Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 9/2016. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9/2016 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 09-02-2016 în dosarul nr. 9/2016
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 9/2016
Sedința publică din 9 februarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. I. M.
Grefier: T. C.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost reprezentat de procuror I. N.
Pe rol se află pronunțarea asupra contestației formulate de inculpata C. Letiția împotriva încheierii penale din 3.02.2016 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ 15.
Mersul dezbaterilor și concluziile participanților au fost consemnate în încheierea penală din 8.02.2016, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației de față:
În deliberare, constată:
Prin încheierea penală din 3.02.2016 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ 15, s-a dispus:
În baza art. 362 alin.2 N.C.pr.pen. raportat la art. 208 alin. 2, 4 C.pr.pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpata C. Letiția și, în consecință:
S-a menținut măsura arestului preventiv a inculpatei:
- C. Letiția, nume anterior T., fiica lui V. și Lucreția, născută la 23.09.1946, în ., cetățean român, studii 7 clase, văduvă, are 2 copii majori, pensionară, fără antecedente penale, cu domiciliu în mun. Sibiu, ., jud. Sibiu, posesoarea CI . nr._, CNP_, luată prin încheierea penală nr. 104/CC din 26.11.2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._, trimisă în judecată pentru săvârșirea, infracțiunii de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 199 alin. 1, Cod penal și art. 75 litera a Cod penal.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 18.12.2015 s-a înregistrat la instanță rechizitoriul emis în dosarul penal nr. 659/P/2015 de către P. de pe lângă Tribunalul Sibiu, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatei C. Letiția, nume anterior T., fiica lui V. și Lucreția, născută la 23.09.1946, în com. Ș. M., ., cetățean român, studii 7 clase, văduvă, are 2 copii majori, pensionară, fără antecedente penale, cu domiciliu în mun. Sibiu, ., jud. Sibiu, posesoarea CI . nr._, CNP_, pentru comiterea infracțiunii de omor comisă asupra unui membru de familie, faptă prev. și ped. de art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 199 alin. 1, Cod penal și art. 75 litera a Cod penal.
Prin încheierea judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Sibiu nr. 104/CC/26.11.2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._, a fost admisă propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Sibiu, și în consecință:
În baza art. 226, art.225 alin. 4, art.223 alin.2 C.pr.pen. raportat la art.202 alin.1,3 și 4 lit.e C.pr.pen. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei C. LETIȚIA, fiica lui V. și Lucreția, născut la 23.09.1946 în . M., jud. Sibiu, domiciliat în mun. Sibiu, ., jud. Sibiu, CNP_, posesor al C.I. . numărul_ emis de S.P.C.L.E.P. Sibiu la data de 12.09.2012, cetățean român, căsătorită, studii 7 clase, pensionară, fără antecedente penale, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare.
S-a reținut că în noaptea de 28/29.10.2015, fiind în stare avansată de ebrietate, C. Letiția a avut o altercație cu soțul său, C. I., în locuința comună din mun. Sibiu, ., jud. Sibiu, pe parcursul căreia inculpata și-a lovit în mod repetat soțul cu un topor, violențe care au vizat zona capului.
În urma loviturilor de topor aplicate victima a suferit leziuni traumatice grave, respectiv un traumatism cranio-cerebral acut deschis cu multiple plăgi epicraniene, cu fracturi de boltă craniană și hemoragie meningo-cerebrală, în urma cărora, la scurt timp a decedat.
După comiterea faptei, inculpata a luat telefonic legătura cu martora Tutelea M., căreia i-a comunicat faptul că și-a ucis soțul, comunicare pe care martora a ignorat-o și a pus-o pe seama consumului de alcool.
Ulterior, ginerele inculpatei, martorul I. V. a intrat prin escaladarea gardului în imobil, unde a constatat decesul victimei și a găsit-o pe inculpată în stare de ebrietate, cu urme de sânge pe obiectele de îmbrăcăminte, dormind lângă patul în care era persoana decedată.
Imediat după constatarea infracțiunii, inculpata C. Letiția a fost internată în Spitalul de Psihiatrie Prof. G. P., cu diagnosticul „tulburare organică de personalitate, tulburări mentale de comportament datorită folosirii alcoolului, hepatită cronică etanolică ș. a."
