Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 22/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 21-02-2012 în dosarul nr. 22/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR.22/2012
Ședința publică de la 21 februarie 2012
PREȘEDINTE A. I. P.
Grefier T. C.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin
A. F. - procuror
Pe rol se află pronunțarea asupra plângerii formulată de petenta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. H. împotriva rezoluției nr.847/II/2/2011 dată în dosarul nr.264/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 6.02.2012, care face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra cauzei penale de față
Constată că prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 29.11.2011 sub dosar nr._ petenta Direcția G. a Finanțelor P. H. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul S. B. G.- avocat în cadrul Baroului H. ( suspendat din profesie din data de 20 septembrie 2011) desființarea rezoluției procurorului general din 2.11.2011 dată în dosarul nr. 847/II/2/2011 și a rezoluției procurorului din 3 octombrie 2011 dată în dosarul nr.264/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia .
În motivarea plângerii se arată, în esență, că prin ambele rezoluții s-a stabilit că, urmare a verificărilor efectuate nu rezultă cu certitudine veniturile impozabile realizate de Cabinetul individual de avocatură -S. B. G. întrucât operațiile de cont bancar nu evidențiază doar sumele obținute ca urmare a practicării profesiei, aspect care, în opinia petentei confirmă întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, având în vedere următoarele:
- veniturile impozabile au fost stabilite în baza sumelor încasate prin contul bancar de la S.C.A.B. și Asociații, din care au fost scăzute cheltuielile cu comisioanele și alte operațiuni bancare
- deciziile de impunere emise au avut la bază doar veniturile care au putut fi identificate în urma cercetărilor efectuate, iar reaua credință a intimatului rezultă și mai clar din faptul că nici în prezent nu a declarat veniturile realizate și nu a achitat impozitul pe venit aferent anilor 2005-2009
- în rezoluția procurorului nu se specifică cercetările efectuate urmare susținerilor intimatului în sensul că nu a prezentat documentele financiar contabile deoarece i-au fost furate.
S-au comunicat dosarele nr. 264/P/2011 și 847/II/2/2011 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Din actele și lucrările existente la dosar, instanța reține următoarele:
P. sesizarea înregistrată la P. de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia la data de 05.07.2011 sub nr. 264/P/2011, petenta Direcția G. a Finanțelor P. H. a solicitat efectuarea de cercetări față de intimatul S. G. B. - avocat în cadrul Baroului H. - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.9 lit.a și art.9 lit.b din Legea nr.241/2005, fiind atașat sesizării procesul-verbal de control încheiat la data de 22.02.2011.
S-a arătat, în esență, că pentru perioada supusă controlului, respectiv 1.01.2005– 31.12.2009, intimatul nu a depus declarațiile anuale de venit și nu a prezentat documentele financiar contabile necesare efectuării inspecției fiscale, declarând verbal că i-au fost furate, însă la solicitarea organului de inspecție fiscală, a prezentat la data de 21.02.2011 extrasele de cont emise de Reiffeisenbank D., constatându-se că veniturile declarate la B. H. nu corespund cu veniturile rezultate din aceste extrase de cont, pentru anii 2007, 2008 și 2009 existând diferențe semnificative.
Procedându-se la determinarea bazei de impunere și a impozitului pe venituri, a rezultat obligația intimatului de a plăti suma de_ lei cu titlu de impozit pe venituri din activități independente.
S-au depus la dosar, în copie, situația veniturilor declarate de intimat la Casa de Asigurări a Avocaților și extrasele de cont emise de Reiffeisenbank D..
Intimatul S. B. G., deși a fost citat în repetate rânduri, inclusiv cu mandate de aducere, nu a putut fi audiat, sora acestuia declarând că este plecat în municipiul Cluj-N..
P. rezoluția procurorului din data de 3 octombrie 2011 s-a dispus, în
temeiul dispozițiilor art. 228 alin.4, art.10 lit.d C.proc.pen. neînceperea urmăririi penale față de intimatul S. B. G. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.9 lit.a și art.9 lit.b din Legea nr.241/2005, reținându-se, în esență, că din actele premergătoare urmăririi penale efectuate în cauză nu rezultă cu certitudine veniturile realizate de Cabinetul individual de avocatură -S. B. G. întrucât operațiile de cont bancar nu evidențiază doar sumele obținute ca urmare a practicării profesiei de către S. B. G..
Față de acestea, s-a arătat că recuperarea prejudiciului urmând a fi realizată pe cale fiscală.
Împotriva acestei rezoluții Direcția G. a Finanțelor P. H. a formulat plângere, în baza dispozițiilor art.278 C.proc.pen., iar prin rezoluția procurorului general dată la 2.11.2011 în dosarul 847/II/2/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Față de acestea, petenta s-a adresat instanței de judecată, conform dispozițiilor art.278 ind.1 C.proc.pen. Deși prezenta plângere a fost formulată împotriva ambelor soluții, instanța, având în vedere dispozițiile art.278 ind.1 alin.1 C.proc.pen., va califica această plângere ca fiind formulată împotriva rezoluția procurorului din 3 octombrie 2011 dată în dosarul nr. 264/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia .
Analizând plângerea formulată, actele dosarului și rezoluția dată de procuror, instanța reține următoarele:
Intimatul S. B. G. este avocat în cadrul Baroului de Avocați H. ( fiind suspendat din profesie din data de 20 septembrie 2011), exercitând ca atare până la data suspendării o profesie liberă, în sensul dispozițiilor art.46 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal și obținând venituri impozabile.
Potrivit articolului 48 alin.8 din Codul fiscal, contribuabilii care obțin venituri din activități independente sunt obligați să organizeze și să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidența contabilă, și să completeze Registrul-jurnal de încasări și plăți, Registrul-inventar și alte documente contabile prevăzute de legislația în materie.
În cauza de față, inspectorii din cadrul D.G.F.P. H. au demarat o inspecție fiscală cu privire la modul de evidență, de calcul și de declarare a obligațiilor datorate bugetului general consolidat al statului la Cabinetul Individual de Avocatură S. B. G., pentru perioada 1.01._09, însă intimatul nu a prezentat documentele financiar contabile necesare efectuării inspecției fiscale, declarând verbal că i-au fost furate, însă la solicitarea organului de inspecție fiscală, a prezentat la data de 21.02.2011 extrasele de cont emise de Reiffeisenbank D..
În urma verificărilor efectuate s-a constat că veniturile declarate la B. H. nu corespund cu veniturile rezultate din aceste extrase de cont, respectiv pentru anul 2006 venitul declarat la Barou este de 8490 lei, iar conform extraselor de cont venitul încasat reprezentând onorarii de avocat este de 7703 lei, pentru anul 2007 venitul declarat la Barou este de 1980 lei, iar conform extraselor de cont venitul încasat reprezentând onorarii de avocat este de _ lei, pentru anul 2008 venitul declarat la Barou este de 200 lei, iar conform extraselor de cont venitul încasat reprezentând onorarii de avocat este de _ lei, iar pentru anul 2009 venitul declarat la Barou este de 400 lei, iar conform extraselor de cont venitul încasat reprezentând onorarii de avocat este de _ lei.
În ceea ce privește infracțiunea prev.de art.9 lit.a din Legea nr.241/2005 – constând în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile - instanța reține de asemenea că soluția procurorului, chiar dacă nemotivată, este corectă deoarece această infracțiune nu poate fi reținută în cazul veniturilor pentru care există atât obligația evidențierii în contabilitate cât și obligația subsecventă a declarării acestor venituri, situație în care se poate reține doar infracțiunea complexă prevăzută de art.9 lit.b din Legea nr.241/2005, infracțiune care absoarbe și omisiunea evidențierii în documentele legale ( în speță, declarația de impunere ) a veniturilor realizate.
Analizând procesul-verbal de inspecție fiscală și actele premergătoare efectuate în cauză, Curtea de Apel constată însă că, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art.9 lit.b din Legea nr.241/2005 cercetările efectuate sunt incomplete.
Astfel, potrivit dispozițiilor amintite constituie infracțiunea de evaziune fiscală omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, săvârșită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
În cauză s-au depus, în copie, situația veniturilor declarate de intimat la Casa de Asigurări a Avocaților și extrasele de cont, în urma cărora organele de inspecție fiscală au constata diferențe semnificative și, cu toate acestea, nu s-au făcut verificări cu privire la efectuarea sau nu a înregistrărilor în actele contabile, respectiv completarea Registrului-jurnal de încasări și plăți și a Registrul-inventar, în contextul în care situația comunicată Casa de Asigurări a Avocaților este întocmită în baza veniturilor declarate de către intimat acestei instituții și nu corespunde veniturilor încasate de acesta conform extraselor de cont bancar .
Organele de cercetare penală au obligația, în realizarea scopului procesului penal, consacrat de art.3 C.proc.pen., în vederea aflării adevărului, de a lămuri cauza sub toate aspectele pe bază de probe (art.62 C.proc.pen.), pentru a stabili în concret dacă fapta reclamată există, dacă a fost săvârșită de intimat și dacă aceasta constituie sau nu infracțiunea prev.de art.9 alin.1 litb din Legea nr.241/2005.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.26 din Legea contabilității nr.82/1991 ”în caz de pierdere, sustragere sau distrugere a documentelor financiar-contabile se vor lua măsuri de reconstituire a acestora, potrivit reglementărilor emise în acest sens, în termen de maximum 30 de zile de la constatare, iar în caz de forță majoră, în termen de 90 de zile de la constatarea încetării acesteia” și, ca atare, intimatul avea obligația refacerii acestor documente, în situația în care i-au fost furate. Nu s-a stabilit însă cu certitudine acest aspect și nu se cunoaște data când intimatul susține că documentele au fost sustrase și nici dacă acesta a formulat vreo plângere penală în acest sens.
Este adevărat că intimatul S. B. G. nu a putut fi audiat și nu a fost găsit de organele de cercetare penală, însă acest aspect nu justifică lipsa efectuării de cercetări pentru a se stabili dacă intimatul a omis evidențierea, în actele contabile a veniturilor realizate, sau cel puțin a veniturilor rezultate din extrasele de cont amintite.
Toate aceste aspecte sunt de competența organelor de urmărire penală și nu a prezentei instanțe, față de obiectul cauzei, respectiv plângere împotriva rezoluției procurorului, drept pentru care Curtea de Apel va trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale în cauză, urmând a se administra mijloacele de probă necesare pentru stabilirea faptelor și a împrejurărilor mai sus expuse, urmând a se încerca audierea intimatului ( despre care sora acestuia a declarat că este plecat în municipiul Cluj-N.) și a se solicita de la acesta registrul jurnal de încasări și plăți și evidența contabilă condusă, în situația în care le-a refăcut, urmând ca intimatul să precizeze data când susține că documentele au fost sustrase și dacă a formulat vreo plângere penală în acest sens.
Față de acestea, văzând că în cauză nu s-au făcut cercetări cu privire la aspectele relatate mai sus, instanța apreciază că soluția dată de procuror este incompletă, sens în care în baza art.278 ind.1 alin.8 lit.b C.proc.pen. ,va admite plângerea formulată de către petenta Direcția G. a Finanțelor P. H. în contradictoriu cu intimatul S. B. G. plângere formulată împotriva rezoluției procurorului din 3 octombrie 2011 dată în dosarul nr.264/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia .
Va desființa în parte această rezoluție, precum și rezoluția procurorului general din 2.11.2011 dată în dosarul nr.847/II/2/2011, în ceea ce privește soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art.9 lit.b din Legea nr. 241/2005 și va trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale pentru această infracțiune.
Va menține rezoluția procurorului în ceea ce privește soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.4 și de art.9 lit.a din Legea nr.241/2005.
În baza art.192 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză vor rămâne în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
În baza art.278 ind.1 alin.8 lit.b Cod procedură penală admite plângerea formulată de către petenta Direcția G. a Finanțelor P. H., în contradictoriu cu intimatul D. B. G.- avocat în cadrul Baroului H., plângere formulată împotriva rezoluției procurorului din 3 octombrie 2011 dată în dosarul nr.264/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Desființează în parte această rezoluție, precum și rezoluția procurorului general din 2 noiembrie 2011 dată în dosarul nr.847/II/2/2011, în ceea ce privește soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimatul S. B. G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 și trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale pentru această infracțiune.
Menține rezoluția procurorului în ceea ce privește soluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.02.2012.
PREȘEDINTE GREFIER
A. I. P. T. C.
Tehnored. PA
CT2 ex/ 12.03.2012
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 288/2012. Curtea... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 41/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
