen., stabilind că acuzațiile aduse inculpatului B. N. au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă.
La rândul său Curtea va reține în esență sub aspectul stării de fapt că la data de 12.10.2011 inculpatul a tăiat de pe raza comunei R., din locul cunoscut sub denumirea de Țâmbău, 19 arbori din speciile paltin, jugastru și mărăcine, fără a avea încuviințarea autorităților, după care a transportat și depozitat trunchiurile copacilor în pășunatul comunei R., creând un prejudiciu de peste 50 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Realizând propriul demers analitic în raport cu criticile de nelegalitate invocate de către inculpatul B. N. Curtea constată, în urma examinării ansamblului probator administrat în toate fazele procesuale, că în cauză nu există motive pertinente și suficiente care să atragă incidența cazului de achitare prev. de art. 16 alin. 1) lit. b) C.pr.pen..
Curtea arată că instanța fondului a înlăturat în mod pertinent și argumentat anumite declarații de martori date în faza cercetării judecătorești, după cum a înlăturat și raportul de expertiză întocmit de către expertul D. M., întrucât aspectele relevate de respectivele mijloace de probă nu se coroborează cu cele rezultate din examinarea ansamblului probator administrat pe parcursul procedurilor și nu se subscriu unui raționament logic juridic.
Curtea remarcă faptul că majoritatea martorilor audiați în cursul urmăririi penale au adoptat o altă poziție procesuală pe parcursul cercetării judecătorești, relevând aspecte care nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză ceea ce conduce cu ușurință la concluzia subiectivismului martorilor.
Se poate aprecia că prin trecerea unei perioade destul de lungi de timp de la data săvârșirii faptelor, martorii nu mai sunt atât de preciși în descrierea lor cu atât mai mult cu cât locul de unde inculpatul susține că a tăiat arborii este în proximitatea locului descris în actul de sesizare a instanței și anume fondul forestier al comunei R., reprezentând o continuare a acestuia, limita fondului forestier continuând cu o zonă cu vegetație lemnoasă care se întinde pe pășunea învecinată (raportul de expertiză judiciară întocmit de către expert U. M. M. (f. 77-78 d.u.p).
Potrivit acestui raport de expertiză, limita fondului forestier în zona unde s-au identificat arborii tăiați ilegal nu este clar definită, existând însă pe teren materializată o limită parcelară (o linie de culoare roșie în sens vertical care este semnul distinctiv prin care se marchează . parcelă sau o limită a fondului forestier național cu vegetația din afara acestuia, limită ce este prezentă în zona cioatelor și le situează în interiorul perimetrului fondului forestier aparținând Primăriei C. R., foto 4). Se susține în raport că limita a fost retrasată la o dată ulterioară amenajării pădurii (amenajarea fondului forestier se face o dată la zexe ani, ultima amenajare a fondului forestier a Primăriei R. realizându-se în anul 2004) de O.S. Izvorul F..
Chiar dacă astfel cum corect precizează instanța fondului, la nivel național nu există un cadastru forestier care să permită identificarea cu acre precizie a suprafețelor cuprinse în acest fond, stabilirea acestei limite a fost posibilă doar prin ridicarea în plan făcută de un expert topograf.
Mai mult decât atât, aspectele privind configurația locului de unde inculpatul a tăiat arborii sunt confirmate de declarațiile martorilor M. T., R. F. O., potrivit cărora în dimineața de 13.10.2011 la locul denumit Țâmbău l-au găsit pe pădurarul marin L. împreună cu organele de poliție la marginea pădurii lângă o grămadă de arbori tăiați și trași afară din pădure prin târâre cu tractorul, pe iarbă se puteau observa urme de rumeguș de lemn ceea ce denotă că lemnele au fost tăiate cu drujba, martorul precizând că nu i-a permis inculpatului să taie arbori din acel loc (Țâmbău), iar în ce privește biletul de mână pe care inculpatul îl invocă în apărare acesta precizează că i l-a dat pentru a justifica tăierea de arbori în data de 13.09.2011 în pădurea comunei R. în locul numit popular Huli.
Relevantă este și declarația martorului Cunța S. din cursul urmăririi penale potrivit căreia în seara de 12.10.2011 a observat un tractor care trăgea lemne din pădure afară în pășunat și le-a lăsat grămadă, însă nu este în măsură să identifice persoana. Aspectele descrise de martor se coroborează cu concluziile raportului de expertiză din 26.04.2012 efectuat de INEC, Serviciul expertize Fizico Chimice potrivit cărora fragmentele de scoarță lemnoasă ridicate cu ocazia cercetării la fața locului din zona denumită Țâmbău prezintă aceleași caracteristici morfologice cu cele ale fragmentelor de scoarță lemnoasă ridicate din bena remorcii aparținând inculpatului.
Importantă în stabilirea vinovăției inculpatului este și depoziția martorului S. M.-M. care audiat în fața instanței de apel își reconfirmă poziția adoptată pe tot parcursul procedurilor arătând cum pădurarul, numitul M. L., i-a sesizat telefonic incidentul confirmându-i că se află la fața locului, a identificat cioatele și lemnele trase la marginea pădurii.
