Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 636/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA

Decizia nr. 636/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 18-06-2015

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr._

DECIZIA PENALĂ Nr. 636/A/2015

Ședința publică de la 18 Iunie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: L. C.

Judecător: A. L.

Grefier: I. M.

Parchetul de pe lângă C. de A. A. I., reprezentat de:

Procuror: A. F.

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul S. N. împotriva sentinței penale nr. 238/15.04.2015 pronunțată de J. S. în dosarul penal nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpatul apelant S. N., avocata J. L. M., care se prezintă în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocatului B. C., lipsă fiind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că s-a primit la dosar prin serviciul de registratură al instanței din partea inculpatului apelant S. N. cerere de retragere a apelului.

Instanța pune în discuție manifestarea de voință a inculpatului apelant S. N. în sensul retragerii apelului.

Avocata J. L. M., care se prezintă pentru inculpatul apelant S. N., în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocatului B. C., solicită instanței să ia act de retragerea apelului.

Reprezentanta Parchetului solicită instanței să ia act de manifestarea de voință a inculpatului în sensul retragerii apelului.

C. DE A.,

Asupra apelului penal de față,

Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 238/2015 pronunțată de J. S. în dosar nr._, în baza art.178 alin.1, 2 din C.pen. din 1969 cu aplicarea art.5 C.pen., s-a dispus condamnarea inculpatului S. N., fiul lui N. și S., născut la data de 1.02.1950 în ., domiciliat în ., oraș Avrig, jud.S., CNP_, cetățean român, posesor al C.I. . nr._, studii școala profesională, pensionar, căsătorit, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art.12 din Legea nr.187/2012 și a art.71 din C.pen. din 1969 i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a, b din C.pen. din 1969.

În baza art.81 alin.1 din C.pen. din 1969 cu aplicarea art.5 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, termen de încercare calculat potrivit art.82 alin.1 din C.pen. din 1969.

În baza art.71 alin.5 din C.pen. din 1969 s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 i s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83, art.84 din C.pen. din 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii lor în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr.76/2008 a fost informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art.397 alin.1 C.proc.pen., art.19 alin.1 C.proc.pen., art.25 alin.1 C.proc.pen., art.86 C.proc.pen. rap.la art.1357 C.civ., art.1391 alin.2 C.civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă O. A., domiciliată în ., jud.S. și inculpatul a fost obligat în solidar cu asiguratorul-parte responsabilă civilmente S.C. E. R. A.-R. S.A., cu sediul în Voluntari, . City Business Park, Clădirea O 23, . sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale. Au fost respinse celelalte pretenții.

În baza art.397 alin.1 C.proc.pen., art.19 alin.1 C.proc.pen., art.25 alin.1 C.proc.pen., art.86 C.proc.pen. rap.la art.1357 C.civ., art.1391 alin.2 C.civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. A., domiciliată în B., nr.420, oraș Avrig, jud.S. și inculpatul a fost obligat în solidar cu asiguratorul-parte responsabilă civilmente S.C. E. R. A.-R. S.A. la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale. Au fost respinse celelalte pretenții.

În baza art.397 alin.1 C.proc.pen., art.19 alin.1 C.proc.pen., art.25 alin.1 C.proc.pen., art.86 C.proc.pen. rap.la art.1357 C.civ., art.1391 alin.2, art.1392 C.civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă P. M., domiciliată în Mârșa, ..6, . și inculpatul a fost obligat în solidar cu asiguratorul-parte responsabilă civilmente S.C. E. R. A.-R. S.A. la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale și a sumei de 2646,74 lei cu titlu de daune materiale. Au fost respinse celelalte pretenții.

În baza art.397 alin.1 C.proc.pen., art.19 alin.1 C.proc.pen., art.25 alin.1 C.proc.pen., rap.la art.1357 C.civ., art.313 din Legea nr.95/2006 au fost respinse acțiunile civile formulate de părțile civile S. C. Județean de Urgență S. și S. de Ambulanță Județean S..

În baza art.274 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.272 alin.1 C.proc.pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 900 lei titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.276 alin.1, 4 C.proc.pen. inculpatul a fost obligat în solidar cu asiguratorul-parte responsabilă civilmente la plata sumei de 2271 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile O. A., P. M. și P. A..