În data de 23.11.2015 inculpata a fost externată, asupra ei fiind dispusă măsura reținerii pe o durată de 24 de ore, iar starea ei de sănătate s-a depreciat considerabil, motiv pentru care, în aceeași zi, a fost reinternată în Spitalul de Psihiatrie Prof. G. P. și unde a fost supusă unor investigații medicale la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu - Serviciul Neurologie.
În pofida îngrijirilor medicale acordate și a eforturilor efectuate de medicii curanți, starea de sănătate a inculpatei nu s-a îmbunătățit, nefiind transportabilă la termenul la care s-a discutat propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu. Această stare persistă și în prezent.
S-a arătat în propunerea de arestare că inculpata se află în situația prevăzută de art. 223 alin. 2 din Cod procedură penală, iar comiterea faptei rezultă din următoarele probe: procesul-verbal de cercetare la fața locului, fișa de urgență prespitalicească-paramedic nr. 1294/29.10.2015 întocmită de personalul echipajului SMURD care a intervenit în imobilul în care s-a comis fapta, fișa de constatări preliminare nr. 3441/A3/257 din 30.10.2015 a Serviciului Județean de Medicină Legală Sibiu privind natura și cauzele morții lui C. I. stabilitate după efectuarea autopsiei medico-legale, procesele-verbale privind obiectele de îmbrăcăminte purtate de inculpată și rezultatul examinării acestora, raportul de constatare medico-legală nr. 3502/A1 agr/72 din 5.11.2015 al Serviciului Județean de Medicină Legală Sibiu privind examinarea inculpatei C. Letiția, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 3653/AlPad/l 10 din 18.11.2015 referitor la inculpata C. Letiția, declarațiile părților vătămate I. M. N. și P. D. I., fiicele inculpatei și ale defunctului, declarațiile martorilor I. V., C. D., Tutelea M., A. I. R., declarația inculpatei C. Letiția în care recunoaște infracțiunea săvârșită.
Analizând actele si lucrările dosarului, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat, în conformitate cu dispozițiile art. 226 aliniatul 1 C. proc. pen., că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpatei.
Conform dispozițiilor art. 202 aliniatul 1 C. proc. pen., „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.”
Potrivit aliniatului 3 al art. 202 C. proc. pen., “orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia”.
Potrivit art.223 alin. 2 C.pr.pen., „măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.”
Analizând probele administrate la urmărire penală și prin raportare la cerințele pretinse de legiuitor, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că acestea conduc la suspiciunea mai mult decât rezonabilă a comiterii de către inculpată a infracțiunii reținută în sarcina sa în propunerea de arestare preventivă.
S-a mai apreciat că sunt concludente în acest sens: procesul-verbal de cercetare la fața locului, fișa de urgență prespitalicească-paramedic nr. 1294/29.10.2015 întocmită de personalul echipajului SMURD care a intervenit în imobilul în care s-a comis fapta, fișa de constatări preliminare nr. 3441/A3/257 din 30.10.2015 a Serviciului Județean de Medicină Legală Sibiu privind natura și cauzele morții lui C. I. stabilitate după efectuarea autopsiei medico-legale, procesele-verbale privind obiectele de îmbrăcăminte purtate de inculpată și rezultatul examinării acestora, raportul de constatare medico-legală nr. 3502/A1 agr/72 din 5.11.2015 al Serviciului Județean de Medicină Legală Sibiu privind examinarea inculpatei C. Letiția, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 3653/AlPad/l 10 din 18.11.2015 referitor la inculpata C. Letiția, declarațiile părților vătămate I. M. N. și P. D. I., fiicele inculpatei și ale defunctului, declarațiile martorilor I. V., C. D., Tutelea M., A. I. R., declarația inculpatei C. Letiția, alte acte.