Deplasându-se în terne a doua zi la prima oră martorul împreună cu pădurarul și numitul F. D. au măsurat cioatele, iar în momentul în care coborau dinspre marginea pădurea s-au întâlnit cu inculpatul B. N. care se deplasa cu tractorul către pădure. Arată martorul a lăsat pădurarul gestionar să păzească lemnele, însă după două trei ore a fost sunat de către acesta fiind chemat la fața locului întrucât inculpatul B. încarcă lemnele.
Martorul S. M. – M. susține în depoziția sa dată în fața Curții că cioatele erau în interiorul pădurii aflându-se la limita fondului forestier, precizând expres că anumite cioate pe care le-a considerat în afara fondului forestier nu le-a inventariat (f. 68 d.a.).
Un aspect deosebit de important relevat de martor îl reprezintă și împrejurarea că reprezentanții primăriei nu au avut obiecțiuni cu privire la locul unde au fost identificate cioatele (nu au susținut că nu ar face parte din fondul forestier), argumentul principal prezentat de către martor cu privire la categoria terenului și statutul său juridic în momentul deplasării în teren a expertului constând în prezența sârmei provenind din fostul gard ridicat odată cu înființarea culturii cu specificația că pădurea este veche de 45 ani.
Curtea arată că acest martor a avut o poziția constantă pe tot parcursul procedurilor, iar datele relevate în declarațiile sale se coroborează cu celelalte mijloace de probă fiind în măsură să convingă în mod plauzibil instanța asupra identității locului de unde au fost tăiați arborii.
Împrejurările relevate de către martorul S. M.-M. sunt confirmate și de expertul U. M. N. care, ascultat în fața Curții arată că terenul de pe care inculpatul a tăiat arborii face parte din fondul forestier, iar arborii tăiați, inclusiv arbuștii cu denumirea generică păducel fac parte din vegetația forestieră, fiind considerați specie forestieră.
Expertul D. M. și-a reconfirmat poziția adoptată cu ocazia întocmirii raportului de expertiză din faza cercetării judecătorești aducând anumite lămuriri în ce privește motivul pentru care consideră că locul de unde au fost tăiați arborii nu face parte din fondul forestier și clarificând diferențele dintre cantitatea de material lemnos menționată în procesul verbal de custodie și cel din procesul verbal de cercetare la fața locului.
În mod corect instanța fondului nu a dat eficiență depozițiilor testimoniale depuse în faza cercetării judecătorești de către martorii care au prezentat o cu totul altă stare de fapt în cursul urmăririi penale.
Aspectul esențial în lămurirea cauzei și stabilirea vinovăției inculpatului este reprezentat de faptul că indiferent de categoria terenului de pe care au fost tăiați și sustrași arborii, aceștia fac parte din categoria de vegetație forestieră protejată de Legea nr. 46/2008.
Astfel, chiar dacă s-ar susține că locul de unde au fost tăiați arborii nu ar face parte din fondul forestier național, specia acestora și anume paltin, mărăcine, salcâm și jugastru îi plasează în categoria vegetației forestiere prohibit a fi tăiată fără aprobări prealabile.
În acest sens, atât martorii audiați în cauză (specialiști în domeniu), cât și experții sunt unanim de acord că arborii tăiați reprezintă vegetație forestieră.
Adresa nr. 142/12.01.2016 întocmită de O. S. Clăbucet, precum și înscrisul intitulat Amenajamentul Fondului Forestier Proprietate Publică a C. R., UP I R., nu sunt în măsură să ofere o altă perspectivă asupra stării de fapt stabilită de instanța de fond și nici a vinovăției inculpatului în raport cu acuzațiile aduse.
Apărările inculpatului vizând diferența dintre cantitatea de material lemnos menționată în procesul-verbal de constatare a infracțiunii și cea cuprinsă în procesul-verbal de custodie vor fi înlăturate de către Curte, contradicția vădită găsindu-și explicația în împrejurarea că la momentul întocmirii procesului verbal de constatare a infracțiunii, stabilirea masei lemnoase s-a făcut cu aproximație, prin apreciere, neefectuându-se măsurători concrete.
Prin procesul-verbal de inventariere – măsurare la cioată întocmit de către organul de cercetare penală al poliției judiciare (anexa nr. 1 la procesul verbal de constatare la fața locului, f. 14 d.u.p) au fost inventariate cioatele celor 19 arbori care se regăsesc menționate și în adresa Ocolului S. Izvorul F. nr. 2538/20.11.2012 (f. 58 d.u.p).
Conform acestei adrese, volumul total aferent celor 19 bucăți de arbori tăiați, identici cu cei evidențiați în procesul-verbal de constatare la fața locului, este de 26,868 metri cubi.
În acest sens, lămuritoare este depoziția martorului S. M.-M. care ascultat în fața Curții a arătat că la momentul cercetării la fața locului s-a deplasat în teren un angajat al poliției și care a aproximat cantitatea de lemne la 6 metri cubi, însă această cantitate se regăsește doar în scriptele poliției și nu și în cele de la ocolul silvic.