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

În data de 26.04.2013, în jurul orelor 06:30-07:00, inculpatul S. N. s-a urcat la volanul autoturismului marca Chevrolet, cu numerele de înmatriculare_ și împreună cu numiții P. I., ocupant al locului din dreapta față și O. V., ocupant al banchetei din dreapta spate, au plecat din loc. Mîrșa, jud. S., cu intenția de a ajunge la Mănăstirea Veștem.

Inculpatul S. N. a condus autoturismul pe DN1, dinspre V. înspre S., pe banda unu a sensului de deplasare, până la km 299+500m, unde, realizând că a trecut cu aproximativ 50 de m de drumul către Mănăstirea Veștem, aflat pe partea dreaptă a sensului S.-V., a oprit autoturismul pe banda de accelerare la ieșirea din loc. Veștem, pentru a efectua manevra de întoarcere pe DN1.

Neasigurându-se corespunzător, inculpatul a intrat cu autoturismul de pe banda de accelerare pe prima bandă a sensului de mers V.-S., iar în momentul pătrunderii pe banda a doua, acesta a fost lovit în partea stângă spate a mașinii de către autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_, condus de către martorul C. I., care circula în același sens cu inculpatul, dinspre V. înspre S., pe a doua bandă de mers.

În urma impactului autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_ a rămas orientat cu partea din față înspre mun. S. și autoturismul marca Chevrolet, cu numerele de înmatriculare_, orientat cu partea din față înspre V., iar victima O. V. a fost proiectat afară din autoturism în afara drumului de acces care face legătura cu DN1, situat pe sensul de mers S.-V., la o distanță de 12,30m față de partea carosabilă, pe spațiul verde, decedând.

Inculpatul a suferit un traumatism toracic și o contuzie șold stâng.

La filele 8-30 din dosarul de urmărire penală se află procesul - verbal de cercetare la fața locului în care sunt menționate toate aspectele constatate cu acea ocazie.

Starea de fapt expusă a fost reținută de instanța de judecată pe baza probelor administrate, iar inculpatul a recunoscut în totalitate comiterea infracțiunii (filele 84-85, 88-89 dosar de urmărire penală, filele 49-50).

Din concluziile raportului de constatare medico-legală (autopsie) nr. III/79 din 08.07.2013 întocmit de S. de Medicină Legală Județean S. (filele 51-55 dosar de urmărire penală) a rezultat că moartea victimei a fost violentă, datorându-se unui politraumatism cu multiple facturi osoase și rupturi de organe interne, acestea putând fi produse prin lovire cu corpuri dure din interiorul unui autovehicul și comprimare între acestea, în condițiile unui accident rutier, având un rol determinant în producerea decesului.

Din declarația martorului C. I. (filele 70-73 dosar de urmărire penală) a rezultat că în data de 26.04.2013, în jurul orei 07:15, în timp ce conducea autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_ pe DN1, pe banda a doua a sensului de mers V. S., a observat că pe banda de accelerare la ieșirea din loc. Veștem staționa un autoturism de culoare albastră. La un moment dat, martorul l-a observat pe conducătorul autoturismului de culoare albastră, în speță inculpatul, semnalizând stânga, însă și-a continuat deplasarea, considerând că intenția inculpatului este aceea de a pătrunde pe prima bandă de mers V.-S.. În momentul în care martorul a ajuns în aproprierea intersecției cu drumul de ieșire din loc. Veștem, inculpatul s-a pus în mișcare și a virat brusc stânga, pătrunzând cu autoturismul pe banda unu și mai apoi pe banda a doua a sensului de mers V.-S., timp în care martorului C. I., nereușind să mai evite impactul, a intrat cu autoturismul său marca VW Golf în partea din stânga spate a autoturismului condus de inculpat. În urma impactului, autoturismul condus de inculpat s-a răsucit pe partea carosabilă, ușa portbagajului s-a deschis, martorul văzând cum, din interiorul autoturismului, victima O. V. a fost aruncată în afara părții carosabile, în zona cu verdeață a sensului de mers S.-V.. De asemenea, martorul C. I. a arătat că înainte de producerea accidentului în spatele său rula un microbuz de culoare albă, care tocmai se pregătea să pătrundă pe prima bandă, moment în care martorul s-a uitat să vadă dacă autoturismul inculpatului îi taie calea.

Martorii P. M., D. V. și F. Neluțu S. (filele 72-79 dosar de urmărire penală) au declarat că la momentul accidentului se aflau în autoturismul marca Dacia L., înmatriculat cu numerele_, circulând pe DN1 dinspre mun. S. înspre V.. Toți martorii au observat autoturismul condus de inculpat, oprit pe celălalt sens de mers, pe banda de accelerare la ieșirea din loc. Veștem, precizând că, la un moment dat acesta s-a pus în mișcare și a virat brusc stânga, pentru a întoarce pe sensul lor de mers. În momentul în care inculpatul a pătruns pe banda a doua a sensului de deplasare V. S., aceasta a fost lovit de către autoturismul condus de martorul C. I., care, potrivit declarațiilor acestor martori, nu a putut evita impactul, fiind prea aproape de intersecția cu drumul către Veștem. Martorul P. M. a mai menționat că la momentul accidentului rutier dinspre V. veneau și alte autoturisme, în spatele autoturismului condus de către C. I. rulând chiar un microbuz alb, care a reușit să frâneze la timp și să nu fie implicat în accident.

Martorul P. I. (filele 66-69), care l-a momentul accidentului rutier se afla pe locul din dreapta față al autoturismului condus de inculpat, a arătat că înainte de producerea impactului inculpatul a oprit autoturismul pe banda de acces la ieșirea dinspre loc. Veștem pentru a se asigura la efectuarea virajului la stânga, observându-l că “se tot întorcea uitându-se în oglinda laterală stângă și în față”. În timpul efectuării virajului la stânga, respectiv la momentul pătrunderii pe banda a doua de mers, autoturismul condus de inculpat a fost lovit în partea laterală stânga spate de către autoturismul condus de martorul C. I., martorul P. I. simțind cum autoturismul în care se afla se răsucește pe suprafața carosabilă. După producerea accidentului rutier, martorul a constatat că din autoturismul inculpatului lipsea numitul O. V., care în urma impactului fusese proiectat în afara părții carosabile, găsindu-l decedat în locul în care ajunsese.

Având în vedere materialul probator administrat în cauză, instanța a constatat că inculpatul a încălcat prevederile art.125 din H.G. nr. 1391 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr.195/2002, care prevăd că „pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevrare înainte și înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze și să se asigure că din față, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment niciun vehicul”.

Astfel, deși inculpatul a semnalizat efectuarea virajului la stânga, acesta nu s-a asigurat corespunzător la autoturismele care circulau pe DN1, pe ambele sensuri de mers, efectuând manevra de întoarcere brusc și fiind acroșat pe banda a doua a sensului de mers V. S., de autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_, care circula regulamentar. Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că pe sensul de deplasare V.-S. rulau și alte autoturisme, printre care și un microbuz de culoare albă care a reușit la timp să evite impactul. De asemenea și pe sensul de deplasare S.-V. rulau mai multe autoturisme, unul dintre acestea fiind chiar autoturismul în care se aflau martorii P. M., D. V. și F. Neluțu S., acesta fiind foarte aproape de locul producerii accidentului.

S-a reținut că fapta inculpatului S. N., care în data de 26.04.2013, în jurul orei 07:18, a condus autoturismul marca Chevrolet, cu numerele de înmatriculare_, pe .. S., dinspre V. înspre S., iar la km 299+500 m, fără a se asigura corespunzător, a efectuat virajul la stânga pentru a întoarce pe celălalt sens de mers (încălcând prevederile art.125 din H.G. nr.1391/2006), moment în care a fost lovit de către autoturismul marca VW Golf, cu nr. de înmatriculare_, condus de către numitul C. I., care circula în același sens cu inculpatul, dinspre V. înspre S., pe a doua bandă de mers, iar în urma impactului a rezultat decesul numitului O. V., ocupant al banchetei din spate a autoturismului condus de inculpat, întrunea, la data comiterii, elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.1, 2 din C.pen. din 1969, infracțiune pentru care era prevăzută pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

Forma de vinovăție a culpei fără prevedere a fost reținut de instanța de judecată ținând seama de faptul că inculpatul nu a prevăzut rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă - art.19, alin.1 pct.2 lit b din C.pen. din 1969.

La data de 1.02.2014 a intrat în vigoare noul C.pen., care incriminează infracțiunea comisă de inculpat în prevederile art.192 alin.1, 2, limitele de pedeapsă fiind aceleași, respectiv închisoarea de la 2 la 7 ani.

Conform art.5 NC.pen. în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

Pentru determinarea legii penale mai favorabile, dincolo de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, trebuie avute în vedere și celelalte dispoziții legale referitoare la individualizarea pedepsei și de individualizarea executării pedepsei, instanța constatând că în cazul infracțiunii de ucidere din culpă se poate dispune potrivit NC.pen., date fiind limitele de pedeapsă, doar suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în temeiul art.91 și urm., neputându-se dispune amânarea aplicării pedepsei, pe când conform C.pen. din 1969, se pot dispune atât suspendarea condiționată a executării pedepsei (în temeiul art.81 și urm), cât și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei (în temeiul art.86 ind.1 și urm.), acestea fiind, prin prisma conținutului și a efectelor lor, mai favorabile decât suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei conform C.pen. actual.

Prin urmare, instanța, ținând seama și de Decizia nr.265/2014 pronunțată de C. Constituțională a României, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, a constatat că în cauză, legea penală mai favorabilă este C.pen. din 1969.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 din C.pen. din 1969, și anume: dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsa fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pedeapsa pentru infracțiunea de ucidere din culpă prevăzută de art.178 alin.1, 2 din C.pen. din 1969 este închisoarea de la 2 la 7 ani. S-a reținut că infracțiunea prezintă un grad mediu de pericol social, fiind comisă ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind efectuarea manevrei de întoarcere a autovehiculului. S-a menționat că manevra de întoarcere efectuată de inculpat a fost una deosebit de periculoasă, ținând seama de faptul că s-a efectuat pe un drum național (DN1), cu patru benzi de circulație, unde limita de viteză era de 100 km/h, astfel că inculpatul trebuia să dea dovadă de o maximă prudență, fiind cât se poate de previzibil că este posibil să circule un autoturism pe banda a doua de circulație (pe sensul de mers al inculpatului, venind din spate) și, la o astfel de viteză, ținând seama și de configurația drumului, producerea accidentului să nu poată fi evitată.

S-a reținut că inculpatul avea 63 de ani la data accidentului, nu are antecedente penale, este pensionar, necăsătorit, nu are copii minori, a absolvit școala profesională, a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunii, oferind familiei victimei băuturi alcoolice pentru a fi servite pentru pomenirea victimei, așa cum rezultă din declarația martorului P. E. (filele 89-90).

Instanța, față de gradul de periculozitate sporit al manevrei de întoarcere efectuate de inculpat, a apreciat că nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului (cum a solicitat apărătoare acestuia), o pedeapsă coborâtă sub minimul special nefiind de natură să asigure realizarea scopului acesteia.

Ținând seama și de faptul că limitele de pedeapsă sunt reduse cu o treime, conform art.396 alin.10 C.proc.pen., instanța a apreciat că prin aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare se realizează scopul educativ și preventiv al pedepsei

În baza art.12 din Legea nr.187/2012 și a art.71 din C.pen. din 1969 C.pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a, b C.pen., respectiv dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art.81 alin.1 din C.pen. din 1969 cu aplic.art.5 C.pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei (implicit și a pedepsei accesorii conform art. art.71 alin.5 C.pen.) pe o durată de 4 ani, termen de încercare calculat potrivit art.82 alin.1 din C.pen. din 1969, pentru următoarele motive:

- pedeapsa aplicata este închisoarea mai mică de 3 ani;

- inculpatul nu a mai fost condamnat anterior;

- instanța a apreciat că, față de circumstanțele personale ale inculpatului, reținute mai sus, și față de conduita sa în cursul procesului penal scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.

În baza art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 i s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83, art.84 din C.pen. din 1969 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr.76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpat a probelor biologice în vederea introducerii lor în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art. 5 alin. 5 din Legea nr.76/2008 a fost informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

Părțile civile O. A. și P. M. (soția și respectiv fiica victimei) au solicitat acordarea sumei de 30.000 euro (135.000 lei) și respectiv 20.000 euro (90.000 lei) cu titlu de daune morale, iar partea civilă P. M. (fiica victimei) a solicitat acordarea sumei de 23.000 euro cu titlu de daune morale (103.500 lei), din care 20.000 euro (90.000 lei cu titlu de daune morale) și 3000 euro (13.500 lei) cu titlu de daune materiale – filele 40-42.

