Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 348/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Curtea de Apel ALBA IULIA - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 348/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 05-06-2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 348/2014

Ședința publică de la 05 Iunie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: L. C.

Grefier: I. M.

D.I.I.C.O.T. - S. T. A. I., reprezentat prin:

P.: I. D. F.

Pe rol se află soluționarea contestației declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. B. T. H. împotriva sentinței penale nr. 127/19.02.2014 pronunțată de Tribunalul H. în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare a cauzei se prezintă pentru intimatul condamnat C. S. A., apărătoarea desemnată din oficiu, avocata Varmaga M., lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentanta D.I.I.C.O.T. solicită admiterea contestației formulate împotriva sentinței penale nr. 127/19.02.2014 pronunțată de Tribunalul H. în dosarul penal nr._ .

Reprezentanta D.I.I.C.O.T. arată că în mod greșit instanța a stabilit că infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. a, teza a II-a și b pct. 9 și 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 323 Cod penal a fost dezincriminată prin . Legii nr. 286/2009.

Reprezentanta D.I.I.C.O.T. arată că s-a stabilit că, conținutul infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. a, teza a II-a și b pct. 9 și 12 din Legea nr. 39/2003 și art. 323 Cod penal se regăsește în art. 367 din Noul Cod penal.

Astfel, pe cale de consecință și avându-se în vedere și prevederile art. 6 Cod penal, reprezentanta D.I.I.C.O.T. susține că se impunea respingerea sesizării Comisiei constituite la nivelul penitenciarului.

Pe de altă parte, reprezentanta D.I.I.C.O.T. arată că instanța în mod greșit a reținut că pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată condamnatului nu depășește maximul special de 5 ani închisoare prevăzut de legea nouă, apreciind că nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit prin sentința penală nr. 42/2011 a Tribunalului H..

Concluzionând, reprezentanta D.I.I.C.O.T. solicită admiterea contestației.

Avocata Varmaga M., apărătoarea desemnată din oficiu pentru intimatul condamnat C. S. A., solicită respingerea contestației declarată de D.I.I.C.O.T. și menținerea sentinței penale atacate ca temeinică și legală.

Apărătoarea invocă dispozițiile art. 6 alin. 1 Cod penal.

Astfel, având în vedere dispozițiile vechiului și noului Cod penal, apărătoarea solicită respingerea contestației.

CURTEA DE APEL

Asupra contestației de față,

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 127/2014 pronunțată de Tribunalul H. în dosarul nr._, în baza art.23 din Legea nr.255/2013, a fost admisă sesizarea Comisiei de aplicare a legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului B. M. cu privire la condamnatul C. S. A., fiul lui I. și S., născut la data de 12.12.1980 in Orăștie, județul H., domiciliat in Orăștie, ., județul H., CNP_, deținut in Penitenciarul B. M..

S-a constatat că infracțiunea prev.de art.8 alin.1 rap.la art.2 lit.a teza a II-a și lit.b pct.9 din Legea nr.39/2003 și art.323 Cod penal, pentru săvârșirea căreia condamnatului i s-a aplicat pedeapsa de 4 ani închisoare prin sentința penală nr.42/2011 a Tribunalului H., nu mai este prevăzută ca infracțiune în Noul Cod Penal.

S-a constatat că pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal, (în prezent art.66 lit.a și b NCP) aplicată prin sentința penală nr.42/2011 a Tribunalului H., nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, astfel că nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit prin sentința penală indicată anterior.

S-a constatat că persoana condamnată C. S. A. urmează să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal, (în prezent art.66 lit.a și b NCP) aplicată prin sentința penală nr.42/2011 a Tribunalului H., din care:

- 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și b Cod penal (în prezent art.66 lit. a și b NCP) reprezintă pedeapsă pentru infracțiunea de sprijinire grup infracțional organizat prev.de art.7 alin.1 rap.la art.2 lit.a teza I, și lit.b pct.9 și 12 din Legea nr.39/2003, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal ( în prezent art.367 alin.1 și 6 NCP, cu aplic.art.41, 43 NCP);

- 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, reprezintă pedeapsă pentru infracțiunea de proxenetism prev.de art.329 alin.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.b Cod penal (in prezent art.213 alin.1 NCP, cu aplic.art.41, 43 NCP), ambele pedepse fiind aplicate prin sentința penală nr.42/2011 a Tribunalului H..