Interpretând noțiunea de “suspiciuni rezonabile”, în jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că această noțiune nu presupune la momentul arestării necesitatea existenței unui probatoriu amplu, similar cu cel necesar pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație. Nu este așadar necesar, ca în acest stadiu, să fie probată vinovăția unei persoane, acesta fiind scopul ulterior al urmăririi penale (cauza Brogan și alții c. Marii Britanii; cauza Murray c. Marii Britanii).
Suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea faptelor penale de către inculpată fiind îndeplinită, s-a analizat și dacă prin săvârșirea presupuselor fapte de care inculpată s-a produs o tulburare socială și un pericol social concret și astfel, lăsarea acesteia în libertate ar constitui, în mod real și în concret, un pericol pentru ordinea socială.
La analiza stării de pericol pentru ordinea publică, s-a avut în vedere gravitatea sporită a faptelor reținute în sarcina acesteia, apte să producă un impact deosebit asupra opiniei publice și percepției privind siguranța publică. Rezultatul socialmente periculos produs, circumstanțele prezumate de comitere a faptelor se apreciază că sunt temeiuri care, în opinia judecătorului de drepturi și libertăți impun arestarea preventivă a inculpatei.
Față de probele administrate până la acest moment s-a apreciat că măsura arestării preventive este proporțională în raport cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatei C. Letiția.
Având în vedere cele expuse, împrejurarea că pedeapsa pentru infracțiunea pentru care inculpata este cercetată este închisoarea mai mare de 5 ani, sentimentul acut de insecuritate creat persoanelor care au luat cunoștință de faptele imputate acestuia, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalului Sibiu privind arestarea preventivă a inculpatei este întemeiată.
La stabilirea măsurii preventive ce a fost aplicată, judecătorul de drepturi și libertăți a mai avut în vedere scopul măsurilor preventive, astfel cum sunt ele stipulate în art. 202 Cod procedură penală, respectiv buna desfășurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii inculpatei de la urmărire penală precum și prevenirea săvârșirii unor alte infracțiuni.
Mai trebuie a fi menționat faptul că infracțiunea pentru care se efectuează cercetările este deosebit de gravă și are o rezonanță negativă deosebită în rândul comunității.
Așa fiind, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că reacția autorităților judiciare trebuie să fie fermă pentru a da un semnal societății civile că astfel de manifestări nu rămân fără consecințe, dar și pentru crearea unui climat de siguranță cetățenilor onești, de bună credință, de încredere a acestora în organele judiciare.
Și în raport de prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal; iar din actele dosarului rezultă că este îndeplinită această condiție necesară detenției preventive a inculpatului.
Judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat totodată că o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă nu se justifică, cel puțin la momentul procesual actual, aceasta nefiind în măsură să asigure scopul măsurii preventive, acela al bunei desfășurări a procesului penal, dată fiind rezonanța faptei în rândul comunității dar și pericolul pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatei, care este posibil să își reitereze comportamentul infracțional si să mai comită fapte penale de genul celor pentru care este cercetată în prezent, stare sa de sănătate actuală fiind posibil să se îmbunătățească
Având în vedere interesul bunei desfășurări a anchetei penale, interesul public, care prevalează interesului personal al inculpatei s-a considerat că se impune plasarea în detenție provizorie a acesteia.
Față de aceste considerente, în baza art. 202 al.1, 3 și 4 lit.e C.pr.pen., art. 223 alin.2 C.proc.pen., 225 alin.4 C.pr.pen. și art. 226 C.proc.pen., dar și în conformitate cu prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului s-a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Tribunalul Sibiu și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatei C. Letiția, pe o perioadă de 30 de zile începând cu data punerii în executare a mandatului.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu din 17.12.2015 înregistrat la Tribunalul Sibiu sub dosar nr._ 15, procurorul a reținut în esență aceeași stare de fapt ca la momentul luării măsurii arestării preventive și a încadrat fapta inculpatei C. Letiția, care, pe fondul consumului de alcool, pe parcursul altercației avută în noaptea de 28/29.10.2015, cu soțul său C. I., în locuința comună situată în mun. Sibiu, ., jud. Sibiu, i-a aplicat acestuia lovituri repetate cu tăișul unei toporiști, violențe care au vizat zona capului, în urma cărora victima a suferit un traumatism cranio-cerebral acut deschis cu multiple plăgi epicraniene, cu fractură de boltă craniană și hemoragie meningo-cerebeloasă, în urma cărora a decedat la scurt timp, în elementele constitutive ale infracțiunii de omor asupra unui membru de familie, faptă prev. și ped. de art. 188 alin 1 Cod penal cu aplicarea art. 199 alin. 1 Cod penal.
S-a apreciat că față de inculpata C. Letiția sunt incidente prevederile art. 75 lit. a Cod penal, deoarece a săvârșit infracțiunea sub stăpânirea unei puternice tulburări, determinată de acțiunea provocatoare a victimei, care, în aceeași noapte, a exercitat acte de lovire cu obiecte contondente asupra inculpatei și i-a provocat leziuni traumatice care au necesitat 4-5 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Potrivit dispozițiilor art. 207 alin.2 C.pr.pen., în termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară a verificat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
La data de 22.12.2015 judecătorul de cameră preliminară investit cu soluționarea cauzei a constatat în baza art. 348 al. 2 C.p.p. rap. la art. 207 al. 4,6 C.p.p. legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpata C. Letiția.
Încheierea penală din data de 22.12.2015 a rămas definitivă prin necontestare.
Măsura preventivă a fost menținută și prin încheierea penală din 18.01.2016 care a rămas definitivă prin decizia penală nr. 8/CP/25.01.2016 a Curții de Apel A. I..
La termenul din 18.01.2016 s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 585/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu privind pe inculpatei C. Letiția, pentru săvârșirea infracțiunii de omor.
Cauza a fost transpusă în ședință publică și s-a fixat primul termen de judecată la data de 03.02.2016 pentru când s-a dispus citarea inculpatei de la locul de deținere și a persoanelor civile.
La acest termen de judecată, instanța, s-a pronunțat asupra măsurii preventive a arestării care a fost luată față inculpata C. Letiția, conform art. 208 al.2 și 4 C.p.p.
Inculpata C. Letiția nu a fost prezentată de penitenciarul S. Jilava, fiind depus un înscris din care rezultă că este netransportabilă; inculpata a fost reprezentată de avocat ales.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 362 alin.2 și 208 CPP, trebuie să dispună asupra temeiniciei și legalității măsurii arestării preventive luată față de inculpată și, consecutiv, să se pronunțe asupra menținerii sau revocării măsurii arestării preventive. Astfel, instanța trebuie să verifice dacă au încetat sau nu temeiurile care au impus inițial privarea de libertate a inculpatei C. Letiția, sau dacă au apărut sau nu temeiuri noi care să impună în continuare menținerea sau revocarea măsurii arestării preventive.
Instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului, a apreciat că măsura arestării preventive luată față de inculpată s-a dispus cu respectarea dispozițiilor legale în materie, pe baza probatoriului ce a fost administrat în faza de urmărire penală, fiind legală, temeinică și oportună.
În ceea ce privește temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, judecătorul de cameră preliminară a constatat că ele se mențin în continuare și nu s-au modificat până la acest moment procesual, impunând în continuare menținerea acestei măsuri.
La analiza stării de pericol pentru ordinea publică instanța a avut în vedere: gravitatea sporită a faptei reținute în sarcina acestuia, aptă să producă un impact deosebit asupra opiniei publice și percepției privind siguranța publică, rezultatul socialmente periculos produs, gravitatea acestuia – moartea victimei, pedepsele pe care le riscă făptuitorul (în sensul evidențiat de Curtea Europeană în cauza Tomasi contra Franței), elementele ce caracterizează persoana inculpatei (care nu prezintă antecedente penale), toate acestea fiind temeiuri care, impun menținerea arestării preventive a inculpatei.