Față de argumentele ce preced, Curtea apreciază că vinovăția inculpatului B. N. a fost stabilită în mod clar și neechivoc în considerarea amplului material probator administrat în dosar, probațiune a cărei evaluare prin prisma dispozițiilor 103 alin. 2) C.pr.pen. nu poate atrage incidența cazului de achitare prev. de art. 16 alin. 1) lit. b) C.pr.pen., invocat de inculpat în apărare.
Curtea consideră însă întemeiate criticile de netemeinicie invocate de către inculpatul B. N. raportat la împrejurarea că, în contextul factual și personal relevat de actele dosarului, instanța fondului a apreciat în mod eronat, în interpretarea dispozițiile art. 5 alin. 1 C.pen., ca fiind mai favorabilă legea penală nouă.
Chiar dacă limitele de pedeapsă prevăzute de Codul S. în vigoare la acest moment sunt considerabil mai reduse, Curtea consideră că în ansamblu, reținerea dispozițiilor legii 46/2008 republicată coroborate cu dispozițiile C.pen. actual vizând modalitatea de executare a pedepsei, nu conduc la o situație mai ușoară pentru inculpat.
Astfel, aspectele ce țin de persoana inculpatului cu referire specială la poziția sa în comunitate, familia, preocupările sale, evidențiate de înscrisurile depuse la dosarul cauzei (f. 32) pot constitui circumstanțe atenuante în accepția textului de lege prev. de art. 74 alin. 2 C.pen. din 1968 și justifică pe deplin aplicarea unei pedepse situate sub limita minimului special prevăzut de lege.
Având în vedere faptul că inculpatul este o persoană cu principii și valori morale puternice, implicată activ în rezolvarea problemelor sociale ale comunității din care face parte, Curtea reține că în cauză sunt satisfăcute cerințele prev. de art. 74 alin. 2 C.pen. din 1968, motiv pentru care apreciază ca proporționale cu comportamentul său pedepsele de câte 2 ani închisoare pentru fiecare din infracțiunile deduse judecății: tăiere fără drept de arbori și respectiv furt de arbori.
Curtea arată că în contextul factual și personal relevat de actele dosarului, scopul pedepsei de 2 ani închisoare ( obținută în urma contopirii celor două pedepse de câte 2 ani închisoare, potrivit disp. art. 33 lit. a, art. 34 lit. b C.pen. din 1968) poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, motiv pentru care apreciază ca satisfăcute exigențele textului de lege prev. de art. 81 C.pen. privind suspendarea condiționată, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, potrivit art. 82 C.pen. din 1968.
Inculpatului urmează a i se aplica și pedepsele accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. din 1968 în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C.pen. din 1968.
Potrivit disp. art. 71 alin. 5 C.pen. din 1968 executarea pedepselor accesorii urmează a fi suspendate pe durata termenului de încercare.
Față de argumentele ce preced, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. Curtea va admite apelul declarat de inculpatul B. N., desființând sentința penală atacată numai sub aspectul aplicării disp. art. 5 alin. 1 C.pen., a individualizării judiciare a pedepselor și a modalității de executare, cui consecința celor reținute mai sus.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 275alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare în apel vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul B. N. împotriva sentinței penale nr.317/21.05.2015 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar penal nr._ .
Desființează sentința penală atacată în ce privește latura penală a cauzei și procedând la o nouă judecată în aceste limite:
În aplicarea dispozițiilor art. 5 al.1 C.pen., constată că legea penală mai favorabilă inculpatului B. N. este Codul penal din 1968.
Condamnă pe inculpatul B. N. la:
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută și pedepsită de art. 108 al.1 lit.d din Legea nr. 46/2008(în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 74 al.1 lit.a, al.2, art. 76 al.1 lit.c C.pen. din 1968, art. 5 C.pen.
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, prevăzută și pedepsită de art. 110 al.1 lit.d din Legea nr. 46/2008(în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 74 al.1 lit.a ,al.2, art.76 al.1 lit.c C.pen. din 1968, art. 5 C.pen.
În baza art. 33 lit.a, 34 lit.b C.pen. din 1968 contopește pedepsele aplicate inculpatului în cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 15 din L.187/2012 raportat la art. 81 C.pen. din 1968 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani, potrivit art. 82 C.pen. din 1968.
Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute de art. 83 C.pen. din 1968.
Privează pe inculpat de exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. din 1968 în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C.pen.din 1968.
În baza art. 71 al.5 C.pen. din 1968 suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În baza art. 275 al.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpat, în cotă procentuală, în cuantum de 65 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04.02.2016.
Președinte, Judecător,
M. E. C. L. C.
Grefier,
M. S. Ș.
Red. M.E.C.
Tehnored. M.S.Ș.
2ex/08.02.2016
Jud. fond F. L. A.
| ← Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... | Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 82/2016. Curtea de Apel ALBA... → |
|---|