În privința daunelor morale, instanța a constatat că cele trei părți civile – soția și respectiv fiicele victimei – au suferit prejudicii nepatrimoniale constând în durerea încercată prin moartea soțului și respectiv a tatălui lor, în vârstă de 79 de ani la data accidentului. Din declarațiile martorelor H. C. I. și S. Florenți M. (filele 73-77) a rezultat că cele trei părți civile au fost profund afectate de decesul victimei, relațiile dintre acestea fiind foarte apropiate, și în special soția victimei, în condițiile în care fuseseră căsătoriți o perioadă de 53 de ani.

Pe cale de consecință instanța, văzând și prevederile art.1391 alin.2 C.civ., a apreciat că prin acordarea de daune morale în cuantum de 50.000 lei părții civile O. A. și de câte 30.000 lei celorlalte părți civile se asigură repararea prejudiciilor nepatrimoniale suferite de acestea.

Cât privește prejudiciul material dovedit de partea civilă P. M., instanța a constatat că este în valoare de 2646,74 lei, fiind reprezentat de costul sicriului, al crucii, al meniurilor de la masa de pomenire, al celorlalte alimente și băuturi achiziționate pentru pomenirea victimei, potrivit chitanțelor, bonurilor fiscale și facturilor de la filele 43-45. Deși martorele

Deși partea civilă a depus la dosar dovada retragerii sumei de 6300 lei în numerar de la BRD Avrig (fila 74), instanța a constatat că nu s-a făcut dovada faptului că această sumă a fost folosită în integralitate pentru achitarea cheltuielilor provocate de decesul victimei, exceptând suma menționată deja, de 2646,74 lei, precum și sumele de 708 lei reprezentând taxa de autopsie și suma de 63 lei reprezentând costul fotocopiilor de pe dosarul instanței și cel de urmărire penală (filele 47-48), care însă vor fi acordate cu titlu de cheltuieli judiciare.

Deși martorele H. C. I. și S. Florenți M. (filele 73-77) au declarat că partea civilă P. M. a cheltuit suma de 6000-6300 lei pentru înmormântarea victimei și cele necesare cu acea ocazie, nu s-a indicat, în concret, pentru ce au fost cheltuite sumele menționate, făcându-se doar o estimare de ordin general, astfel că instanța a constatat că nu s-a dovedit prin înscrisuri efectuare altor cheltuieli decât a celor menționate deja.

În privința asiguratorului de răspundere civilă - S.C. E. R. A.-R. S.A. – conform poliței de asigurare ./16/H16/DETENȚIUNEA PE VIAȚĂ_ (fila 46 dosar de urmărire penală) instanța a constatat următoarele:

Potrivit art.42 alin.1, 2 din Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în R. (așa cum era în vigoare la data accidentului) drepturile persoanelor păgubite se vor exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, iar asiguratorul poate fi chemat în judecata de persoanele păgubite în limitele obligațiilor ce-i revin acestuia din contractul de asigurare.

Art.43 din aceeași lege (așa cum era în vigoare la data accidentului) prevede că despăgubirea se stabilește și se efectuează în baza asigurării valabile la data producerii accidentului, conform dispozițiilor art. 49, fără a mai fi necesar acordul asiguratului din cauza căruia s-a produs paguba, ori prin hotărâre judecătorească.

Art.44 din același act normativ (așa cum era în vigoare la data accidentului) statuează că asiguratorul plătește despăgubirea nemijlocit celui păgubit în măsura în care acesta nu a fost despăgubit de asigurat, despăgubire ce nu poate fi urmărită de creditorii asiguratului.

În fine, art.54 alin.1 din lege prevede că despăgubirea se stabilește și se efectuează conform art. 43 și 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în R. se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia.

Prin Legea nr.71/2011 a fost abrogat Capitolul al II-lea din Legea nr.136/1995 (art.9-47), dar și în forma actuală, redactarea este similară, art. 55 din lege prevăzând că despăgubirile se plătesc de către asigurător persoanelor fizice sau juridice păgubite, că acestea nu pot fi urmărite de creditorii asiguratului și că despăgubirile se plătesc asiguraților dacă aceștia dovedesc că au despăgubit persoanele păgubite și despăgubirile nu urmează să fie recuperate potrivit prevederilor art. 58.

Deși prin decizia nr.1/2005 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat de declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în aplicarea dispozițiilor art. 54 alin. 4 și ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R., cu modificările ulterioare, a stabilit că societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă, în prezent, art.86 C.proc.pen. prevede că persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal și se numește parte responsabilă civilmente.