În același timp, așa cum s-a stabilit și în doctrină, pericolul pentru ordinea publică constă și în sentimentul de nesiguranță, de oprobriu în rândul colectivității și de neîncredere în buna desfășurare a justiției, generate de rezonanța socială negativă a faptului că inculpata, asupra căreia planează acuzația comiterii unor infracțiuni atât de grave, ar fi cercetată în stare de libertate. De aceea, instanța a apreciat că reacția autorităților judiciare trebuie să fie exigentă, pentru a da un semnal societății civile în sensul că astfel de manifestări nu pot rămâne fără urmări, măsura preventivă impunându-se a fi luată și din rațiuni de asigurare a ordinii de drept și a unui climat de siguranță în comunitatea care a luat la cunoștință de faptele reținute în sarcina inculpatei, precum și de restabilire a încrederii societății în organele judiciare ca mandatare ale statului în ceea ce privește respectarea unor drepturi fundamentale, la viață și la libertate.
Este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social al infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei. Astfel, s-a constatat că în speță, existența pericolului public rezultă din însuși pericolul social al infracțiunilor pentru care este cercetată inculpata, avându-se în vedere și reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni și posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare în lipsa unei reacții ferme față de cea bănuită ca fiind autoare, iar lăsarea acesteia în stare de libertate este de natură a crea un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice.
Instanța nu a putut pierde din vedere nici faptul că inculpata C. Letiția reprezintă pericol atât pentru ea cât și pentru cei apropiați ei, nefiind posibilă luarea unei măsuri alternative mai puțin restrictive față de ea.
Așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența C.E.D.O., măsura arestării preventive este o măsură excepțională, astfel încât luarea și menținerea acesteia trebuie dispusă doar în cazuri temeinic justificate. Ea este și în concordanță și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și este necesară pentru a preveni riscul săvârșirii unor noi infracțiuni (cauza Matznetter c/a Austriei), o eventuală punere în libertate a inculpatei putând tulbura în mod real opinia publică, față de natura și presupusa modalitate de comitere a faptei, luarea unei măsuri mai puțin restrictive nefiind de natură a proteja societatea.
Persistența unor suspiciuni rezonabile dovedită prin probele dosarului cu privire la săvârșirea de către inculpată a unei infracțiuni de o gravitate deosebită ce au dus atingere celei mai importante valori sociale ocrotite de lege, viața, s-a apreciat că reprezintă la acest moment al procedurilor, motive suficiente care impun și justifică menținerea măsurii arestării preventive.
De la momentul luării măsurii arestării preventive nu au apărut elemente care să conducă la o reevaluare și înlocuire a măsurii arestării preventive, fiind primul termen acordat pe parcursul cercetării judecătorești, termen la care s-a dispus a se efectua în regim de urgență două expertize, una medico-legală și alta psihiatrică care să ateste dacă este necesară suspendarea cercetării judecătorești sau luarea unei măsuri de siguranță, conform art. 110 C.p.
În ce privește proporționalitatea măsurii preventive cu scopul urmărit la dispunerea acesteia, prin raportare la aceleași criterii ca și în cazul luării măsurii preventive, s-a considerat că natura faptei, modalitatea de comitere a acesteia, urmările concrete ale acestea, se constituie în elemente suficiente pentru a contrabalansa lipsirea inculpatei de atributul libertății fizice depline, iar probele existente la dosar sunt suficiente pentru a elimina riscul unei decizii arbitrare în cauză.
Rezonanța socială a faptelor reprezintă unul dintre criteriile de apreciere a pericolului social concret. În ceea ce priește impactul social al faptelor în societate s-a apreciat că a fost ridicat, cu consecințe defavorabile, fiind lezate relațiile menite să asigure respectul autorității statului.
Pe de altă parte, termenul rezonabil al detenției provizorii s-a apreciat că nu a fost depășit, inculpata fiind arestată preventiv din data de 26.11.2015.
Instanța văzând-o anterior pe inculpata C. Letiția, a constatat că sunt indicii că aceasta ar prezenta pericol concret și actual atât pentru ea cât și pentru siguranța publică însă un astfel de demers urmează a fi pus în discuție pe parcursul cercetării judecătorești.
Astfel s-a reținut că inculpata C. Letiția a încercat anterior să se sinucidă în mai multe rânduri, cu ani în urmă a aruncat cu ulei încins pe fața soțului - victima din această cauză, rezultă apoi din declarațiile martorilor că inculpata dormea cu un topor, cuțit sub pernă ș.a. ori toate acestea sunt elemente care au convins instanța că lăsarea sa în libertate ar reprezenta un pericol și pentru inculpată și pentru societate.
Pe de altă parte, s-a reținut că inculpata nu poate să se descurce singură, și nici nu este în măsură vreun aparținător să-și asume responsabilitatea îngrijirii ei permanente, așa cum a afirmat apărătorul ales al inculpatei care a discutat cu fiica inculpatei, I. M. N., astfel că nici lăsarea sa în libertate, fie sub control judiciar, fie în arest la domiciliu, nu ar fi în măsură să înlăture starea de pericol ce subzistă atât în ceea ce privește persoana inculpatei, cât și a altor cetățeni ce ar putea fi victime ale unor evenimente violente. Sevrajul generat de procesul de dezalcoolizare pe parcursul arestării preventive prin internarea sa în Spitalul de Psihiatrie „G. P.” Sibiu și Spitalul P. Jilava i-au agravat afecțiunile de care suferă, astfel că în prezent nu se poate ține singură pe picioare.
Așa fiind, cum inculpata prezintă pericol atât pentru ea cât și pentru societate, cum nu se poate descurca singură printr-o măsură preventivă mai puțin restrictivă, cum temeiurile de fapt și de drept de la arestarea sa se mențin în continuare.
În baza art. 362 alin.2 N.C.pr.pen. raportat la art. 208 alin.2, 4, C.pr.pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpata C. Letiția și, în consecință s-a menținut măsura arestului preventiv a inculpatei C. Letiția, nume anterior T., fiica lui V. și Lucreția, născută la 23.09.1946, în com. Ș. M., ., cetățean român, studii 7 clase, văduvă, are 2 copii majori, pensionară, fără antecedente penale, cu domiciliu în mun. Sibiu, ., jud. Sibiu, posesoarea CI . nr._, CNP_, luată prin încheierea penală nr. 104/CC din 26.11.2015 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._, trimisă în judecată pentru săvârșirea, infracțiunii de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 199 alin. 1, Cod penal și art. 75 litera a Cod penal.
Împotriva acestei încheieri, a declarat contestație inculpata C. Letiția, fără a o motiva.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii contestate, prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea de Apel constată că prezenta contestație declarată de inculpata C. Letiția nu este fondată, pentru următoarele considerente:
1. Inculpata contestatoare este trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor asupra unui membru de familie, prev. de art. 199 alin. 1 rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, faptă constând în aceea că în noaptea de 28/29.10.2015, pe fondul consumului de alcool, i-a aplicat soțului său C. I. lovituri repetate cu tăișul unei toporiști, în zona capului, în urma cărora victima a suferit un traumatism cranio – cerebral acut deschis cu multiple plăgi epicraniene, cu fractură de boltă craniană și hemoragie meningo – cerebrală, în urma cărora a decedat la scurt timp.
În prezent, dosarul se află în procedura de judecată la instanța de fond, măsura preventivă contestată fiind pronunțată la primul termen de judecată de la fond.
Inculpata a fost reținută cu începere din 23.11.2015 și arestată preventiv în cursul urmăririi penale, cu începere din 26.11.2015, măsură care a fost menținută în temeiul art. 207 alin. 4 din noul Cod de procedură penală, în procedură de cameră preliminară.
2. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a expus patru motive fundamentale acceptabile pentru plasarea în arest preventiv a unui acuzat suspectat că a comis o infracțiune: pericolul ca inculpatul să fugă (Stögmuller împotriva Austriei – 10.11.1969); riscul ca acuzatul, odată pus în libertate, să împiedice administrarea justiției (Wemhoff împotriva Germaniei, 27.06.1968), să comită noi infracțiuni (Matzenetter împotriva Austriei, hotărârea din 10.11.1969) sau să tulbure ordinea publică (Letellier împotriva Franței, hotărârea din 26.06.1991 și Hendriks împotriva Olandei -dec. nr._/04, 5 iulie 2007).
