Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 357/2014. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 357/2014 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 10-06-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 357/2014
Ședința publică de la 10 Iunie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G. M.
Grefier L. B.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin
A. F. - procuror
Pe rol se află soluționarea contestației formulată de persoana condamnată P. G. împotriva sentinței penale nr. 389/19.05.2014 pronunțată de T. A. - Secția penală în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul P. G. asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat G. I..
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Întrebat fiind contestatorul P. G. arată că menține calea de ataca declarată și solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost condamnat din omor calificat în lovituri cauzatoare de moarte, având în vedere că nu a existat intenția și regretă săvârșirea faptei.
Avocat G. I., apărătorul desemnat din oficiu pentru contestatorul P. G. solicită admiterea contestației având în vedere motivele expuse de contestator și memoriul depus la dosarul cauzei, în măsura în care se va aprecia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea legii penale mia favorabile.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea contestației formulată de contestatorul P. G. ca nefondată, menținerea sentinței penale atacate ca legală și temeinică apreciind că instanța de fond în mod corect a stabilit că nu se poate aplica legea penală mai favorabilă în cazul condamnatului, întrucât acesta execută o pedeapsă definitivă, iar în acest caz se poate aplica doar când maximul prevăzut de noua lege este mai mică decât pedeapsa la care inculpatul a fost condamnat. Arată că pe calea aceste proceduri nu se poate solicita o schimbare de încadrării juridică.
Având ultimul cuvânt contestatorul P. G. solicită, raportat la noile prevederi legale, schimbarea încadrării juridice.
C. DE A.
Asupra contestației de față;
Prin sentința penală nr. nr. 389/19.05.2014 pronunțată de T. A. Secția penală în dosar nr._ în baza art. 595 C. proc. pen., s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către deținutul P. G., născut la data de 20.04.1983, în Sighișoara, jud. B., fiul lui C. și V., cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 35/2009, a Tribunalului M., definitivă prin decizia penală nr. 3182 din 15 septembrie 2010 a ÎCCJ.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., s-a obligat petentul P. G. la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 250 lei.
În considerente instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 35/2009, a Tribunalului M., definitivă prin decizia penală nr. 3182 din 15 septembrie 2010 a ÎCCJ (fila 43 din dosarul atașat), inculpatul P. G. a fost condamnat la următoarele pedepse:
- 17 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, art. 175 lit. i Cod penal.
- 8 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i Cod penal.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b, art. 35 alin. 1 Cod penal, au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 17 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, condamnatul urmând a executa, în final, o pedeapsă de 17 ani și 6 luni închisoare.
În baza sentinței penale menționate, s-a emis MEPI nr. 35/17 septembrie 2010 de către T. M..
Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Conform art. 4din Legea nr.187/2012, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pedeapsa aplicată printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
În ceea ce privește pedeapsa de 17 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, art. 175 lit. i Cod penal, instanța a constatat că aceasta se regăsește la art. 188 din Noul Cod penal și se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani.
Pedeapsa aplicată sub legea veche poate fi redusă numai dacă aceasta depășește maximul special prevăzut în noul cod penal, ceea ce nu se întâmplă în acest caz.
În ceea ce privește pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i Cod penal, instanța a constatat că aceasta se regăsește la art. 32 rap. la art. 188 din Noul Cod penal și are un maxim special de 10 de ani închisoare (a se vedea art. 33 alin. 2 din Noul Cod penal).
Pedeapsa aplicată sub legea veche poate fi redusă numai dacă aceasta depășește maximul special prevăzut în noul cod penal, ceea ce nu se întâmplă în acest caz.
Dacă s-ar contopi pedepsele aplicate deținutului, după regulile din Noul Cod penal (art. 39 alin. 1 lit. b), atunci la pedeapsa de bază de 17 ani închisoare, s-ar adăuga (obligatoriu) un spor de 2 ani și 8 luni închisoare (adică o treime din pedeapsa de 8 ani închisoare), astfel că deținutul ar avea de executat o pedeapsă de 19 ani și 8 luni închisoare.
Prin urmare, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 6 alin. 1 din Noul Cod penal, întrucât pedeapsa aplicată condamnatului prin hotărârea judecătorească menționată mai sus, este mai mică decât pedeapsa care i-ar fi aplicată conform noului cod penal.
În privința pedepselor complementare și accesorii aplicate prin hotărârile menționate, instanța a reținut că acestea au corespondent în noul cod penal, fiind aplicate în limitele de timp prevăzute de art. 65 și 66 din Noul cod penal, astfel că situația condamnatului nu se va schimba din acest punct de vedere.
Referitor la cererea petentului, de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care a fost condamnat, instanța a constatat că Noul Cod penal nu a adus nicio modificare în privința vinovăției cu care se comite infracțiunea de omor sau tentativă de omor.
Prin urmare, instanța nu poate reanaliza fapte definitiv judecate, ci doar compară pedepsele stabilite de către instanță cu cele prevăzute în Noul Cod penal. La fel, instanța nu poare reține art. 320 ind. 1 din Vechiul Cod penal în cazul infracțiunilor definitiv judecate, dacă instanțele care au pronunțat acele hotărâri nu au reținut incidența acestor prevederi legale.
Având în vedere cele expuse, în baza art. 595 C. proc. pen., s-a respins ca neîntemeiată cererea de aplicare a legii penale mai favorabile, formulată de către deținutul P. G..
II. Împotriva acestei soluții a formulat contestație în termenul legal prevăzut de art. 23 alin.9 din Legea nr.255/2013 contestatorul P. G. care solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost condamnat, din omor calificat în lovituri cauzatoare de moarte, având în vedere că nu a existat intenție și regretă săvârșirea faptei.
III. C. verificând hotărârea contestată în raport de dispozițiile art.23 din Legea nr.255/2013 raportat la art.6 alin.1 C. pen și cu referire la art.425 1 C.pr.pen constată că această contestație este nefondată pentru următoarele motive:
Instanța de fond a reținut în mod corect că maximul special al pedepselor prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile comise de inculpat sunt de 20 de ani în cazul infracțiunii prev. de art. 188 C. pen. și de 10 ani în cazul infracțiunii prev.de art. 32 C. pen. rap. la art. 188 C. pen.
Pedepsele aplicate inculpatului se situează sub aceste limite, astfel că nu este incident art. 6 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile în cauze definitiv judecate.
Schimbarea încadrării juridice solicitată de contestator este inadmisibilă, fiind vorba despre o cauză definitiv soluționată. Limitele în care se poate modifica o sentință penală definitivă, după . noilor reglementări, sunt stabilite foarte clar de art. 6 C. pen.
Față de aspectele reținute în baza art. 23 alin. 10 din Legea 255/2013 se va respinge ca nefondată contestația formulată de persoana condamnată P. G. împotriva sentinței penale nr. 389/19.05.2014 pronunțată de T. A. - Secția penală în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Codul de procedură penală se va obliga contestatorul să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art. 272 Codul de procedură penală suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile M.J.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de persoana condamnată P. G. împotriva sentinței penale nr. 389/19.05.2014 pronunțată de T. A. - Secția penală în dosar nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă contestatorul să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile M.J.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 10.06.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
A. G. M. L. B.-CO
Semnează grefier-șef secția penală
I. F. B.
Red M./25.08.2014
Tehn CB/ 2 exp/01.09.2014
Jud fond M. M. I.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