S-a dedus din pedeapsă perioada de timp executată, respectiv de la data de 12.01.2010 până la data de 19.02.2014.

S-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni, conform prezentei sentințe, pe mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 90/2011 din data de 13.06.2012, emis de Tribunalul H., și la locul de deținere.

În baza art.275 al.3 NCPP, s-a dispus ca cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână in sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 42/02.03.2011 pronunțată de Tribunalul H. în dosar nr._, condamnatului C. S. A. i-au fost aplicate următoarele pedepse:

- 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b) V. C.P., pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 al.1 rap.la art.2 lit.a teza I și b pct.9 și 12 din Legea nr.39/2003, cu aplic.art.37 lit.b VCP.

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional nestructurat, prev. de art.8 al.1 rap.la art.2 lit.a teza a II-a și b pct.9 din Legea nr.39/2003 și art.323 VCP cu aplic.art.37 lit.b VCP;

- 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b)V. C.P., pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art.329 al.1 V C.pen., cu aplic.art.37 lit.b VCP.

În baza art.33 lit.a) VCP., 34 lit.b) VCP și 35 al.3 VCP., pedepsele sus-menționate au fost contopite, aplicându-i-se condamnatului pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) VCP.

În sentința de condamnare, Tribunalul H. a reținut că inculpatul C. S. A. a sprijinit prin diverse activități gruparea infracțională organizată de frații M. și de C. S., în cursul anului 2009, introducînd-o pe concubina sa B. S., în rețeaua de prostituție deja organizată din Cerignola, provincia Foggia, în vederea obținerii de resurse financiare ilicite.

S-a mai reținut că același inculpat, împreună cu inculpații T. M. N., Ș. I. R., inculpatul Brănișca I. S. și alții a constituit un grup infracțional nestructurat specializat în comiterea infracțiunilor de proxenetism, și trafic de persoane, care a acționat pe teritoriul țării, în zona DN 7, în special în zona mun. Orăștie și a orașului Geoagiu, în vederea obținerii de resurse financiare ilicite, în cadrul grupării inc.avînd-o plasată la stradă pe concubina sa B. S., și că începând cu anul 2008, a săvârșit acte de îndemn la prostituție, înlesnirea practicării prostituției, tragerea de foloase de pe urma acestor activități ilicite atât în țară cât și în Italia, cu privire la concubina sa B. S., care s-a prostituat în țară și în Italia.

Pentru verificarea incidenței, în cauza de față, a dispozițiilor art.4 și 6 N.C.pen. referitoare la aplicarea legii penale de dezincriminare și a legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, au fost analizate, prin raportare la conținutul sesizării care a învestit instanța, următoarele aspecte:

- condițiile de incriminare a faptei prevăzute de art.8 al.1 rap.la art.2 lit.a teza a II-a și lit.b pct.9 din Legea nr.39/2003 și art.323 VCP, sub legea penală veche și sub legea penală nouă;

- pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, verificându-se dacă acestea nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită;

- tratamentul juridic sancționator al concursului de infracțiuni, pentru a verifica dacă pedeapsa rezultantă aplicată nu depășește limita maximă la care se poate ajunge potrivit art.39 al.1 lit.b) N.C.pen.

1. Referitor la condițiile de incriminare a faptei sub legea penală veche și sub legea penală nouă, s-a constatat că art.8 din Legea nr.39/2003 incrimina inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu era, potrivit aceleiași legi, un grup infracțional organizat. Pedeapsa prevăzută de același text al legii penale speciale pentru astfel de fapte era, după caz, cea reglementată de art.167 sau 323 din vechiul Cod penal.

Tot Legea nr.39/2003 definea, în art.2 lit.a) fraza I, noțiunea de grup infracțional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, iar în fraza a II-a a articolului respectiv definea noțiunea de grup infracțional nestructurat ca fiind grupul format ocazional, în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Prin art.126 pct.1 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal, în vigoare din data de 01.02.2014, s-a modificat litera a) a art.2 din Legea nr.39/2003, în sensul că s-a statuat doar asupra înțelesului noțiunii de grup infracțional organizat, ca fiind cel definit de art.367 al.6 din noul Cod penal.

Conform art.367 al.6 N.C.pen., prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

Comparând conținutul art.2 lit.a) fraza a II-a din Legea nr.39/2003 în varianta în vigoare anterior datei de 01.02.2014, cu conținutul actual, în vigoare de la data de 01.02.2014, prin raportare la art.367 al.6 N.C.pen. – sub aspectul înțelesului legal al noțiunilor de grup infracțional organizat și grup infracțional nestructurat –, s-a constatat că fapta incriminată de art.8 din Legea nr.39/2003 nu mai este prevăzută ca infracțiune în noul Cod penal.

2. Referitor la pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, s-a verificat dacă aceste pedepse depășesc maximul special din noua normă de incriminare prezentă.

Infracțiunea de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.367 al.1 și 6 N.C.P., este sancționată cu pedeapsa închisorii, al cărei maxim special este de 5 ani.

S-a constatat, astfel, că pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) VCP, aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 42/02.03.2011 a Tribunalului H., pentru infracțiunea de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 al.1 teza a I-a lit.b pct.9 ș i 12 din Legea nr.39/2003, ce are corespondent în art.367 al.1 și 6 NCP și în art.66 al.1 lit.a) și b) NCP., nu depășește maximul special de 5 ani închisoare și de 5 ani pedeapsa complementară, prevăzut de legea nouă, astfel că nu se impune reducerea acesteia.

Infracțiunea de proxenetism, prev. de art.213 al.1 NCP, este sancționată cu pedeapsa închisorii, al cărei maxim special este de 7 ani.

S-a constatat, astfel, că pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) C.pen., aplicată condamnatului prin sentința penală nr.42/02.03.2011 a Tribunalului H. pentru infracțiunea de proxenetism, prev. de art.329 al.1 și 2 VCP, ce are corespondent în art.213 al.1 N.C.P., și în art.66 al.1 lit.a) și b) N.C.pen., nu depășește maximul special de 7 ani închisoare și de 5 ani pedeapsa complementară, prevăzut de legea nouă, astfel că nu se impune reducerea acesteia.

3. Referitor la tratamentul juridic sancționator al concursului de infracțiuni, s-a reținut că, potrivit art. 39 al.1 lit.b) N.C.P., când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Aplicând acest criteriu la prezenta cauză și contopind cele două pedepse, după excluderea pedepsei pentru fapta prev. de art.8 din Legea nr.39/2003, care nu se mai execută, fapta fiind dezincriminată, s-a concluzionat că celui condamnat i se poate aplica o pedeapsă rezultantă mai mare decât pedeapsa în a cărei executare se află condamnatul și anume, 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b VCP.

Față de aceste considerente, în baza art.23 din Legea nr.255/2013 a fost admisă sesizarea Comisiei de aplicare a legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului B. M. cu privire la condamnatul C. S. A..

În baza art.4 N.C.pen., s-a constatat că fapta incriminată de art.8 al.1 rap.la art.2 lit.a teza a II-a șilit.b pct.9 din Legea nr.39/2003 și art.323 VCP pentru săvârșirea căreia condamnatului i s-a aplicat pedeapsa de 4 ani închisoare prin sentința penală nr.42/02.03.2011 pronunțată de Tribunalul H. în dosar nr._, nu mai este prevăzută ca infracțiune în Noul Cod penal, astfel că pedeapsa aplicată pentru această faptă nu se va mai executa.

S-a dedus din pedeapsa perioada de timp executată, respectiv de la data de 12.01.2010 până la data de 19.02.2014.

În baza art.275 al.3 N.C.p.p., s-a dispus ca cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.

Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat contestație D. – BT H..

Contestația a fost declarată în termen și a fost motivată în scris.

În motivarea contestației D. – BT H. a criticat sentința penală atacată, susținând că în mod greșit prima instanță a admis sesizarea Comisiei de aplicarea legii penale mai favorabile, deși dispozițiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 se regăsesc în dispozițiile art. 367 alin.1 și 6 C.pen. – grup infracțional organizat.

Contestația este fondată din următoarele considerente:

Prin decizia nr. 12 din 02 iunie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr._ /HP/P s-a stabilit următoarele:

Faptele prevăzute de art. 323 din Codul penal anterior și art. 8 din Legea nr. 39/2003, în reglementarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se regăsesc în incriminarea de la art. 367 Cod penal, nefiind dezincriminate.

Potrivit art. 6 alin. 1 C.penal când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii, a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

Prin decizia nr. 1 din 14 aprilie 2014 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr._ /HP/P s-a stabilit următoarele:

„În aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei înainte de . noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, într-o primă etapă se verifică incidența dispozițiilor art. 6 din Codul penal, cu privire la pedepsele individuale.

În a doua etapă, se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 cod penal. În cazul în care pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza art. 39 C.penal, pedeapsa rezultantă va fi redusă la acest maxim.

În caz contrar, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi”.

Prin sentința penală nr.42/02.03.2011 pronunțată de Tribunalul H. în dosar nr._, condamnatului C. S. A. i-au fost aplicate următoarele pedepse:

- 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b) Cod penal anterior pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 al.1 rap.la art.2 lit.a teza I și b pct.9 și 12 din Legea nr.39/2003, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal anterior.

- 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal anterior, pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art.329 al.1 Cod penal anterior, cu aplic.art.37 lit.b Cod penal anterior.

În baza art.33 lit.a), 34 lit.b) și 35 al.3 Cod penal anterior, pedepsele sus-menționate au fost contopite, aplicându-i-se condamnatului pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a) teza a II-a și lit.b) Cod penal anterior.

Ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile, potrivit mecanismului stabilit de ÎCCJ, prin majorarea cu jumătate a limitelor speciale ale pedepsei potrivit art. 43 alin.6 C.pen., pedeapsa maximă pentru infracțiunea de grup infracțional organizat este de 7 ani și 6 luni, iar pedeapsa de 6 ani închisoare este legală, și pedeapsa rezultantă este mai mare decât pedeapsa aplicată prin hotărârea penală, respectiv 8 ani și 4 luni.

În temeiul art. 425/1 alin.7 pct. 2 lit.a C.pr.penală instanța va admite contestația declarată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. B. T. H. împotriva sentinței penale nr. 127/2014 pronunțată de Tribunalul H. în dosarul nr._ .

Va desființa sentința penală atacată și procedând la o nouă judecată,

Va respinge sesizarea Comisiei de aplicare a legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului B. M. cu privire la condamnatul C. S. A..

În temeiul art. 275 alin.3 C.pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în procedura contestației rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite contestația declarată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D. B. T. H. împotriva sentinței penale nr. 127/2014 pronunțată de Tribunalul H. în dosarul nr._ .

Desființează sentința penală atacată și procedând la o nouă judecată,

Respinge sesizarea Comisiei de aplicare a legii penale mai favorabile constituită la nivelul Penitenciarului B. M. cu privire la condamnatul C. S. A..

Cheltuielile judiciare avansate de stat în procedura contestației rămân în sarcina acestuia.

Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 05.06.2014.

Președinte, Grefier,

L. C. I. M.

Red. LC

Dact. IM/2 ex./10.06.2014

Jud. C. A. D.

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 352/2014. Curtea...		Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... →

Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 348/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 348/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA