Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 664/2015. Curtea de Apel ALBA IULIA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 664/2015 pronunțată de Curtea de Apel ALBA IULIA la data de 24-06-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 664/A/2015
Ședința publică de la 24 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. B.
Judecător C. M. M.
Grefier L. B.
Parchetul de pe lângă C. de A. A. I. reprezentat prin:
M. C. - procuror
Pe rol se află pronunțarea asupra soluționării apelurilor declarate de partea civilă O. M. și partea responsabilă civilmente . – R. SA împotriva sentinței penale nr. 149/30.03.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosarul penal nr._
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 9 iunie 2015, prin care s-a dispus amânarea pronunțării la această dată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei au fost înregistrate din partea părții civile apelante O. M. concluzii scrise la care s-a atașat 5 radiografii.
C. DE A.
Prin sentința penală nr. 181/16.06.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ modificată din Decizia penală nr. 778/A/2014 a Curtii de A. A. I., inculpatul C. D. a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
A fost disjunsă acțiunea civilă formulată de partea civilă O. M. și s-a dispus formarea unui nou dosar, fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 16.06.2014 sub nr._ .
Prin sentința penală nr. 149/30.03.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în temeiul disp. art. 397 al. 1 Cpp rap. la art. 19 al. 1, 2, 4, 5 Cpp, art. 20 Cpp, art. 23, art. 25 al. 1 Cpp coroborate cu art. 1349, 1357, 1381 și art. 1382 N Cod civil,s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă O. M., și a fost obligat inculpatul C. D. în solidar cu partea responsabilă civilmente . R. SA la plata sumei de_ lei cu titlu de daune materiale, precum și suma de 30.000 euro,respectiv echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune morale.
În baza art. 272, art. 274 alin. 1 C.pr.pen. a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 250 lei.
În baza art. 276 al. 1 și 2 Cpp a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 2500 către partea civilă O. M. reprezentând cheltuieli judiciare- onorariu de avocat.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a constatat că persoana vătămată O. M. s-a constituit parte civilă în cauză solicitând suma de _ lei, cu titlu de daune materiale, precum și suma de 100.000 euro,, cu titlu de daune morale.
Cu privire la despăgubirile solicitate de partea civilă O. M., instanța de fond a reținut că prin fapta inculpatului, i-au fost cauzate persoanei vătămate suferințe fizice importante, care a avut nevoie pentru vindecare de 150 zile îngrijiri medicale ceea ce a dus la provocarea unui prejudiciu material dar și moral părții vătămate .
În cauză reținând incidența dispozițiilor art. 1357, C civ,1381,1391 alin. 1, 1382 Cod civil,instanța de fond a reținut că sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului, respectiv există prejudiciul – de natură materială pe de o parte, dar și moral, pe de altă parte, dispozițiile art. 1349 Cod civ., nu disting după natura prejudiciului, constituit de suferințele fizice și psihice la care a fost supusă partea civilă; fapta prejudiciabilă – sub aspect civil se înțelege și infracțiunea ca faptă prejudiciabilă, în speță, infracțiunea săvârșită de inculpat ; raport de cauzalitate între faptă și prejudiciu – prin fapta inculpatului a supus partea civilă unor suferințe care au cauzat prejudiciul material și moral ; culpa inculpatului - în speță, acesta a acționat cu vinovăție sub forma culpei în privința prejudicierii părții civile.
De asemenea, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului s-a reținut că vinovăția inculpatului a fost stabilită definitiv, acesta fiind condamnat definitiv prin sentința penală nr.181/16.06.2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ modificată din Decizia penală nr. 778/A/2014 a Curții de A. A. I., la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă
Referitor la daunele materiale solicitate de partea civilă, instanța de fond le-a admis în parte în sumă de_ lei, această sumă fiind dovedită de către partea civilă, conform înscrisurilor de la filele 126-134, dosar_, filele 44-78, 124-128 dosar_, coroborate cu toate înscrisurile existente în dosarul de urmărire penală sar și cu declarațiile martorilor audiați în cursul judecății, respectiv O. I. și Hofner L., care au confirmat faptul că partea civilă a cheltuit suma de_ lei ca urmare a accidentului a cărui victimă a fost.
Având în vedere că la data săvârșirii faptei, inculpatul avea automobilul pe care îl conducea asigurat la ., dar și potrivit disp. art. 86 Cpp actual care dispune că are calitate de parte responsabilă civilmente și persoana care are obligația convențională, nu doar legală de a repara prejudiciul, instanța de fond a constatat calitatea de parte responsabilă civilmente a . în baza poliței de asigurare de răspundere civilă Auto RCA, ./16/H16/DV, nr._- fila 80 dosar de urmărire penală.
În ceea ce privește daunele a fost acordată suma de_ euro, respectiv echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății, sumă apreciată de instanța de fond ca fiind suficientă pentru a acoperi suferința cauzată ca urmare a acțiunii inculpatului.
În acest sens,s-au reținut ca relevante declarațiile martorilor O. I. și Hofner L. care au declarat în esență faptul că, în urma agresiunii inculpatului, partea civilă a avut nevoie de ajutorul soției atât în timpul internării -3 luni- cât și ulterior, că în urma evenimentului, piciorul părții civile nu mai arată ca un picior sănătos că și în prezent are dureri și ia calmante și nu poate sta mult timp în picioare, că în urma evenimentului, partea civilă s-a demoralizat, nu a mai putut munci,astfel că s-a pensionat la limită de vârstă.
Raportat la această stare de fapt dovedită în cauză instanța de fond a apreciat ca fiind întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului,a admis în parte acțiune civilă exercitată de partea civilă sub aspectul daunelor morale și a obligat inculpatul la plata sumei de_ euro, respectiv echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății cu titlu de daune morale, sumă care este privită de instanță ca fiind suficientă pentru acoperirea suferințelor cauzate părții civile dar care totodată nu este disproporționată în raport cu prejudiciul suferit de partea civilă și nu ar putea constitui o îmbogățire fără justă cauză a persoanei vătămate.
În ceea ce privește solicitarea de acordarea de penalități de întârziere de 0,2% conform art. 37 și 36 din Ordinul 14/2011, instanța de fond le-a va respins având în vedere faptul că o astfel de solicitare a fost formulată doar în cadrul concluziilor scrise depuse la dosarul cauzei în termenul de amânare a pronunțării, coroborat cu faptul că acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penale se supune legii civile, fiind practic o completare a acțiunii civile care nu a fost comunicată cu inculpatul și cu partea responsabilă civilmente pentru a putea pune concluzii și cu privire la acest aspecte și pentru a se asigura respectarea principiului contradictorialității, coroborat cu faptul că Ordinul invocat este în prezent abrogat și că raportat la data producerii evenimentului rutier- 16.08.2012, o astfel de solicitare ar fi putut fi făcută eventual conform disp. Noului cod civil .
Împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond au declarat apel partea civilă O. M. și partea responsabilă civilmente . R. SA.
În apelul declarat de partea civilă O. M. s-a solicitat admiterea apelului,și in baza dispozițiilor art. 421 alin. 2 lit.a) C.p.p coroborat cu art 423 alin 2 C.p.p, să se desființeze in parte sentința atacata si cu ocazia rejudecarii cauzei, să se dispună majorarea daunelor morale la suma de 100.000 Euro sau echivalentul in lei calculat la cursul de schimb afișat de BNR la data producerii accidentului cat si a daunelor materiale la suma de 22.285 lei,precum si la acordarea de penalități de întârziere de 0,2% conform legii asieurarilor RCA art.36 si art.37 din Ordinul 14/2011. de la data introducerii acțiunii si pana la plata efectiva si obligarea la cheltuieli de judecata
În motivarea apelului partea civilă O. M. învederează cu privire la daunele materiale ca instanța de fond nu a luat in calcul toate sumele solicitate si care au fost dovedite pe parcursul cercetării judecătorești, fiind indicată diferența dintre salariul net primit de la angajator inainte de accident si indemnizația primita in cuantum de doar 75% din drepturile salariate după accident,iar mai apoi intre același venit si șomaj pana la pensionarea forțată de acest incident.
În privința daunelor morale solicitate se invocă prejudiciului moral,afectiv cauzat părții civile prin producerea accidentului de circulație,precum si consecințele deosebit de grave si iremediabile ale acestuia, avand in vedere afectarea sănătății fizice si psihice, a situatiei familiale devenite critice, cu adânci implicații in ceea ce însemna o viata personala si sociala normala din momentul in care patea civilă și-a pierdut capacitatea fizica de munca.
Astfel,se apreciază ca despăgubirile acordate de către instanța de fond sunt mult sub limita unei aprecieri corecte raportat ta situația de fapt,dar si raportat la practica judecătoreasca si mai ales cea a Curții de A. A.-I., care a acordat 50.000 Euro pentru leziuni ce au necesitat 75-80 zile de îngrijiri medicale.
Cu privire la penalitățile de 0,2% conform Ordinului CSA nr. 14/2011,se arată ca acestea reprezintă doar o mărire a câtimii daunelor solicitate si nicidecum o completare a acțiunii civile asa cum greșit a interpretat instanta de fond,iar prevederile acestui Ordin CSA nr. 14/2011 se aplica pentru accidentele produse in anul 2012,astfel că nu se poate susține ca este abrogat si nu se aplica in aceste situatii,avand in vedere ca accidentul a avut loc la data de 16.08.2012,
In continuare partea civilă arată că urma accidentului de circulație a fost diagnosticat cu dubla . de tibie si peroneu,leziune care a necesitat intervenție chirurgicală de urgenta că pentru vindecare a fost obligat sa stea internat in spital, sub supraveghere medicala permanenta,precum și că va trebui sa urmeze un program complex de recuperare si tratament medicamentos, la recomandarea medicilor.
De asemenea se invocă depozițiile celor 2 martori audiați in fata instantei de judecata care au confirmat că partea vătămata de la data accidentului a fost imobilizat la pat,iar nevoile personale si le făcea cu ajutorul sotiei,deoarece nu se putea ridica din pat ,că piciorul accidentat este în continuare umflat si vinețiu, prezintă un șanț de-a lungul tibiei,afectându-l sub aspect estetic.
Durerile au fost insuportabile,și in prezent partea vatamata urmează un tratament medicamentos pentru ameliorarea durerilor.
Se mai susține că martorii au mai relatat ca partea civila avea o gospodărie la țară unde creștea animale si lucra in agricultură,dar după accident acesta nu s-a mai putut deplasa la casa de la țară,de unde in trecut isi producea o marte din parte cele necesare traiului sau si a familiei, legume,came,oua,fructe,etc.
De asemenea se invocă pierderile financiare reprezentate de diferența dintre venitul încasat anterior producerii accidentului și indemnizația de concediu medical și ulterior de șomaj,respectiv pensia de boala.
Pentru tratarea afecțiunii partea civilă arată că a cheltuit o sumă consistentă de bani, insa pentru multe dintre aceste cheltuieli nu i-au fost eliberate documente, ori nu au fost păstrate de către subsemnatul.
Se susține că din bonurile si chitantele atașate la dosar reiese ca partea civila cheltuit 1.133 lei pe medicamente,din actul de împrumut reiese ca a împrumutat 6.000 lei pentru îngrijiri medicale in urma operațiilor, ,de asemenea așa cum au relatat martorii din ce cunoșteau de-a îungul timpului,aceștia au relatat in fata instantei de partea civila a cheltuit peste_-13-000 lei,astfel ca adunand aceste sume ar rezulta suma de 20.133 lei.
De asemenea se arată ca pe perioada 16.08._13 pârtii civile i s-a diminuat venitul net cu suma de 227 lei,iar pentru cele 10 luni a pierdut o suma nerealizata de 2.270 lei
Prin constituirea de parte civila în cuantum 22.285 lei, se arată că a mai fost omisă o sumă de 20 lei reprezentată de un bon fiscal omis la calcularea daunelor materiale.
În ce privește daunele morale solicitate partea civilă arată că acestea reprezintă o palidă compensare a suferințelor psihice si a traumelor si nu poate constitui cu o îmbogățire fără justa cauza sa după cum a constatat instanța de fond ,întrucât după acest incident, viața părții civile nu a fost si nu va mai fi o viață normală, nu va mai avea o viață de familie și sociala,ca un om normal asa cum era înainte.
Prejudiciul moral cauzat constituie în opinia părții civile aprecierea tuturor consecințelor negative și implicațiile acestora pe toate planurile vieții sociale a subsemnatului. Prejudiciul moral trebuie apreciat în funcție de importanța valorii morale lezate, ori din acest punct de vedere pierderea piciorului si urmările acestuia,care lasă o ranâ permanentă în sufletul meu.
In ceea ce privește daunele morale solicitate ca urmare a vătămărilor corporale, partea civilă precizează că urmare a accidentului i-a rămas o cicatrice proeminentă,un sant asa cum l-au descris martorii, pe picior, care îi afectează iremediabil aspectul fizic.
In cazul daunelor morale solicitate ca urmare a suferințelor pricinuite de vătămările corporale, consideră că acestea îmbracă si forma unui prejudiciu de agrement.
Aceste suferințe au adus atingere satisfacțiilor și plăcerilor vieții, constând în pierderea posibilităților de îmbogățire spirituala, de divertisment și destindere. Consideră ca această solicitare nu este exagerată raportat la Ordinul 14/2011 al CSA privind normele de asigurare obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, care prevede la art.24 alin.2 litb ca „pentru vătămări cotporale si decesejnclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial produse in unul si același accident,indiferent de numărul persoanelor prejudiciate,limita de despăgubire se stabileste,pentru anul 2012,la nivelul de cel puțin 5.000.000 Euro,echivalent in lei la cursul de schimb al pieței valutare la data producerii accidentului.
Apelantul . R. SA nu și-a motivat apelul declarat astfel că acesta va fi analizat în temeiul efectului devolutiv al apelului sub toate aspectele de fapt și de drept potrivit art. 417 alin.2 Cod procedură penală.
C. de apel analizând sentința atacată potrivit criticilor formulate constată că apelul declarat de partea civilă este fondat numai în ce privește cuantumul daunelor materiale acordate .
Din probatoriul administrat în faza de urmărire penală, precum și în fața instanței de apel - pe latură civilă, C. de apel reține că starea de fapt reținută de instanța de fond este corectă.
Astfel în baza propriei evaluări a probelor administrate în cauză, instanța de apel reține că urmarea unui accident de circulație provocat de inculpat persoana vatamata a suferit leziunile traumatice constatate prin raportul de expertiză medico-legală efectuat în cauză care au necesitat pentru vindecare 150 zile de ingrijiri medicale și au provocat părții vătămate sechele morfofuncționale invalidante în proporție de 15%,fără a putea fi încadrat într-un grad de invaliditate.
Instanța de apel va reține așa cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică auto efectuat în cauză ,că accidentul de circulație care a avut ca rezultat vătămarea părții vătămate putea fi evitat în egală măsură de inculpat și de partea civilă,astfel că s-a stabilit o culpă comună de 60 % însarcina inculpatului și de 40% în stracina părții civile.
Raportat la acest procent de culpă care se va reflecta în cuantumul daunelor acordate instanța de apel va constata că daunele morale acordate sunt proporțional acordate.
C. retine ca la aprecierea cuantumului despăgubirilor morale trebuie să se aibă în vedere anumite criterii precum: criteriul echității care presupune existenta unei corespondențe intre prejudiciul încercat și dimensiunea despăgubirii; criterii referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv; criterii referitoare la importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate.
Toate aceste criterii trebuie sa conducă la stabilirea unei sume care să reprezinte o justa și reala despăgubire a părții civile, cu efect de satisfacție și să nu constituie o sancțiune excesivă pentru autorul faptei prejudiciabile ori venituri necuvenite pentru părțile civile.
În materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului poate avea doar un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport cu natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate în bani. În schimb, se poate acorda victimei o sumă de bani cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelență, poate fi o sumă de bani, care îi permite să-și aline, prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite.
Ceea ce trebuie evaluat în realitate, este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, nu prejudiciul ca atare,în prezenta cauză față de natura leziunilor și numărul zilelor de îngrijitri medicale necesare pentru vindecare ,suma de 100.000 euro solicitată de partea civilă are caracter speculativ.
Astfel instanța de apel cu respectarea criteriului echității și al proporționalității precu și al procentului de culpă a victimei la producerea accidentului ,apreciază că suma de 30.000 euro acordată de instanța de fond cu titlu de daune morale este echitabilă.
În cauză se vor suplimenta daunele materiale acordate ,instanța de apel constatând că deși a fost dovedită diferența de venit între venitul obținut anterior accidenrului rutier și indemnizația de șomaj este în cuantum de 2270 lei ,astfel cum este dovedit cu adeverința eliberată de . nr. 5/17 01 2014,această sumă nu a fost acordată de instanța de fond astfel că se va acorda suma menționată ca o parte a prejudiciului material suportat de partea vătămată .
Restul sumelor solicitate cu titlu de despăgubiri materiale nu au fost dovedite în cauză, pentru acestea așa cum recunoaște și partea vătămată nu deține bonuri și chitanțe.
De asemenea se va reține că în cazul accidentelor produse de autoturisme, prin care s-a cauzat vătămarea victimei, asigurătorul de răspundere civilă este obligat în mod direct, conform art. 54 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, în limitele prevăzute de dispozițiile legale, la repararea prejudiciului cauzat părții civile prin infracțiunea de vătămare corporală din culpă săvârșită de asigurat, inclusiv la plata sumelor reprezentând daune morale. Așa cum rezultă, însă, din actele dosarului, la data când s-a produs evenimentul rutier, autoturismul condus de inculpat era asigurat de răspundere civilă obligatorie la societatea. la . ,astfel încât asigurătorul, în baza contractului de asigurare, în temeiul art. 54 alin. (1) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R., trebuie să răspundă direct față de terțele persoane păgubite prin accidentul de circulație produs de asigurat, despăgubirile acordându-se, astfel cum se prevede în art. 49 și art. 50 din același act normativ, pentru sumele pe care inculpatul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare părții civile.
Ca urmare, având în vedere că despăgubirile pentru care inculpatul este ținut să răspundă față de părțile civile, în limitele prevăzute în art. 1371 alin. (1) C. civ. și art. 28 alin. (1) din Ordinul nr. 14/2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, sunt incluse în categoria celor acoperite de contractul de asigurare, iar daunele materiale au fost dovedite cu documente justificative, conform prevederilor art. 49 pct. 2 lit. a), b) și d) din același Ordin, C. de apel, apreciază că își găsesc aplicabilitatea în cauză dispozițiile art. 54 alin. (1) din Legea nr. 136/1995, asigurătorul societatea E. urmând a fi obligat în mod direct la repararea prejudiciului cauzat părților civile prin fapta culpabilă a inculpatului.
În ce privește critica privind greșita respingere a cererii de acordare de penalități de întârziere, instanța de apel reține că în cererea de constituire de parte civilă, instanța nu a fost investită cu acest petit, astfel încât cu respectarea principiului disponibilității care guvernează latura civilă a cauzei se va constata că în mod legal nu au fost acordate aceste daune.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse în baza art. 421 alin.1 pct.2 lit a Cod procedură penală se va admite apelul declarat de partea civilă O. M. se va desființa sentința penală atacată sub aspectul modului de soluționare a laturii civile din perspectiva cuantumului despăgubirilor materiale și rejudecând cauza în aceste limite se vor majora daunele materiale acordate părții civile O. M. de la suma de 12.000 lei la suma de 14.270 lei.
Se va menține cuantumul daunelor morale stabilit în sentința penală apelată.
În baza art. 421 alin.1 pct.1 lit.a Cod procedură penală se va respinge ca nefondat apelul declarat de partea responsabilă civilmente . R. SA.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
În temeiul art. 275 alin. 2 C. pr. pen. va obliga partea responsabilă civilmente . R. SA să achite statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de partea civilă O. M. împotriva sentinței penale nr. 149/30.03.2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr. _ .
Desființează sentința penală atacată sub aspectul modului de soluționare a laturii civile din perspectiva cuantumului despăgubirilor materiale și rejudecând cauza în aceste limite:
Majorează daunele materiale acordate părții civile O. M. de la suma de 12.000 lei la suma de 14.270 lei, la care este obligat inculpatul C. D. în solidar cu partea responsabilă civilmente . R. SA.
Menține cuantumul daunelor morale stabilit în sentința penală apelată.
Respinge ca nefondat apelul declarat de partea responsabilă civilmente . R. SA.
În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
În temeiul art. 275 alin. 2 C. pr. pen. obligă partea responsabilă civilmente . R. SA să achite statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 24.06.2015.
Președinte Judecător
E. B. C. M. M.
Grefier
L. B.
Red/tehn EB/LB
28.07.2015/2 exp.
Jud fond P. D. E.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 625/2015. Curtea... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
