Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 288/2012. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 288/2012 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 23-02-2012 în dosarul nr. 288/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ Nr. 288/2012
Ședința publică de la 23 Februarie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. E. C.
Judecător: L. C.
Judecător: A. L.
Grefier: I. P.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, reprezentat de:
Procuror: A. F.
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de P. de pe lângă J. B. și inculpatul N. S. împotriva sentinței penale nr. 167/2011 pronunțată de J. B. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă, la a doua strigare, pentru inculpatul recurent N. S., apărătorul ales, avocatul T. D. I. și apărătorul desemnat din oficiu, avocata T. C., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că s-au primit, la dosar, din partea inculpatului recurent N. S., prin apărător ales, avocatul T. D. I., recurs peste termen însoțit și de motivele recursului și de alte înscrisuri.
Apărătorul ales al inculpatului, avocatul T. D. I., depune înscrisuri la dosar.
Avocata T. C., apărător desemnat din oficiu, solicită să se ia act de încetarea mandatului său.
Instanța pune în discuție motivele de recurs peste termen.
Reprezentanta Parchetului solicită termen pentru a verifica motivele de recurs sau lăsarea cauzei la a doua strigare.
Reprezenta Parchetului examinează motivele de recurs peste termen, lăsându-se cauza la a doua strigare.
Instanța constată apoi că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea recursului Parchetului așa cum a fost formulat în scris. Cu privire la primul motiv de recurs, arată că instanța de fond nu a introdus ca parte civilă Direcția Finanțelor Publice, Hunedoara. A soluționat cauza fără a fi citată o parte. Precizează că instanța de fond nu a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, că în mod greșit nu a aplicat pedeapsa accesorie, că procedura de citare a inculpatului și a părții responsabile civilmente nu a fost legal îndeplinită, termen la care s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei. Reprezentanta Parchetului arată că era obligatorie aplicarea unei pedepse complementare. De asemenea, reprezentanta Parchetului arată că partea responsabilă civilmente nu a fost obligată în subsidiar cu inculpatul la cheltuieli judiciare.
Concluzionând, reprezentanta Parchetului solicită casarea hotărârii atacate, iar în subsidiar, înlăturarea motivelor de nelegalitate.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, iar potrivit art. 38515 pct. 2 lit. c C.pr.pen. casarea sentinței atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Hunedoara. Avocatul arată că a invocat 3 temeiuri de casare:
- citația din Criscior s-a întors cu mențiunea că citarea a fost îndeplinită prin afișare, lipsind semnătura agentului procedural și dovada de afișare;
- inculpatul a lipsit, iar cercetarea judecătorească s-a realizat în lipsa acestuia. De asemenea, martorii B., M. nu au fost audiați la instanță, astfel că s-a produs o vătămare, prin lipsirea de dreptul la apărare;
- schimbarea încadrării juridice s-a realizat în lipsa inculpatului; instanța trebuia să amâne judecarea cauzei, pentru ca inculpatul să-și poată pregăti apărarea. Totodată, apărătorul inculpatului arată că instanța trebuia să pună în vedere apărătorului desemnat din oficiu dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau eventual, amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea.
Cu privire la recursul Parchetului arată că este de acord cu ultimele 2 motive invocate.
Reprezentanta Parchetului, cu privire la recursul inculpatului, solicită admiterea recursului și casarea hotărârii.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 167/7.11.2011 pronunțată de J. B. în dosar penal nr._, inculpatul N. S. a fost condamnat la:
- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală ,prevăzută și pedepsită de art.9 alin.1,lit.b din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal (săvârșită în perioada aprilie-iunie 2008)
- 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune ,prevăzută și pedepsită de art.215,alin.1,2 și 4 Cod penal ( prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art.215,alin.1 și 2 Cod penal în infracțiunea de înșelăciune ,prevăzută și pedepsită de art.215,alin.1,2 și 4 Cod penal (săvârșită în mai 2008).
În temeiul art.85 alin. 1 Cod penal s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare la care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr.574/11.05.2010 pronunțată de J. D. în dosar nr._, definitivă la data de 21.05.2010 prin neapelare, pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută și pedepsită de art.215,alin.1 și 2 Cod penal.
În baza art. 36 alin. 1 Cod penal, art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 3 ani închisoare menționată mai sus cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune ,prevăzută și pedepsită de art.215,alin.1,2 și 4 Cod penal(ultimele două aplicate prin prezenta hotărâre) și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare.
S-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza II Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal.
A fost obligat inculpatul N. S., în solidar cu partea responsabilă civilmente . Crișcior - reprezentată prin administrator M. A. H. suma de 4295 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
S-a constatat că Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Hunedoara - pentru Administrația Finanțelor Publice B., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art.191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a stabilit în sarcina Ministerului Justiției și în favoarea Biroului de Avocați B. suma de 200 lei, reprezentând onorariu de avocat din oficiu pentru inculpat în cursul judecății.
Determinând vinovăția inculpatului în limitele infracțiunilor expuse, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul, în calitate de administrator al . Crișcior, în data de 03.04.2008, a încheiat un contract cu numiții H. C. și H. V., prin care se obliga să execute și să predea acestora o construcție, având destinația de locuință familială, în ., iar la data de 16.04.2008, a fost încheiat un act adițional prin care, de comun acord, s-a stabilit că valoarea lucrării va fi achitată în tranșe .
Astfel, prin procesele verbale din 03.04.2008, 16.04.2008, 06.05.2008, 06.05.2008, 20.06.2008, 20.06.2008 și 30.06.2008, încheiate între beneficiari și inculpat, în numele . Crișcior, inculpatul a primit mai multe sume de bani ca și contravaloare a lucrărilor efectuate, în sumă totală de 109.500 lei cu TVA .
La data de 30.06.2008 între părți a încetat colaborarea, imobilul fiind predat în roșu, P+1,întrucât martorul H. C. V. a arătat că a fost încunoștințat despre faptul că inculpatul nu a achitat materialele de construcții luate de la diferite firme, deși martorul îi avansase banii necesari.
Pentru verificarea înregistrării în contabilitate a sumelor de bani a fost sesizată Garda F. – Secția Hunedoara, care însă, nu a efectuat verificarea, pe motiv că inculpatul nu s-a prezentat cu documentele contabile spre verificare .
Administrația F. B. ,prin adresa nr. 2858/09.03.2010 a comunicat că . a avut sediul în Petroșani până în luna iulie 2008, când și-a schimbat sediul în . declarație depusă la organul fiscal a fost în luna decembrie 2006, rezultând deci că inculpatul nu a înregistrat suma de 109.500 lei în contabilitatea firmei, fiind astfel întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005.
În cursul lunii mai 2008, între inculpat, în calitate de administrator al . Crișcior, și . B. a intervenit o înțelegere privind livrarea unor materiale de construcții de către . B.; în același moment inculpatul a lăsat administratorului . SRL fila cec . nr._, doar semnată și ștampilată. În perioada mai- octombrie 2010, inculpatul sau angajații săi au ridicat mărfuri în valoare totală de 4.295,49 lei ,pentru care la data de 16.10.2008 . B. a emis factură fiscală ; administratorul . B. a luat legătura cu inculpatul în mai multe rânduri, pentru plata facturii, acesta spunându-i să introducă fia cec la bancă la data de 10.06.2009 ,pe motiv că va exista disponibil în cont, lucru ce nu s-a întâmplat, fila cec fiind refuzată la plată,
Din rulajul contului pentru firma inculpatului rezultă faptul că în perioada dintre momentul emiterii filei cec și data introducerii acesteia în bancă, în contul societății nu au intrat sume de bani .
S-a constatat că, la momentul emiterii filei cec, firma inculpatului era în incidență bancară, încă din 09.10.2007, funcționarii BCR Petroșani comunicându-i la acel moment inculpatului această stare. Anularea filelor cec, printre care și fila cec emisă în cauză, a fost efectuată la data de 24.10.2007, conform declarației de anulare nr.21 a BCR, iar inculpatul avea obligația să restituie băncii formularele deținute . Existența interdicției și a faptului că inculpatul o cunoștea, reiese și din rechizitoriul nr.2557/P/2008 din 01.06.2009 al Parchetului de pe lângă J. D., prin care acesta a fost trimis în judecată pentru o faptă similară, fiind și condamnat de J. D. prin sentința penală nr.574/11.05.2010 .
Din aceste elemente, rezultă cu prisosință intenția inculpatului de a induce în eroare pe partea vătămată, folosind în acest scop ca mijloc fraudulos o filă cec despre care se știa că este retrasă din circulație .
Inculpatul a fost audiat în faza de urmărire penală la data de 23.07.2009 (f.146-147 d.u.) cu privire la fapta comisă în dauna părții vătămate ., cu privire la care a arătat că a lăsat fila cec doar ca garanție, bazându-se pe faptul că urma să primească o transă de bani din plata contractului nr.1/2008, plată ce nu a fost efectuată ; ulterior, deși legal citat, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, inculpatul nu a fost găsit pentru a fi audiat, din verificările organelor de poliție reieșind faptul că inculpatul este plecat în Germania de mai mult timp, instanța reținând că inculpatul s-a sustras atât de la urmărirea penală cât și de la judecată.
Starea de fapt expusă mai sus a fost reținută în baza materialului probator administrat în cauză: plângerea numitului H. C., sesizarea Gărzii Financiare – Secția Hunedoara, declarațiile numitului M. A. – administratorul părții civile . B., proces verbal de predare a sumelor de bani, declarațiile martorilor H. C. V., I. I., B. A. R., declarațiile inculpatului, fișa de antecedente penale a inculpatului, înscrisuri.
În drept, faptele inculpatului, săvârșite în împrejurările descrise mai sus, au fost calificate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 215 alin. 1, 2, 4 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a constatat următoarele:
Partea vătămată . s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 4295 lei reprezentând contravaloarea mărfii livrate și pentru care s-a emis cecul retras din circulație, motiv pentru care instanța, în baza art.14, 346 C.pr.pen., art.998, 999, 1000 C.civ., a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente . Crișcior, la plata sumei de 4295 lei către partea civilă, cu titlu de despăgubiri civile.
În ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005, s-au reținut următoarele: prin procesul verbal încheiat în D. la data de 14.07.2010 de Garda F. – Secția Hunedoara (f.119-121 d.u.), s-a estimat că ,pentru suma de 109.500 lei cu TVA realizată de societatea administrată de inculpat, prejudiciul cauzat este în sumă totală de 32.206 lei, din care 17.483 lei reprezintă TVA de plată și 14.723 lei reprezintă impozit pe profit .
S-a mai arătat că procesul verbal nu reprezintă titlu executoriu și un exemplar al acestuia va fi transmis către Direcția Generală a Finanțelor Publice Hunedoara în vederea efectuării inspecției fiscale și a determinării exacte a prejudiciului adus bugetului de stat .
În cauză, Direcția Generală a Finanțelor Publice Hunedoara a formulat o cerere pentru termenul de judecată din 06.12.2010 ( fila 35) prin care s-a solicitat acordarea unui termen de judecată în vederea studierii dosarului și pentru a-și formula apărarea și, deși în cauză au fost acordate ulterior mai multe termene de judecată, nu s-a depus la dosar constituire de parte civilă sau un calcul exact, efectuat în baza prevederilor Codului de procedură fiscală, a prejudiciului adus bugetului de stat .
Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Hunedoara - pentru Administrația Finanțelor Publice B., nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art. 3853 Cod procedură penală, P. de pe lângă J. B., aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte, relevate în memoriul scris depus la dosar (filele 5-6):
1. instanța de judecată nu a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, deși textul de lege prevăzut de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 prevede expres acest lucru;
2. instanța de judecată nu a aplicat pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. c Cod penal;
3. în mod greșit instanța a dispus citarea în calitate de parte civilă a Administrației Financiare a M. B., întrucât calitatea procesuală în cauză, în cazul infracțiunii de evaziune fiscală, aparține Statului Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice din teritoriu, în speță D.G.F.P. Hunedoara;
- deși la termenul din 6.12.2010 DGFP Hunedoara a solicitat acordarea unui termen în vederea pregătirii apărării, nefiind introdusă în cauză în calitate de parte civilă, instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri.
În aceste circumstanțe, constatarea primei instanțe în sensul lipsei constituirii de parte civilă a DGFP Hunedoara este profund nelegală.
4. procedura de citare cu inculpatul și partea responsabilă civilmente pentru termenele din 19.09.2011 și 31.10.2011 a fost viciată, iar instanța a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei de înșelăciune fără a face verificările suplimentare cerute de lege în vederea citării inculpatului pentru a i se respecta toate garanțiile procesuale.
5. partea responsabilă civilmente nu a fost obligată la cheltuieli judiciare către stat, deși a fost obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile, ceea ce impunea automat, aplicarea dispozițiilor art. 191 alin. 3 Cod procedură penală.
În drept, P. a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3959 pct. 21 și 172 Cod procedură penală.
Împotriva sentinței a declarat recurs și inculpatul N. S., peste termen, cererea fiind înregistrată la 21.03.2012.
Curtea constată, în urma verificărilor efectuate, că în cauză sunt întrunite cumulativ exigențele art. 365 rap. la art. 3853 Cod procedură penală, vizând recursul peste termen.
În expunerea scrisă a motivelor de recurs (filele 24-26 dosar), inculpatul N. S., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. 1 pct. 10 și 21 Cod procedură penală, art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, dezvoltă următoarele critici:
1. inculpatul N. S. nu a fost legal citat pentru termenul de judecată din 31.10.2011;
2. instanța fondului nu a efectuat cercetarea judecătorească, întemeindu-și soluția exclusiv pe materialul probator din cursul urmăririi penale;
3. schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 215 alin. 1, 2, 4 Cod penal s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale, fără ca instanța, în lipsa inculpatului, să acorde un termen în vederea citării acestuia pentru a-i da posibilitatea adecvată să-și pregătească apărarea.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate, în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
1. Analiza efectivă a actelor și lucrărilor esențiale supuse aprecierii relevă, fără îndoială, că în cauză există mai multe motive de nelegalitate, ce impun casarea hotărârii atacate.
2. Curtea va analiza, succint, doar acele aspecte ce impun adoptarea unei decizii de casare cu trimiterea cauzei spre rejudecare, conform art. 38515 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, raportat la art. 3859 pct. 10 și 21 Cod procedură penală.
3. Sub un prim aspect, Curtea reține că instanța de fond a citat în calitate de parte civilă în proces Administrația F. a M. B., autoritate ce nu are vocație procesuală în cauză.
4. Curtea reține că, în speță, Statul Român a fost prejudiciat prin săvârșirea infracțiunii de către inculpat și care a fost tras la răspundere penală în prezenta cauză.
5. În acest sens, Statul Român are calitate de parte civilă, prin reprezentantul său, Ministerul Finanțelor, acesta, la rândul său, prin instituțiile din teritoriu, în speță – Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Hunedoara.
6. La termenul din 6.12.2010 DGFP Hunedoara a solicitat un termen în vederea pregătirii apărării, cerere asupra căreia instanța nu s-a pronunțat (fila 38 dosar fond), continuând să dispună citarea, în calitate de parte civilă a Administrației Financiare a M. B..
7. În circumstanțele date, în mod nelegal jurisdicția inferioară a statuat că DGFP nu a emis pretenții civile în cauză, atâta timp cât aceasta nu a fost citată și introdusă în cauză în calitate de parte civilă, limitându-i-se drepturile procesuale într-o manieră incompatibilă cu dispozițiile art. 14 și următoarele Cod procedură penală, aspect ce circumscrie hotărârea cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 Cod procedură penală.
8. Un alt aspect de nelegalitate vizează procedura de citare defectuoasă cu inculpatul și partea responsabilă civilmente.
Analiza pieselor dosarului relevă că citațiile emise la 24.06.2011 pentru termenul din 19.09.2011 și din 20.09.201 pentru termenul din 31.10.2011 s-au întors cu mențiunea „destinatar mutat din localitate” și „firma nu mai funcționează”.
În aceste circumstanțe, instanța era obligată să procedeze la verificări suplimentare (să verifice dacă inculpatul este arestat sau reținut în vreunul din locurile de detenție din țară, SPCLEP, ș.a.) și conform art. 177 al. 4 Cod procedură penală.
9. Pe aceeași linie de nelegalitate a procedat instanța la termenul din 31.10.2011 când, punând în discuție schimbarea încadrării juridice a faptei, a nesocotit dispozițiile art. 334 Cod procedură penală și care, în opinia Curții, impuneau, în condițiile lipsei inculpatului, acordarea unui termen în vederea citării, pentru a-i da posibilitatea adecvată de a-și pregăti apărarea.
10. Față de cele ce preced, Curtea, apreciind că în cauză sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 10 și 21 Cod procedură penală va admite, în conformitate cu art. 38515 pct. 2 lit. c Cod procedură penală raportat la art. XXIV al. 3 din Legea nr. 202/2010, recursurile declarate de P. și inculpat N. S..
Hotărârea va fi casată în întregime, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței competente după materie la acest moment, conform dispozițiilor art. 27 pct. 1 lit. e Cod procedură penală, și anume, Tribunalului Hunedoara.
Judecata se va relua de la primul termen, respectiv 25.10.2010.
Cu ocazia rejudecării vor fi avute în vedere și celelalte aspecte critice expuse de părți în memoriile depuse la dosar.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de P. de pe lângă J. B. și recursul peste termen declarat de inculpatul N. S. împotriva sentinței penale nr. 167/2011 pronunțată de J. B. în dosarul nr._ .
Casează sentința penală atacată și dispune rejudecarea cauzei de către Tribunalul Hunedoara.
Ultimul act procedural rămas valabil de la care procesul penal trebuie să-și reia cursul este încheierea penală din 23.05.2011.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, în cotă procentuală, în sumă de 50 lei, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23.02.2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
M. E. C. L. C. A. L.
Grefier,
I. P.
Red. MEC
Dact. IP/5.3.2012
Jud. fond R. M.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