Curtea reține că arestarea preventivă a inculpatei s-a întemeiat pe dispozițiile art. 223 alin. 2 CPP, în sensul că legea prevede pentru fapta săvârșită pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare și privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Raportat la situația dedusă judecății, Curtea apreciază că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpată se mențin și în prezent.
Fără a evalua în concret probele administrate în sensul concluzionării cu privire la probabilitatea comiterii faptelor imputate inculpatei, întrucât această evaluare ar excede competenței aprecierii asupra temeiniciei detenției preventive, Curtea reține că probele administrate până în acest moment oferă suficiente indicii certe în sensul că asupra inculpatei planează acuzația comiterii infracțiunii de omor. La acest moment și în această procedură, gravitatea acuzației cu privire la care se reține existența acestor indicii de săvârșire este suficientă pentru a aprecia asupra îndoielilor care planează asupra pericolului pentru ordinea publică pe care îl prezintă persoana inculpatei, de natură să justifice detenția preventivă a acesteia.
Astfel, ținând seama de împrejurările comiterii presupusei fapte, de modalitatea se săvârșire (prin acte de violență repetate), de urmările produse (cauzarea de leziuni corporale grave victimei, cu consecința producerii decesului), Curtea apreciază că privarea de libertate a inculpatei este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Această apreciere nu este contrară respectării principiului impus de dispozițiile art. 5 din CEDO care proclamă dreptul la libertate și la siguranță, instituind garanția că nici o persoană nu poate fi lipsită de libertatea sa în mod arbitrar, ci numai în cazurile prevăzute expres în acest text al Convenției.
În aprecierea incidenței situației prev. de art. 223 alin. 2 CPP, Curtea reține și că, potrivit biletului de ieșire din Spitalul de Psihiatrie Sibiu, s-a stabilit că inculpata prezintă tulburare de organică de personalitate, tulburări mentale și de comportament datorate folosirii alcoolului, sindrom de dependență, motiv pentru care s-a și dispus expertizarea sa psihiatrică.
3. În interpretarea art. 5 § 3 din Convenția Europeană, Curtea a analizat și posibilitatea instituirii față de inculpată a unor măsuri alternative, respectiv a unor măsuri preventive mai puțin restrictive și care să fie în măsură să ducă la îndeplinirea scopului desfășurării optime a procesului penal. (Jablonski împotriva Poloniei, nr._/96, par. 83, 21 decembrie 2000 și Patsouria împotriva Georgiei, nr._/04, par. 75‑76, 6 noiembrie 2007).
În raport cu datele cauzei anterior expuse, la acest moment Curtea consideră că instituirea unei măsuri preventive mai puțin restrictive față de inculpată este insuficientă pentru a ocroti ordinea publică, apreciindu-se că lăsarea sa în libertate în această fază a procedurilor nu ar fi compatibilă cu imperativele realizării unei protecții reale și eficiente a ordinii de drept, iar pe de altă parte plasarea sa sub imperiul unei măsuri preventive mai puțin restrictive pare a fi incompatibilă cu starea sa de sănătate.
De altfel, chiar apărătorul ales al inculpatei, cunoscând situația sa personală și familială, a opinat pentru menținerea inculpatei în stare de arest preventiv, chiar pentru protecția vieții și sănătății contestatoarei.
În considerarea celor de mai sus, Curtea apreciază că privarea în continuare de libertate a inculpatei apare ca o măsură necesară pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale membrilor societății.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b CPP, art. 206 CPP, se va respinge ca nefondată contestația formulată de inculpata C. Letiția împotriva încheierii penale din 3.02.2016 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ 15.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod Procedură Penală, va fi obligată inculpata contestatoare la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în prezenta procedură.
Pentru motivele expuse,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de inculpata C. Letiția împotriva încheierii penale din 3.02.2016 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr._ 15.
Obligă pe inculpata contestatoare la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 9.02.2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. I. M. T. C.
Red. MIS
Tehnored. CT /MIS./ 5 ex/10.02.2016
J.F. C. M. P.
| ← Ultrajul. Art.257 NCP. Decizia nr. 82/2016. Curtea de Apel ALBA... | Conducere sub influenţa băuturilor alcoolice. Art.336 NCP.... → |
|---|