Faptul că în cauză există asigurator de răspundere civilă nu are ca efect excluderea obligației inculpatului de a repara prejudiciul (cum a susținut apărătoarea acestuia), câtă vreme în privința inculpatului sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, însă în concret, achitarea despăgubirilor se va face de către asigurator, potrivit legii. Existența unei asigurări de răspundere civilă nu reprezintă o cauză de excludere a răspunderii civile delictuale a celui vinovat de producerea prejudiciului prin fapta sa ilicită.

Prin urmare, instanța, în baza art.397 alin.1 C.proc.pen., art.19 alin.1 C.proc.pen., art.25 alin.1 C.proc.pen., art.86 C.proc.pen. rap.la art.1357 C.civ., art.1391 alin.2 C.civ. a admis în parte:

- acțiunea civilă formulată de partea civilă O. A. și a obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul-parte responsabilă civilmente S.C. E. R. A.-R. S.A la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale; au fost respinse celelalte pretenții;

- acțiunea civilă formulată de partea civilă P. A. și a obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul-parte responsabilă civilmente S.C. E. R. A.-R. S.A. la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale; au fost respinse celelalte pretenții;

- acțiunea civilă formulată de partea civilă P. M. și a obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul-parte responsabilă civilmente S.C. E. R. A.-R. S.A. la plata sumei de 30.000 lei cu titlu de daune morale și a sumei de 2646,74 lei cu titlu de daune materiale; au fost respinse celelalte pretenții.

S. C. Județean de Urgență S. a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 112 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu acordarea îngrijirilor medicale inculpatului S. N.. La suma menționată se menționează că se vor adăuga dobânzi și penalități de întârziere până la stingerea totală a debitului (f.92).

Prin adresa nr. 1874 din 17.10.2014, S. de Ambulanță Județean S. a precizat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 400,61 lei plus dobânzi și penalități de întârziere până la data stingerii sumei datorate, reprezentând cheltuieli ocazionate cu acordarea îngrijirilor medicale și cu transportul inculpatului S. N. (f.94).

Potrivit art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicală acordată, iar sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale.

Deoarece s-au solicitat despăgubiri pentru îngrijirile medicale acordate inculpatului și nu altei persoane, cum prevede art.313 din Legea nr.95/2006, instanța, în baza art.397 alin.1 C.proc.pen., art.19 alin.1 C.proc.pen., art.25 alin.1 C.proc.pen., rap.la art.1357 C.civ., art.313 din Legea nr.95/2006 a respins acțiunile civile formulate de părțile civile S. C. Județean de Urgență S. și S. de Ambulanță Județean S..

În baza art.274 alin.1 C.proc.pen. rap.la art.272 alin.1 C.proc.pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 900 lei titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.276 alin.1, 4 C.proc.pen. inculpatul a fost obligat în solidar cu asiguratorul-parte responsabilă civilmente la plata sumei de 2271 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către părțile civile O. A., P. M. și P. A., constând în onorariul de avocat – 1500 lei (conform chitanței de la fila 91), 708 lei - taxa de autopsie și suma de 63 lei - costul fotocopiilor de pe dosarul instanței și cel de urmărire penală (filele 47-48).

Împotriva hotărârii pronunțată de prima instanță a declarat apel inculpatul S. N..

Apelul a fost declarat în termen și nu a fost motivat în scris.

La 29 mai 2015 a fost înregistrată la dosar o cerere formulată de inculpatul S. N. prin care acesta a solicitat a se lua act de retragerea apelului declarat împotriva sentinței penale nr. 238/2015 pronunțată de J. S..

Potrivit art. 415 alin. 1) C.pr.pen., până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își pot retrage apelul declarat.

Având în vedere considerentele de mai sus, instanța va lua act de manifestarea de voință a inculpatului S. N. privind retragerea apelului declarat.

În temeiul art. 275 alin. 2) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor fi suportate de inculpatul apelant.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Ia act de retragerea apelului declarat de inculpatul S. N. împotriva sentinței penale nr. 238/2015 pronunțată de J. S. în dosarul nr._ .

Obligă pe inculpatul apelant să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 18.06.2015.

Președinte, Judecător,

L. C. A. L.

Grefier,

I. M.

Red. LC

Tehnored. IM/2 ex./22.06.2015

Jud. fond A.S.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Ucidere din culpă. Art.192 NCP. Decizia nr. 636/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA