Consumul ilicit de droguri (Legea 143/2000 art. 4). Decizia nr. 260/2015. Curtea de Apel BACĂU

Curtea de Apel BACĂU - Sentințe și decizii penale / 2015

Decizia nr. 260/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 12-03-2015 în dosarul nr. 2755/103/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL B.

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 260

Ședința publică de la 12 martie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE – D. P.

JUDECĂTOR – A. A. M.

GREFIER – E. D.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public – P. de pe lângă Î.C.C.J.- D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial B. - legal reprezentat de procuror – A. M.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de inculpațiiO. F. C. și P. A. A., împotriva sentinței penale nr.100 din 29.10.2014, pronunțată de Tribunalul N. în dosarul nr._ .

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 al.1 Cod pr. penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns – apelanții inculpați – în stare de arest – asistați de apărător ales.av.U. C..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Av.U. C. precizează că inculpații au formulat cerere pentru a oferi informații și la DIICOT B. și la DIICOT N. și nu au fost aduși nici la N. și nici la B., motiv pentru care insistă în acordarea unui nou termen de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că nu este întemeiată cererea de amânare a judecării cauzei și solicită respingerea acesteia având în vedere răspunsul înaintat de DIICOT – Biroul teritorial N..

Instanța – având în vedere precizările apărătorului ales al apelanților inculpați de la termenul de judecată anterior, conținutul adresei Curții de Apel din 17.02.2015, prin care instanța nu s-a referit dacă au oferit informații în dosarul dedus judecății, ci în general, precum și răspunsul DIICOT – Biroul teritorial N., din care rezultă că nu s-au oferit astfel de date și informații – respinge cererea.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

Av.U. C. – având cuvântul pentru apelanții inculpați – consideră că încadrarea juridică dată faptelor nu prea este corectă pentru că, deși se reține o introducere în țară de droguri de risc și mare risc, instanța cataloghează aceasta ca fiind o singură infracțiune prev. de al.1 și al.2 și sancționează cu o singură pedeapsă. Din punctul său de vedere, această modalitate nu prea este compatibilă cu practica D.I.I.C.O.T. B. și urmează a se aprecia dacă faptele de trafic de droguri de risc și mare risc sunt într-o infracțiune sau în două infracțiuni și dacă – de asemeni – introducerea în țară de droguri de risc și mare risc este o singură infracțiune sau nu.

În ce privește motivele de fond, arată că inculpații au mers pe recunoaștere și că solicitarea este de a se da eficacitate circumstanțelor atenuante, care pot fi reținute în baza al.2 de la articolul care reglementează aceste circumstanțe și se referă, în primul rând – la gravitatea faptelor. Pentru inculpatul P., pentru infracțiunea de introducere în țară de droguri de mare risc, el a primit o pedeapsă foarte mare, respectiv de 4 ani și 8 luni închisoare în condițiile în care este vorba de introducerea în țară a unor cantități foarte mici de cocaină pentru consumul propriu, motiv pentru care solicită reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei cu o treime.

De asemenea, și pentru inculpatul O. solicită reținerea de circumstanțe atenuante legat de cantitățile mici de droguri care au fost comercializate sau deținute pentru consumul propriu și reducerea pedepsei cu o treime.

Reprezentantul Ministerului Public solicită – în temeiul art.421 pct.1 lit.b C.p.p., respingerea apelurilor formulate de cei doi inculpați ca nefondate.

Referitor la solicitarea de schimbare a încadrării juridice consideră că este neîntemeiată având în vedere că în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a arătat că deținerea, respectiv introducerea în țară de droguri de risc și de mare risc constituie o singură infracțiune, instanța urmând să rețină al.1 și al.2 ale articolului respectiv. Chiar dacă s-ar accepta teza invocată de d-nul avocat – că se impune reținerea a două infracțiuni, s-ar aduce atingere principiului prevăzut de art.418 C.p.p.

În ceea ce privește motivul privind reindividualizarea pedepselor este neîntemeiat având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpați.

Apelantul inculpat O. F. C. – având cuvântul – arată că regretă faptele comise și solicită reducerea pedepsei la 3 ani pentru a putea beneficia de regim deschis în penitenciar și a ieși la muncă.

Apelantul inculpat P. A. A. – având cuvântul – arată că regretă faptele săvârșite și a se avea în vedere că sunt tineri și au căzut inconștient în acest viciu. Solicită reducerea pedepsei.

CURTEA

- deliberând –

Asupra apelurilor penale de față, Curtea reține următoarele:

Prin sentința penală nr.100/P din data de 29.10.2014, pronunțată de Tribunalul N., s-a dispus condamnarea inculpaților:

1. O. F. C., fiul lui V. și M., născut la data de 06.04.1991 în municipiul Piatra N., jud. N., cu același domiciliu, ., .. C, ., CNP -_, cu antecedente penale, în prezent arestat preventiv în P. B., pentru săvârșirea infracțiunilor continuate:

a) trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. l și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal și;

b) deținerea fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. l din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa principală de 2 (două) luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b și art. 45 alin. 1 Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor în pedeapsa cea mai grea mai grea, cea de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art.66 alin. 1 lit.a și b Cod penal, la care adaugă un spor de 20 zile închisoare, inculpatul O. F. C. urmând să execute pedeapsa rezultantă principală de 3 (trei) ani, 4 (patru) luni și 20 zile închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal. În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

2. P. A. A., fiul lui D. și A., născut la data de 16.12.1991 în municipiul Piatra N., jud. N., cu același domiciliu, ., jud. N., CNP -_, cu antecedente penale, în prezent arestat preventiv în P. B., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:

a) infracțiunea continuată de trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal;

b) infracțiunea continuată de deținerea fără drept de droguri de risc și de mare risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. l și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa principală de 4 (patru) luni închisoare;

c) introducerea în țară de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, republicată, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală, la pedeapsa principală de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal și;

d) nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prevăzută de art.342 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa principală de 2 (două) luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. 1, art. 39 alin. 1 lit. b și art. 45 alin. 3 lit. a Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor principale și a pedepselor complementare, în pedeapsa cea mai grea mai grea, cea de 4 (patru) ani și 8 (luni) luni închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art.66 alin.1 lit.a și b Cod penal, la care s-a adăugat un spor de 1 (un) an, 3 (trei) luni și 10 (zece) zile închisoare, inculpatul P. A. A. urmând să execute pedeapsa rezultantă principală de 5 (cinci) ani, 11 (unsprezece) luni și 20 zile închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal. În temeiul art. 65 alin. 1 Cod penal, s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților O. F. C. și P. A. A., iar în temeiul art. 72 alin. 1 Cod penal, s-a computat din pedepsele aplicate, perioada reținerii și arestării preventive efectuată de la data de 17.06.2014 și până la data de 29.10.2014.

În temeiul art. 7, raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de la inculpați a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În baza art.16 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, raportat la art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul O. F. C. a următoarelor cantități de droguri de risc și mare risc și a bunului folosit la cântărirea drogurilor, astfel: - 0,64 grame cocaină (proba nr.5a); - 1,55 grame rezină de cannabis (proba nr.5b); - 158,09 grame rezină de cannabis (proba nr.7); - 29,68 grame rezină de cannabis (proba nr.8); - 51,53 grame rezină de cannabis (proba nr.6) și un cântar Diamond model 500, aflate la Camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. București.

În temeiul art. 16 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, raportat la art. 112 alin. 1 lit. b și f Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatul P. A. A. a următoarelor cantități de droguri de risc și mare risc, a bunului folosit la cântărirea drogurilor și a unei arme, astfel: - 4,29 grame cocaină (proba nr.2); - 29,33 grame rezină de cannabis (proba nr. 3a); - 11,79 grame cannabis (proba nr.1b); - 271,31 grame cannabis (proba nr.1a), - 33,93 grame rezină de cannabis (proba nr.3b) și un cântar electronic de culoare argintie, aflate la Camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. București, precum și a unei arme neletale tip pistol, marca KIMAR, model 92 auto, ._ de calibru 8 mm, aflată la sediul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial N..

În baza art. 16 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, s-a dispus confiscarea de la inculpatul O. F. C. a sumei de 700 lei, reprezentând contravaloarea drogurilor comercializate.

În temeiul art. 16 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, s-a dispus confiscarea în folosul statului a sumei de 1700 lei, ridicată de la inculpatul P. A. A. și depusă la CEC Bank cu recipisa de consemnare nr._/1 din 02.07.2014, recipisă aflată la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate B. - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate N..

S-a constatat că inculpații au fost asistați de avocați aleși, iar, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, au fost obligați inculpații să plătească statului câte 2500 lei, cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr.70 D/P/2013 din 11.07.2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial N., înregistrat la această instanță sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:

1. O. F. C., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. l și 2 din Legea nr.143/2000, modificată, cu aplicarea art. 35 alin. l Cod penal și deținerea fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu, în formă continuată, prevăzută de art. 4 alin.1 din Legea nr. 143/2000, modificată, cu art. 35 alin.1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal și;

2. P. A. A., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: trafic de droguri de risc și de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, modificată, cu art.35 alin.1 Cod penal, deținerea fără drept de droguri de risc și de mare risc în vederea consumului propriu, în formă continuată, prevăzută de art.4 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal, introducerea în țară fără drept de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, modificată și nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prevăzută de art. 342 alin. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. l Cod penal.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut în fapt că, în perioada octombrie 2013 - iunie 2014, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul O. F. C. a oferit, în mod repetat, spre comercializare sau spre consum, droguri de risc și de mare risc, în ultima ipoteză fără a percepe bani, la diferiți consumatori și prieteni de pe raza municipiului Piatra N. și a deținut, fără drept, droguri de risc pentru consum propriu, în aceeași perioadă de timp.

Referitor la inculpatului P. A. A., s-a reținut în fapt că, în aceeași perioadă de referință și în baza aceleiași rezoluții infracționale, acesta a oferit, în mod repetat, spre comercializare sau spre consum, droguri de risc și de mare risc, în ultima ipoteză fără a percepe bani, la diferiți consumatori și prieteni de pe raza municipiului Piatra N. și a deținut fără drept droguri de risc și de mare risc pentru consum propriu, în aceeași perioadă de timp.

S-a mai reținut că în primăvara anului 2014, inculpatul P. A. A. a introdus pe teritoriul României, fără drept, cantitatea de 200 grame hașiș (rezină de cannabis), precum și cocaină, pe care le-a cumpărat din Olanda, iar la data de 17.06.2014, s-a descoperit că acesta deținea la domiciliul său din mun. Piatra N., . Anexa Văleni, jud. N., o armă neletală tip pistol, marca KIMAR, model 92 auto, ._ de calibru 8 mm, ce făcea parte din categoria armelor supuse autorizării, fără a deține în mod legal autorizare.

Prin încheierea nr. 73/CP din 05.08.2014, s-a finalizat procedura de cameră preliminară și în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală și a sesizării instanței prin rechizitoriul nr. 70 D/P/2013 din 11.07.2014, emis de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial N., dispunându-se începerea judecății cauzei privind pe inculpații O. F. C. și P. A. A., pentru infracțiunile sus menționate.

La termenul de judecată, din data de 17.09.2014, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpații O. F. C. și P. A. A., au solicitat să fie judecați în procedura recunoașterii învinuirii, prevăzută de art. 375 Cod procedură penală, potrivit căreia au dreptul de a beneficia de o procedură simplificată de judecată, cu condiția de a recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina lor, și de a-și însuși probele administrate în cursul urmăririi penale.

În prezența avocatului ales, inculpații O. F. C. și P. A. A., au declarat în mod expres că recunosc săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, regretă faptele în care au fost implicați, și înțeleg să fie judecați în conformitate cu dispozițiile art. 374, 375 Cod procedură penală, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pe care și le însușesc în integralitatea lor.

Având în vedere solicitarea inculpaților de judecare în procedura simplificată, fără administrarea de probe în faza cercetării judecătorești, tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată, conform dispozițiilor art. 374 alin. 4 și art. 375 Cod procedură penală, cererile formulate de inculpați fiind admise, în ședința publică din 17.09.2014.

Unul dintre principiile care stau la baza procedurii penale, astfel cum este statuat prin art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului îl constituie „dreptul la judecarea în mod echitabil…și într-un termen rezonabil”.Prin art. 3 lit. d din Convenția europeană, referitor la drepturile persoanelor acuzate, se prevede că acestea pot „să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării și să obțină citarea și audierea martorilor apărării în aceleași condiții ca și martorii acuzării”.În atare situație, în prezența declarației de recunoaștere a învinuirii, de însușire a probelor administrate în cursul urmăririi penale și a solicitării de a fi judecați doar pe baza acestora, fără administrare de probatorii în mod nemijlocit de către instanța de judecată, inculpații nu vor putea reclama ulterior vătămarea drepturilor la un proces echitabil sau încălcarea dreptului la apărare (cauza Brandstetter contra Austriei – hotărârea CEDO din 28 august 1991).

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, respectiv procesul verbal de depistare a infracțiunilor flagrante (f.101- 102); planșa fotografică întocmită cu ocazia prinderii în flagrant (f.104-106); notele privind supravegherea operativă a inculpatului O. F. C., precum și supravegherea operativă a imobilului din Piatra N., . și planșa fotografică întocmită cu această ocazie (f.56-65); ordonanțele de autorizare a investigatorilor și colaboratorilor sub acoperire nr. 11/A/2013 și 8/A/2014 (f.23-26, 36-38); procesele verbale întocmite cu ocazia cumpărărilor autorizate de droguri (f.27,39 și 45); procesul verbal de audiere a colaboratorului sub acoperire P. T. și declarația colaboratorului sub acoperire B. I. (f.28 și 54-55); procesele verbale de identificare a inculpaților (f.52,53); rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Iași (f.31-35, 41-44 și 47-51); raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Laboratorul central de analiză și profil al drogurilor din cadrul I.G.P.R. București (f.178-195); raportul de constatare criminalistică nr._ din 18.06.2014 al Serviciului criminalistic din cadrul I.P.J. N. (f.170-173); adresa nr._ din 18.06.2014 a Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul I.P.J. N., (f.175); procesele verbale întocmite cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare la inculpații O. F. C. și P. A. și planșele fotografice anexe (f.108-115 și 135-147); adresa către Agenția Națională Antidrog - Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog N. (f.196); recipisa de consemnare a sumei de 1700 lei la CEC Bank (f.197); declarațiile martorilor P. M. A., B. L. I., G. A., D. Raoul C., M. Ridvan (f.64-72) și declarațiile de recunoaștere a faptelor de către inculpați, se reține următoarea situație de fapt:

La data de 13.06.2012, organele de poliție din cadrul S.C.C.O. N. s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că mai multe persoane necunoscute de pe raza municipiului Piatra N. procurau droguri de risc și de mare risc din străinătate, respectiv cannabis, hașiș și cocaină, le introduceau fără drept în țară și ulterior le comercializau la diverși consumatori cu sume cuprinse între 80-150 lei, în funcție de natura și cantitatea substanțelor interzise.

Drogurile erau depozitate la domiciliile suspecților, fiind distribuite consumatorilor, în mod direct sau prin intermediari.

Pentru identificarea persoanelor necunoscute cât și pentru stabilirea în concret a situației de fapt, în cauză au fost autorizați colaboratorii sub acoperire „P. T.” și „B. I.” să cumpere droguri de risc și de mare risc de la AN „B.” ș.a.

În urma cercetărilor efectuate A.N. „B.” a fost identificat în persoana inculpatului O. F. C..

Prin ordonanța nr. 11/A/18._, procurorul a dispus autorizarea colaboratorului sub acoperire P. T. să efectueze cumpărări autorizate de substanțe psihotrope.

În baza autorizației de la AN „B.”, identificat în persoana inculpatului O. F. C., la data de 29.10.2013, în zona cartierului Mărăței din municipiul Piatra N., colaboratorul a efectuat o cumpărare autorizată de droguri cu suma de 200 lei, constând dintr-o țiplă din material plastic transparent ce conținea o substanță vegetală de culoare verde oliv.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 04.11.2013 al Laboratorului de analiză și profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Iași, proba era constituită din 3,36 grame cannabis, în care s-a pus în evidență delta-9-tetrahidrocannabinol, substanță psihotropă de planta cannabis, ce face parte din Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, modificată și reprezintă drog de risc.

Prin ordonanța nr. 8/A din 29.05.2014, procurorul a dispus autorizarea colaboratorului sub acoperire B. I. să efectueze cumpărări autorizate de substanțe psihotrope de la AN „B.”. În baza autorizației, de la AN „B.” identificat în persoana inculpatului O. F. C., colaboratorul a efectuat la datele de 29.05.2014 și 11.06.2014, în zona centrală a municipiului Piatra N., două cumpărări autorizate de droguri cu sumele de 100 lei, respectiv 400 lei. Ambele erau constituite dintr-o țiplă din material plastic transparent în care se afla o substanță sub formă de pulbere de culoare albă.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 03.06.2014 al Laboratorului de analiză și profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Iași, prima probă era constituită din 0,06 grame substanță pulverulentă de culoare albă, ce conținea cocaină, substanță care face parte din Tabelul anexă nr. II din Legea nr. 143/2000, modificată și reprezintă drog de mare risc.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 04.07.2014 al Laboratorului central de analiză și profil al drogurilor din cadrul I.G.P.R. București, a doua probă era constituită din 0,25 grame substanță pulverulentă de culoare albă, ce conținea cocaină, substanță care face parte din Tabelul anexă nr. II din Legea nr. 143/2000, modificată și reprezintă drog de mare risc.

Conform declarației colaboratorului sub acoperire P. T., care făcea parte din anturajul inculpatului, O. F. C. obișnuia să consume droguri de risc din care oferea și prietenilor pentru a consuma împreună.

Conform declarației colaboratorului sub acoperire B. I., care se găsea de asemenea în anturajul inculpatului, O. F. C. se aproviziona cu un praf de culoare albă despre care i-a spus că este cocaină de la o persoană necunoscută din anexa Văleni a municipiului Piatra N..

Prin mijloacele specifice, lucrătorii de poliție din cadrul S.C.C.O. N. au stabilit că la data de 17.06.2014, inculpatul O. F. C. a efectuat o deplasare la acea persoană necunoscută din mun. Piatra N., anexa Văleni, pentru a se aproviziona cu cocaină.

Din notele privind supravegherea operativă a imobilului din Piatra N., . și a inculpatului O. F. C., s-a stabilit că acesta a intrat în imobilul susmenționat atât în ziua de 13.06.2014, cât și în ziua de 17.06.2014. Procedându-se la verificarea în baza de date a persoanelor care domiciliau la imobilul situat în . din Piatra N., anexa Văleni, a fost identificat inculpatul P. A. A., persoană de la care exista suspiciunea că se aproviziona cu droguri de risc și de mare risc inculpatul O. F. C..

În raport de aceste probe, la data de 17.06.2014, lucrătorii de poliție din cadrul S.C.C.O. N. au procedat la oprirea în trafic, în parcarea din imediata apropiere a Complexului „Căprioara” a autoturismului în care se afla inculpatul O. F. C., la câteva minute după ce acesta ieșise din imobilul situat în . din anexa Văleni a municipiului Piatra N..

Cu acea ocazie la volanul autoturismului a fost depistat martorul P. M. A., avându-1 ca pasager pe inculpatul O. F. C..

Cu ocazia percheziției corporale efectuată inculpatului, au fost găsite asupra lui o țiplă din material plastic transparent ce conținea o pulbere de culoare albă și două fragmente de substanță solidă cu aspect de rezină de culoare brun-roșcată. Fiind întrebat cu privire la proveniența acelor substanțe, inculpatul a declarat că le-a cumpărat de la P. A. A. pentru consum propriu, însă cu ocazia audierii la procuror în calitate de suspect, O. F. C. a declarat că pulberea albă era cocaină și a cumpărat-o pentru a o vinde unei persoane din municipiul Piatra N., care-1 aștepta dar al cărui nume nu-1 cunoaștea și că, celelalte două fragmente de substanță solidă erau cannabis și doar acestea din urmă erau pentru consum propriu.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 24.06.2014 al Laboratorului central de analiză și profil al drogurilor din cadrul IGPR București, în proba nr. 5a, constituită dintr-o punguță de material plastic transparent ce conținea o substanță pulverulentă de culoare albă s-au pus în evidență 0,77 grame care conținea cocaină (drog de mare risc), iar în proba nr. 5b, constituită din două fragmente de substanță solidă cu aspect de rezină și având greutatea de 1,83 grame, s-a pus în evidență cannabis (drog de risc).

Fiind audiat în calitate de martor P. M. A. a declarat că îl cunoștea pe inculpatul O. F. C. de aproximativ 6 luni și a lucrat în barul acestuia timp de o lună de zile. În acea perioadă obișnuia să urce și în locuința inculpatului, ocazie cu care acesta îi oferea câte o țigară cu hașiș pe care o fumau împreună. Martorul a mai arătat faptul că în ultima lună de zile, 1-a condus cu mașina pe O. F. C. în anexa Văleni, unde se întâlnea cu un prieten de-al său din copilărie, pe nume A..

În baza mandatului de percheziție domiciliară nr. 20/UPP/2014 din 16.06.2014, emis de Tribunalul N., la data de 17.06.2014, s-a efectuat o percheziție la locuința inculpatului O. F. C., ocazie cu care au fost găsite și ridicate următoarele bunuri:

- două fragmente, în stare solidă, de culoare brun-roșcat, despre care inculpatul a declarat că este hașiș și făceau parte dintr-o cantitate de 200 grame hașiș pe care a cumpărat-o de la prietenul său P. A. A., pentru suma de 3000 lei, din care a achitat inițial doar 1200 lei, urmând ca după comercializarea drogurilor să-i achite diferența de bani, probă care potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 24.06.2014 al Laboratorului central de analiză și profil al drogurilor din cadrul IGPR București, era constituită din 158,55 grame rezină de cannabis, substanță psihotropă biosintetizată din planta cannabis, ce face parte din Tabelul anexă nr. III la Legea nr. 143/2000, modificată și reprezintă drog de risc (proba nr.7);

- o pungă din material plastic transparent ce conținea materie vegetală în stare uscată, de culoare verde olive, despre care inculpatul a declarat că era cânepă, probă care potrivit aceluiași raport de constatare tehnico-științifică era constituită din 31,07 grame cannabis (proba nr.8);

- un borcan de sticlă cu eticheta „O.” de 800 grame, ce conținea materie vegetală în stare uscată, de culoare verde-olive, despre care inculpatul a declarat că era cânepă, probă care potrivit raportului de constatare tehnico-științifică era constituită din 52,27 grame cannabis (proba nr.6);

- un cântar electronic marca „Diamond” model 500 despre care inculpatul a declarat că 1-a folosit la cântărirea drogurilor cumpărate de la inculpatul P. A. A. și pe care în urma analizelor de laborator s-a pus în evidență Tetrahydrocannabinol (THC)-substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis (proba nr.9).

În baza mandatului de percheziție domiciliară nr. 21/UPP/2014 din 16.06.2014, emis de Tribunalul N., la data de 17.06.2014, s-a efectuat o percheziție la locuința inculpatului P. A. A., situată pe . din anexa Văleni a municipiului Piatra N., ocazie cu care au fost găsite și ridicate următoarele bunuri:

- o țiplă din material plastic transparent în care se aflau 8 pliculețe din material plastic ce conțineau o pulbere de culoare albă, despre care inculpatul a declarat că era cocaină și fusese adusă de el din Olanda, probă care potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 24.06.2014 al Laboratorului central de analiză și profil al drogurilor din cadrul IGPR București era constituită din 4,47 grame cocaină, care face parte din Tabelul anexă nr. II la Legea nr. 143/2000, modificată și reprezintă drog de mare risc (proba nr.2);

- un fragment de substanță solidă de culoare maro, învelit în folie din material plastic transparent, despre care inculpatul a declarat că este hașiș, pe care 1-a adus personal din Olanda, probă care potrivit aceluiași raport de constatare tehnico-științifică era constituită din 30,02 grame rezină de cannabis, substanță psihotropă biosintetizată din planta cannabis, ce face parte din Tabelul anexă nr. III la Legea nr. 143/2000, modificată și reprezintă drog de risc (proba nr.3a) ;

- o pungă din material plastic de culoare albă, în care se afla o substanță vegetală în stare uscată, de culoare verde olive, despre care inculpatul a declarat că era cânepă, probă care potrivit aceluiași raport de constatare tehnico-științifică era constituită din 13,03 grame cannabis (proba nr.1b );

- o pungă din material plastic de culoare albastră ce conținea materie vegetală în stare uscată, de culoare verde olive, despre care inculpatul a declarat că era cânepă, probă care potrivit aceluiași raport de constatare tehnico-științifică era constituită din 293,65 grame cannabis (proba nr.1a ) ;

- o pungă din material plastic de culoare albastră, ce conținea o substanță în stare solidă, despre care inculpatul a declarat că era hașiș și 1-a adus personal din Olanda, probă care potrivit aceluiași raport de constatare tehnico-științifică era constituită din 34,92 grame rezină de cannabis (proba nr.3b);

- un cântar electronic de culoare argintie pe care în urma analizelor de laborator s-a pus în evidență Tetrahydrocannabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis (proba nr.4);

- suma de 1700 lei, obținută de inculpat în urma vânzării drogurilor de risc și de mare risc, care a fost depusă la CEC Bank, cu recipisa de consemnare nr._/1 din data de 02.07.2014, la dispoziția instanței de judecată;

- o armă tip pistol marca KIMAR model 92 auto, calibru 8 mm, cu ._, un încărcător, un cartuș de calibru 9x17 mm, precum și două săbii din metal, prima de aprox. 40 cm iar a doua de 70 cm.

Arma tip pistol marca KIMAR a fost expertizată de către un specialist criminalist din cadrul I.P.J. N. - Serviciul Criminalistic, concluzionând că aceasta prezenta toate piesele necesare unei bune funcționări.

În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice balistice, în sensul de a se stabili dacă arma de tip pistol KIMAR de calibru 8 mm era supusă autorizării și dacă inculpatul P. A. A. deținea o astfel de autorizare.

Potrivit adresei nr._ din 18.06.2014 a Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ N. „...arma neletală tip pistol marca KIMAR model 92 auto, ._, de calibru 8 mm, făcea parte din categoria C - arme supuse autorizării, poziția 24 și făcea parte din categoria celor supuse autorizării”. S-a mai arătat faptul că inculpatul „P. A. A. nu figura în Registrul Național al Armelor Integrat, nu era deținător legal de arme și muniții din categoria celor supuse autorizării și nu avea depusă documentația necesară autorizării de procurare de arme neletale în conformitate cu prevederile Legii nr. 295/2004 R”.

În declarația dată la procuror, inculpatul O. F. C. a arătat că era consumator de hașiș (rezină de cannabis) de aproximativ 5 ani, era prieten din copilărie cu inculpatul P. A. A. și a consumat împreună cu acesta precum și cu alți prieteni de-ai lor, în repetate rânduri hașiș, dar că P. A. A. obișnuia să consume și cocaină. Inculpatul O. F. C. a mai arătat că A. era cel care făcea întotdeauna rost de droguri, dar că el personal nu a știut de unde le procura.

Inculpatul O. F. C. a declarat că la rugămintea a diferiți prieteni de-ai săi care doreau că consume hașiș și cocaină, care-i dădeau în prealabil bani în acest scop, se deplasa la domiciliul lui A. situat în anexa Văleni a municipiului Piatra N., și contra sumelor de bani date de prietenii săi, cumpăra de la acesta drogurile susmenționate, iar la prețul cerut de A. de 20 de lei la hașiș, respectiv 30 lei la cocaină, își adăuga și el o sumă.

Inculpatul a mai arătat că la surprinderea sa în flagrant, la data de 17.06.2014, de către organele de poliție înaintea podului de la Căprioara, cumpărase de la A. pentru suma de 350 lei, cocaină pentru un prieten de-al său M.. Această împrejurare a fost confirmată de faptul că la percheziția corporală, asupra inculpatului a fost găsită cantitatea de 0,77 grame cocaină.

Împrejurarea că inculpații O. F. C. și P. A. A. erau consumatori de droguri de risc, iar cel din urmă și de mare risc este probată și de declarațiile martorilor B. L. I., D. Raoul C. și M. Ridvan.

Infracțiunile descrise sunt de o gravitate deosebită pentru că drogurile creează dependență. Traficul și consumul ilicit de droguri constituie un fenomen, o problemă a umanității a cărei rezolvare impune instituirea unui control riguros, motiv pentru care legiuitorul român a adoptat Legea nr. 143/2000. Din punct de vedere legal nu există droguri bune sau droguri rele, ci droguri al căror consum este permis sau interzis. Cel care consumă droguri ajunge într-o stare specială cu caracter complex. Pe de o parte, îndură aspectele toxice asupra sistemului nervos central și asupra întregului organism, iar pe de altă parte suportă presiunea specifică de infractor, de individ la granița socialului, evaluat de toți ca fiind periculos, de care trebuie să te ferești, pe care nu-1 poți angaja într-o funcție de răspundere și pe care nu te poți baza atunci când ai nevoie de un comportament social normal.

Drogurile sunt substanțe create artificial de om, fie din plante, fie pe cale chimică. Consumul periodic de stupefiante duce la apariția tulburărilor respiratorii, a constipației, scăderea în greutate. Din punct de vedere psihic pot apărea următoarele boli: anxietate, schimbări ale stării de spirit, paranoia, oboseală extremă, iritabilitate, depresie, insomnie gravă, somn agitat și neodihnitor. Toxicomanii sfârșesc de regulă prin sinucidere, infarcte miocardice, accidente vasculare cerebrale, blocaj renal și ciroză hepatică.

Vinovăția inculpaților O. F. C. și P. A. A. este pe deplin dovedită prin recunoașterea făcută de aceștia atât în cursul urmăririi penale cât și în instanță, recunoaștere care se coroborează cu probele științifice și testimoniale administrate în cursul urmăririi penale și însușite de către aceștia prin declarațiile date în condițiile art. 375 Cod procedură penală.

Instanța de fond a apreciat că, în drept, fapta inculpatului O. F. C., care în perioada octombrie 2013 - iunie 2014, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a oferit, spre comercializare sau spre consum, în mod repetat, droguri de risc și de mare risc, în ultima ipoteză fără a percepe bani, la diferiți consumatori și prieteni de pe raza municipiului Piatra N., constituie infracțiunea continuată de trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. l și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului O. F. C. de a fi deținut în aceeași perioadă de referință și în baza aceleiași rezoluții infracționale, droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. l din Legea nr. 143/2000, republicată cu aplicarea art. 35 alin. l Cod penal.

Fapta inculpatului P. A. A., care în perioada octombrie 2013 - iunie 2014, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a oferit, spre comercializare sau spre consum, în mod repetat, droguri de risc și de mare risc, în ultima ipoteză fără a percepe bani, la diferiți consumatori și prieteni de pe raza municipiului Piatra N., constituie infracțiunea continuată de trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. l și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului P. A. A. de a fi deținut în aceeași perioadă de referință și în baza aceleiași rezoluții infracționale, droguri de risc și de mare risc pentru consum propriu, fără drept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii continuate de deținerea de droguri de risc și de mare risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. l și 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. l Cod penal.

Fapta inculpatului P. A. A. de a fi introdus în primăvara anului 2014 pe teritoriul României, fără drept, droguri de risc și de mare risc, constând în cantitatea de 200 grame hașiș (rezină de cannabis) precum și cocaină, pe care le-a cumpărat din Olanda, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de introducerea în țară de droguri de risc și de mare risc, fără drept, prevăzută de art. 3 alin. l și 2 din Legea nr. 143/2000, republicată.

Fapta aceluiași inculpat de a fi deținut la data de 17.06.2014, la domiciliul său din Piatra N., . Anexa Văleni, jud. N., o armă neletală tip pistol, marca KIMAR, model 92 auto, ._ de calibru 8 mm, ce făcea parte din categoria armelor supuse autorizării, fără a deține în mod legal o astfel de autorizare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 alin. 2 Cod penal.

Urmează a se reține pentru fiecare inculpat și prevederile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, privind reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă, dată fiind poziția procesuală a recunoașterii faptelor.

În cauză, infracțiunile fiind comise de inculpați în concurs real, se va face aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. l Cod penal, pentru fiecare dintre ei.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților, tribunalul va avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială și Codul penal, gradul de pericol social al infracțiunilor, numărul acestora, persoana inculpaților, împrejurările care ar putea atenua sau agrava răspunderea penală, poziția procesuală sinceră adoptată de aceștia pe parcursul derulării procedurii judiciare, precum și faptul că inculpatul O. F. C. prezintă multiple condamnări în antecedență, care nu-i atrag starea de recidivă, iar inculpatul P. A. A. a suferit condamnări în minoritate, care de asemenea nu-i atrag starea de recidivă.

Referitor la inculpatul O. F. C., infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, este pedepsită cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, iar cea prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

În ceea ce privește inculpatul P. A. A., acesta a săvârșit patru infracțiuni în concurs real, respectiv infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, pedepsită cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi, art. 4 alin. l și 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. l Cod penal, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, art. 3 alin. l și 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, pedepsită cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi și art. 342 alin. 2 Cod penal, pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Într-o primă etapă limitele de pedeapsă între care se va stabili răspunderea penală a inculpaților sunt cele menționate, la care se va aplica reducerea de 1/3 din minimul special, conform prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, ca urmare a declarațiilor de recunoaștere a faptelor. În cea de a doua etapă, la limitele de pedeapsă reduse inițial cu 1/3, se va aplica agravanta sporului de 1/3 ca urmare a sancționării concursului de infracțiuni, agravantă impusă de prevederile art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, pentru fiecare dintre inculpați urmând a se dispune condamnarea la pedepse cu închisoarea stabilite către minimul special.

În conformitate cu prevederile art. 67 alin. 2 Cod penal, se va aplica inculpaților și pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pe o durată de câte 2 ani, în cazul infracțiunilor care prevăd și această pedeapsă, sancțiunea fiind justificată în scopul prevenirii în viitor ca inculpații să fie predispuși la comiterea unor noi astfel de infracțiuni.

Ca o consecință a condamnării, inculpaților li se va aplica și pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 65 alin. 3 Cod penal.

Tribunalul reține că subzistă în continuare temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților și având în vedere condamnarea la pedeapsa închisorii executată prin privare de libertate, în temeiul art. 399 alin. 1 Cod procedură penală, va menține măsura, iar în conformitate cu dispozițiile art. 72 Cod penal, din durata pedepselor se va computa pentru fiecare inculpat, perioada reținerii și arestării preventive efectuată de la data de 17.06.2014 la zi.

În temeiul art. 7, raportat la art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2008, se va dispune prelevarea de la inculpați a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 16 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, raportat la art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal, se va dispune confiscarea de la inculpatul O. F. C. a următoarelor cantități de droguri de risc și mare risc și a bunului folosit la cântărirea drogurilor, astfel: - 0,64 grame cocaină (proba nr.5a); - 1,55 grame rezină de cannabis (proba nr.5b); - 158,09 grame rezină de cannabis (proba nr.7); - 29,68 grame rezină de cannabis (proba nr.8); - 51,53 grame rezină de cannabis (proba nr.6) și un cântar Diamond model 500, aflate la Camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. București.

În temeiul art. 16 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, republicată, raportat la art. 112 alin. 1 lit. b și f Cod penal, se va dispune confiscarea de la inculpatul P. A. A. a următoarelor cantități de droguri de risc și mare risc, a bunului folosit la cântărirea drogurilor și a unei arme, astfel: - 4,29 grame cocaină (proba nr.2); - 29,33 grame rezină de cannabis (proba nr. 3a); - 11,79 grame cannabis (proba nr.1b); - 271,31 grame cannabis (proba nr.1a), - 33,93 grame rezină de cannabis (proba nr.3b) și un cântar electronic de culoare argintie, aflate la Camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. București, precum și a unei arme neletale tip pistol, marca KIMAR, model 92 auto, ._ de calibru 8 mm, aflată la sediul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial N..

În temeiul art. 16 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, se va confisca de la inculpatul O. F. C. suma de 700 lei, reprezentând contravaloarea drogurilor comercializate.

În temeiul art. 16 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, republicată, se va dispune confiscarea în folosul statului a sumei de 1700 lei, ridicată de la inculpatul P. A. A. și depusă la CEC Bank cu recipisa de consemnare nr._/1 din 02.07.2014, recipisă aflată la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate B. - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate N., reprezentând banii obținuți din vânzarea drogurilor de risc și de mare risc către inculpatul O. F. C..

Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, au declarat apel inculpații.

În motivarea scrisă a apelului inculpatul P. A. A. a criticat hotărârea apelată pentru motivele care vor fi prezentate.

Solicită instanței de judecată să admită apelul declarat, desființarea sentinței apelate și pronunțarea unei noi hotărâri legală și temeinică în ceea ce privește hotărârea instanței de fond de a dispune condamnarea pentru săvârșirea infracțiunilor de introducere în țară de droguri de risc și de mare risc, fără drept, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 3, alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 342, alin. 2 Cod penal.

Solicită instanței de apel să constate faptul că soluția instanței de fond de a dispune condamnarea pentru săvârșirea celor 2 infracțiuni este netemeinică pentru că în cuprinsul dosarului de urmărire penală nu există probe care să conducă la o concluzie certă că se face vinovat de săvârșirea acestora.

În fapt, prin sentința penală apelată a fost condamnat la o pedeapsă rezultată de 5 ani, 11 luni și 20 de zile de închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a, b Cod penal. La stabilirea acestei pedepse rezultante au fost avute în vedere următoarele pedepse: 3 ani și 4 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66, alin. 1, lit a, b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2, alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000; 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 4, alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000; 4 ani și 8 luni de închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66, alin. 1, lit. a, b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3, alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 342, alin. 2 C.pen.

În motivarea sentinței apelate, arată instanța de fond faptul că, pe de o parte s-a avut în vedere faptul că a dorit să beneficieze de procedura simplificată reglementată de art. 374, alin. 4 și art. 375 C.proc.pen, având în vedere declarația de recunoaștere dată în fața instanței de judecată, iar pe de altă parte, pentru ca probele administrate ar dovedi vinovăția sa pentru săvârșirea tuturor infracțiunilor care au fost reținute în sarcina mea prin rechizitoriu.

Solicită instanței de apel să constate faptul că sentința penală apelată este netemeinică și nelegală în ceea ce privește soluția instanței de fond de a dispune condamnarea pentru săvârșirea infracțiunilor de introducere în țară de droguri de risc și de mare risc, fără drept, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 3, alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art, 342, alin. 2 Cod penal pentru următoarele motive:

Chiar și în cazul în care un inculpat, alege să beneficieze de dispozițiile art. 374, alin. 4 și ale art. 375 C.pr.pen., pentru a beneficia de reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă conform dispozițiilor art. 396, alin. 10 C.proc.pen., instanța de judecată are obligația de a verifica dacă probele administrate în cursul urmăririi penale dovedesc dincolo de orice dubiu săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a realizat trimiterea în judecată.

Astfel, dispozițiile imperative ale art.396, alin.2 Cproc.pen. stipulează că „Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat”.

În același timp, dispozițiilor art. 396, alin, 10 C.proc.pen. prevăd că „Când judecata s-a desfășurat în condițiile art 375, alin. I și 2 [.„.] iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime[...]"

Pornind de la aceste dispoziții legale, se poate constata faptul că, și atunci când un inculpat recunoaște săvârșirea unei infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, instanța de judecată are obligația de a verifica dacă această recunoaștere are un fundament probatoriu în dosarul de urmărire penală din care să rezulte fără nicio urmă de îndoială săvârșirea infracțiunii recunoscute.

De altfel, dispozițiile art 375, alin. 3 C.proc.pen. permit instanței de judecată să respingă cererea dacă sunt necesare administrarea de probe, fără ca acest fapt să împiedice aceeași instanță ca, după administrarea probelor, să pronunțe o hotărâre întemeiată inclusiv pe dispozițiile art. 396, alin. 10 C.proc.pen.

În prezentul dosar, instanța de fond nu a făcut o asemenea verificare a probelor existente în dosarul de urmărire penală atunci când a decis condamnarea pentru cele 2 infracțiuni și a acceptat ca atare recunoașterea.

Mai este de menționat faptul că, după cum bine se cunoaște, recunoașterea faptelor se realizează în integralitatea lor, astfel cum sunt reținute prin actul de sesizare, neexistând practic posibilitatea de a se recunoaște o parte din fapte, iar pentru alte fapte să se solicite administrarea de probe. Practic, a fost obligat să recunoască toate cele 4 infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, în condițiile în care, în dosarul de urmărire penală nu există probe decât pentru 2 dintre aceste infracțiuni, iar nu și pentru infracțiunile de introducere în tară de droguri de risc si mare risc, fără drept și de nerespectare a regimului armelor și munițiilor.

În concret, cu privire la cele două infracțiuni pentru care apreciază că în mod greșit instanța de fond a dispus condamnarea, arată următoarele:

1. În ceea ce privește infracțiunea de introducere în țară de droguri de risc și de mare risc, fără drept, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 3, alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, astfel cum se arată și în rechizitoriu și în motivarea sentinței apelate, singura probă din care ar rezulta săvârșirea acestei infracțiuni ar fi declarația verbală a sa și care a fost consemnată în cuprinsul procesului verbal de percheziție domiciliară cum că drogurile de risc și de mare risc găsite la domiciliul său ar fi fost aduse din Olanda.

Această mențiune din cuprinsul acestui proces verbal a fost însușită ca atare de organele de urmărire penală care au început urmărirea penală și pentru această infracțiune.

Cu toate acestea, era obligația organelor de urmărire penală de a administra probe pentru a dovedi că, într-adevăr, cele spuse de el la percheziția domiciliară ar fi reale, că într-adevăr aceste droguri ar fi fost aduse din Olanda și nu ar fi fost dobândite într-o altă manieră, din țară, de la alte persoane.

Organele de urmărire penală au acceptat ca atare această afirmație, nu au făcut nicio verificare și au decis că într-adevăr, el ar fi adus aceste droguri din Olanda.

Chiar dacă declarația, consemnată într-un proces verbal, astfel cum este cel de percheziție domiciliară, poate constitui o probă în cadrul procesului penal, ea trebuie să se coroboreze cu alte probe care să dovedească caracterul real sau fals al celor afirmate.

Nu este așadar suficientă o declarație de recunoaștere, în lipsa altor probe, pentru a se putea susține „dincolo de orice îndoială rezonabilă" că s-ar face vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Mai mult, dacă, într-o declarație ulterioară, susține că aceste droguri sunt cumpărate din țară, cum au stabilit organele de urmărire penală sau o instanță de judecată, în lipsa altor probe, care declarație reflectă adevărul ?

Cert este faptul că, în lipsa altor probe care să confirme o asemenea afirmație, nu se poate dispune o soluție de condamnare, astfel cum s-a întâmplat în privința sa.

Instanța de fond ar fi trebuit să dea eficiență dispozițiilor art 375, alin. 3 C.proc.pen. și să procedeze la administrarea de probe pentru a-și forma convingerea cu privire la această infracțiune.

În lipsa unor probe din care să rezulte fără nicio urmă de îndoială faptul că într-adevăr ar fi săvârșit această infracțiune, instanța de judecată nu poate dispune o soluție de condamnare, cu atât mai mult cu cât această infracțiune are limite foarte mari de pedeapsă și este condamnarea cu pedeapsa cea mai mare stabilită de instanța de fond.

Solicită instanței de apel să dispună rejudecarea cauzei cu privire la această infracțiune și pe fond, constatând că nu există probe care să dovedească, dincolo de orice îndoială rezonabilă, săvârșirea ei și să dispună achitarea, în temeiul dispozițiilor art 16, alin. 1, lit. a C.proc.pen. raportat la art. 396, alin. 5 C.proc.pen.

2. În ceea ce privește infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, faptă prevăzută și pedepsită de dispozițiile art. 342, alin. 2 Cod penal, de asemenea, solicită instanței de apel să constate că nu se face vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni și să dispună achitarea, în temeiul dispozițiilor art. 16, alin, 1, lit.a C.proc.pen, raportat la art. 396, alin.5 C.proc.pen.

Dacă în cazul infracțiunii prevăzute de art. 3, alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, se susține că proba care ar dovedi săvârșirea acestei infracțiuni este declarația sa, în ceea ce privește această infracțiune, nu există în dosarul de urmărire penală nicio probă care să dovedească faptul că el ar fi cel care a deținut fără drept acea armă.

Este adevărat faptul că acea armă a fost descoperită în cadrul percheziției domiciliare, dar mai mult de atât, organele de urmărire penală nu au făcut.

Simpla prezență a acelei arme în cadrul locuinței a atras urmărirea mea penală și trimiterea în judecată și pentru această infracțiune.

Organele de urmărire penală nu au administrat nicio probă din care să rezulte că acea armă era deținută de mine pentru că. Din moment ce organele de urmărire penală nu au făcut dovada acestei dețineri nu se poate dispune condamnarea mea pentru această infracțiune.

Nu trebuie de făcut confuzie între simpla prezență a acestei arme în cadrul locuinței familiei și noțiunea de deținere în sensul avut în vedere de legiuitor atunci când a incriminat această infracțiune.

Pentru ca deținerea unei arme să fie infracțiune, trebuie să se dovedească faptul că persoana în posesia căreia se află acea armă știe de existența ei, știe că nu are voie să o aibă, o ascunde și o păstrează. Or, în prezenta cauză, în afară de simpla prezență a armei în cadrul locuinței nu este o dovadă a unei dețineri în înțelesul legii penale.

Prin urmare, în mod greșit instanța de fond a apreciat, luând în considerare declarația sa, că s-ar face vinovat și de săvârșirea acestei infracțiuni.

Solicită instanței de apel să dispună rejudecarea cauzei și cu privire la această infracțiune și pe fond, constatând că nu există probe care să dovedească săvârșirea ei și să dispună achitarea, în temeiul dispozițiilor art 16, alin.1, lit.c C.procpen. raportat la art. 396, alin. 5 Cproc.pen.

3. În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, consideră că instanța de fond putea să rețină ca și circumstanțe atenuante faptul că este o persoană tânără, cu posibilități de reeducare, care beneficiază de sprijinul familiei și de susținerea acestora în urmarea de activități lucrative și pentru a renunța la dependența de droguri.

Chiar dacă se reține în sarcina sa infracțiunea de trafic de droguri de risc și de mare risc, recunoscută de el și probată de organele de urmărire penală, cu privire la această infracțiune se poate observa faptul că mai mult a oferit spre consum astfel de droguri celor din anturajul său, prietenilor săi și nu a urmărit să obțină venituri din distribuirea, vânzare de astfel de droguri.

Nu vânzarea de droguri era cea care îi asigura existența, iar vânzările ocazionale făcute către inculpatul O. F. C. aveau ca scop doar procurarea de bani pentru a putea cumpăra droguri pentru consumul său propriu.

Chiar dacă se reține faptul că are antecedente penale în minoritate, se poate observa că ele au fost săvârșite cu mult timp în urmă, fapt care dovedește că nu există o perseverență în săvârșirea de infracțiuni, de fapte antisociale.

În aceste condiții, solicită instanței de apel să constate că se pot reține în favoarea sa și circumstanțe atenuante și să dispună reducerea pedepselor aplicate de instanța de fond sub minimul special.

Apelantul inculpat O. F. C. nu a motivat apelul în scris.

În susținerile orale făcute și prin avocatul ales, inculpații au criticată hotărârea apelată pentru motivele reținute în preambulul prezentei decizii, astfel că nu vor mai fi reluate.

Analizând hotărârea apelată, în raport de motivele invocare și examinând-o, în conformitate cu prevederile art.417 alin.2 din noul Cod procedură penală, și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul inculpatului P. A. A. urmează a fi admis, iar al inculpatului O. F. C. va fi respins, pentru considerentele care vor fi prezentate.

În cauză, instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptelor săvârșite de apelanții-inculpați o corectă încadrare juridică, a dat dovadă de înțelegere, prin aplicarea unor pedepse apropiate de minimele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, minime speciale și așa reduse cu 1/3, în conformitate cu dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală.

Instanța de fond a respectat dispozițiile procedurale referitoare la motivarea hotărârii, în sensul că a descris faptele săvârșite de cei doi inculpați, cu arătarea timpului și locului unde au fost comise, încadrarea juridică dată acestora; de asemenea a analizat probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale și a arătat temeiurilor de drept care justifică soluția date în cauză.

Instanța de control judiciar își însușește motivarea hotărârii apelate făcută de instanța de fond, desigur cu completările și corectivele care vor fi făcute.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă pe deplin vinovăția apelanților-inculpați pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați de instanța de fond.

De altfel, instanța de fond a reținut că cei doi inculpați au declarat, înainte de începerea cercetării judecătorești, că recunosc săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, că solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și au cerut aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, cerere care, în mod corect, a fost admisă de instanța de fond.

În aceste condiții, instanța de control judiciar nu va mai analiza situația de fapt, care, așa cum se arăta mai sus, a fost corect reținută de instanța de fond.

În motivele scrise de apel, formulate de un alt avocat decât cel care l-a asistat pe inculpatul P. A. A. la instanța de apel, a invocat faptul că în cauză nu ar fi probe care să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă vinovăția sa, acest lucru nu a mai fost susținut de avocatul ales de la instanța de control judiciar, ca de, altfel, nici de apelantul-inculpat.

Dimpotrivă, apelantul-inculpat P. A. A. și în ultimul cuvânt a recunoscut săvârșirea infracțiunilor și a solicitat și prin avocatul ales reducerea cuantumului pedepselor principale aplicate și, pe cale de consecință, a cuantumului pedepsei principale de executat.

Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă pe deplin vinovăția apelantului-inculpat, astfel că, față de faptul că inculpatul a declarat, înainte de începerea cercetării judecătorești, că recunoaște săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, așa cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, că solicită ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a cerut aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, deoarece, față de probele administrate nimic nu justifica respingerea cererii, în mod corect instanța de fond a admis cererea inculpatului.

Apelanții-inculpați au solicitat, prin avocatul ales, schimbarea încadrării juridice, după cum urmează:

1. pentru inculpatul O. F. C., dintr-o singură infracțiune continuată de trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. l și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, în două infracțiuni, în concurs real, respectiv, infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu art.35 alin.1 Cod penal și o de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, cu art.35 alin.1 Cod penal,, cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

2. pentru inculpatul P. A. A., după cum urmează:

a) dintr-o singură infracțiune continuată de trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. l și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, în două infracțiuni, în concurs real, respectiv, infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu art.35 alin.1 Cod penal și o de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, cu art.35 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal;

b) dintr-o singură infracțiune continuată de deținerea fără drept de droguri de risc și de mare risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, în două infracțiuni în concurs real, respectiv, infracțiunea continuată de deținerea fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin.1 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, și infracțiunea continuată de deținerea fără drept de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art.4 alin.2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal;

c) dintr-o singură infracțiune de introducerea în țară de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, republicată, în două infracțiuni în concurs real, respectiv infracțiunea de introducerea în țară de droguri de risc, prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, republicată și infracțiunea de introducerea în țară de droguri de mare risc, prevăzută de art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000 republicată, cu aplicarea art.38 alin.1 Cod penal.

Așa cum se arăta mai sus, instanța de fond a dat faptelor săvârșite de cei doi inculpați o corectă încadrare juridică.

De altfel, având în vedere faptul că hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost apelată doar de inculpați, față de dispozițiile art.418 alin.1 Cod procedură penală, care consacră principiul non reformatio in pejus, Curtea nu poate să dea curs cererii de schimbare a încadrării juridice, în sensul schimbării încadrării juridice din infracțiunile menționate mai sus, în formă continuată, prin reținerea concursului de infracțiuni, deoarece s-ar agrava situația celor doi inculpați în propria lor cale de atac, lucru inadmisibil.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, așa cum se arăta mai sus, instanța de fond a dat dovadă de multă înțelegere, prin aplicarea unor pedepse apropiate de minimele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, minime speciale și așa reduse cu 1/3, în conformitate cu dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală.

Așa cum este cunoscut, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Curtea constată că nu se impune reținerea în favoarea apelanților-inculpați a circumstanțelor atenuante.

Existența uneia sau unora din împrejurările enumerate exemplificativ în art.75 alin.2 Cod penal din 1969, nu obligă instanța de judecată să le considere circumstanțe atenuante și să reducă pedepsele cu 1/3, în conformitate cu dispozițiile art.76 alin.1 Cod penal, minime și așa reduse cu 1/3, în conformitate cu dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală, deoarece, din redactarea dată acestui text, rezultă că recunoașterea unor atari împrejurări drept circumstanțe atenuante este lăsată la aprecierea instanței de judecată.

În această apreciere este obligatoriu să se țină seama de pericolul social concret al faptelor, de ansamblul împrejurărilor în care a fost săvârșite infracțiunile, de urmările produse, sau care s-ar fi putut produce, ca și de orice elemente de apreciere privitoare la fapte și persoana inculpatului.

Recunoașterea circumstanțelor atenuante judiciare este atributul instanței de judecată și deci lăsată doar la aprecierea acesteia.

Gravitatea și pericolul social al faptelor sunt elemente care nu pot fi omise și care trebuiesc bine evaluate de instanță în alegerea pedepselor și a cuantumului acestora.

Având în vedere gradul de pericol al infracțiunilor săvârșite, precum și persoanele inculpaților, Curtea constată că faptele comise de apelanții-inculpați au o asemenea gravitate, încât face inoportună reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea acestora, deoarece prin coborârea pedepselor, se ajunge la pedepse vădit disproporționate față de gravitatea faptelor și persoanele inculpaților, pedepse care nu-și ating scopul preventiv-educativ.

Referitor la gradul de pericol sociale al faptelor săvârșite, se impune a se arăta că apelantul-inculpat P. A. A. a comis: infracțiunea continuată de trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal, infracțiunea continuată de deținerea fără drept de droguri de risc și de mare risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, infracțiunea de introducerea în țară de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, republicată și infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prevăzută de art.342 alin.2 Cod penal, iar inculpatul O. F. C., infracțiunea continuată de trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și infracțiunea de deținere fără drept de droguri de risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin.1 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

Infracțiunile pentru care sunt judecați apelanții-inculpați, chiar dacă nu sunt fapte săvârșite prin violență, valorile sociale pe care le ocrotesc textele de lege se referă la relațiile sociale privitoare la sănătatea publică, relații a căror existență și dezvoltare sunt condiționate de respectarea normelor legale privitoare la producția, circulația, transportul, cumpărarea, etc. a substanțelor aflate sub control național.

Aceste infracțiuni aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv dreptul la sănătate publică și este una dintre cele mai grave și răspândite forme ale criminalității organizate.

Consumul de droguri produce, cu timpul, o . tulburări de ordin neuropsihic - insomnii, stări de dezorientare, persistența halucinațiilor, o stare pasivă a subiectului față de viața de familie și socială - și digestive - anorexie, slăbire psihică - iar în final se ajunge la o slăbire fizică și o profundă alterare a psihicului, deci, cu consecințe grave asupra sănătății populației.

Gravitatea și periculozitatea faptelor de acest gen rezidă din impactul social imens suscitat de faptele în cauză, raportat la frecvența lor crescută din ultimul timp în societatea românească, creșterea cazurilor de consum de droguri cu deosebire în rândul tinerilor.

În cadrul criteriilor complementare, gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care apelanții-inculpați sunt judecați trebuie privit și prin prisma unor circumstanțe concrete ale cauzei, cum ar fi: gravitatea infracțiunilor presupuse a fi săvârșite, dedusă și prin reacția opiniei publice, aceste infracțiuni suscitând o tulburare a societății noastre democratice, de numărul în creștere al săvârșirii unor infracțiuni de același gen, atât la nivel național, cât și al Uniunii Europene, de caracterul transfrontalier al infracțiunilor și de necesitatea unei prevenții generale.

Pe apelanții-inculpați nu-i interesa aceste consecințe deosebit de grave ale faptelor comise, ci doar obținerea unui profit.

Referitor la persoanele inculpaților, așa cum a reținut și instanța de fond și cum rezultă din fișele de cazier judiciar, inculpatul O. F. C. a suferit multiple condamnări în antecedență, dar care nu-i atrag starea de recidivă, iar inculpatul P. A. A. a suferit condamnări în minoritate, care de asemenea nu-i atrag starea de recidivă.

Așa cum este cunoscut, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ce privește comportamentul inculpatului.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni.

Fermitatea cu care o pedeapsă este aplicată și pusă în executare, intensitatea și generalitatea dezaprobării morale a faptei și făptuitorului, condiționează caracterul preventiv al pedepsei care, totdeauna, prin mărimea privațiunii, trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii și gradul de vinovăție a făptuitorului.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român.

Așa cum se arăta mai sus, instanța de fond a dat dovadă de multă înțelegere, prin aplicarea unor pedepse apropiate de minimele speciale prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, minime speciale și așa reduse cu 1/3, în conformitate cu dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală.

Desigur, față de faptul că sentința penală a fost apelată doar de inculpați, având în vedere principiul non reformatio in pejus, prevăzut și de 418 alin.1 Cod procedură penală, Curtea nu poate majora cuantumul pedepselor principale aplicate pentru infracțiunile săvârșite și, pe cale de consecință, nici pedepsele principale de executat, în urma aplicării dispozițiilor art.38 alin.1 și art.39 alin.1 lit.b Cod penal, deoarece s-ar agrava situația inculpaților în propria lor cale de atac, lucru inadmisibil.

Sub aspectul modalității de executare a pedepselor principale de executat, în raport de aspectele mai sus arătate, de cuantumul pedepselor principale aplicate, Curtea constată că în mod corect s-a apreciat de instanța de fond că scopul acestora nu poate fi atins decât prin executarea în regim de detenție.

Hotărârea apelată este însă greșită, în ceea ce îl privește pe inculpatul P. A. A., sub aspectul cuantumului pedepsei principale rezultante de executat, în urma aplicării dispozițiilor art.38 alin.1 și art.39 alin.1 Cod penal.

Apelantul-inculpat a fost condamnat după cum urmează:

a) la pedeapsa principală de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 2 (doi) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii continuată de trafic de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 2 alin.1 și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală;

b) la pedeapsa principală de 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii continuată de deținerea fără drept de droguri de risc și de mare risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 alin. l și 2 din Legea 143/2000, republicată, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală;

c) la pedeapsa principală de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare și 3 (trei) ani pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de introducere în țară de droguri de risc și de mare risc, prevăzută de art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, republicată, cu aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală și;

d) la pedeapsa principală de 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și al munițiilor, prevăzută de art.342 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.

În mod corect s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.38 alin.1 și art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal, în sensul aplicării pedepsei principale celei mai grele, respectiv, pedeapsa principală de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse principale stabilite, corect stabilit la 1 (un) an, 3 (trei) luni și 10 (zece) zile închisoare, însă, în mod greșit, s-a calculat pedeapsa principală de executat la 5 (cinci) ani, 11 (unsprezece) luni și 20 zile închisoare, în loc de 5 (cinci) ani, 11 (unsprezece) luni și 10 zile închisoare.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de apelantul-inculpat P. A. A., numai cu privire la cuantumul pedepsei principale de executat aplicată acestui inculpat în urma aplicării dispozițiilor art.38 alin.1 și art.39 alin.1 lit.b Cod penal.

Va fi desființată în parte sentința penală apelată, doar sub acest aspect, se va reține cauza spre rejudecare și în consecință, se va constatat că, cuantumul pedepsei principale de executat aplicată inculpatului P. A. A. este de 5 (cinci) ani 11 (unsprezece) luni și 10 (zece) zile închisoare, iar nu 5 (cinci) ani 11 (unsprezece) luni și 20 (douăzeci) zile închisoare, cum greșit a dispus instanța de fond.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art.422 Cod procedură penală, se va deduce, în continuare, din pedeapsa principală rezultantă aplicată apelantului-inculpat și perioada executată prin arest preventiv, începând cu data pronunțării sentinței penale apelate, respectiv, de la data de 29.10.2014, la zi.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel ul acestui inculpat rămân în sarcina statului.

În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat O. F. C..

Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive;

În numele legii;

DECIDE :

I. În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de apelantul-inculpat P. A. A. împotriva sentinței penale nr.100/P din data de 29.10.2014, pronunțată de Tribunalul N., numai cu privire la cuantumul pedepsei principale de executat aplicată acestui inculpat în urma aplicării dispozițiilor art.38 alin.1 și art.39 alin.1 lit.b Cod penal.

Desființează în parte sentința penală apelată, doar sub acest aspect, reține cauza spre rejudecare și în consecință;

Constată că, cuantumul pedepsei principale de executat aplicată inculpatului P. A. A. este de 5 (cinci) ani 11 (unsprezece) luni și 10 (zece) zile închisoare, iar nu 5 (cinci) ani 11 (unsprezece) luni și 20 (douăzeci) zile închisoare, cum greșit a dispus instanța de fond.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art.422 Cod procedură penală, deduce, în continuare, din pedeapsa principală rezultantă aplicată apelantului-inculpat și perioada executată prin arest preventiv, începând cu data pronunțării sentinței penale apelate, respectiv, de la data de 29.10.2014, la zi.

În baza art.275 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina statului.

II. În temeiul art.421 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat O. F. C. împotriva sentinței penale nr.100/P din data de 29.10.2014, pronunțată de Tribunalul N..

În baza art.275 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul-inculpat să plătească statului suma de 400 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12.03.2015, în prezența apelanților-inculpați.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D. P. A. A. M.

GREFIER,

E. D.

Red.sent.M. V.

Red.dec.D.P.- 16.03.2015

Tehnoredactat El.D.

02.04.2015

← Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr....		Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine... →

Consumul ilicit de droguri (Legea 143/2000 art. 4). Decizia nr. 260/2015. Curtea de Apel BACĂU

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Consumul ilicit de droguri (Legea 143/2000 art. 4). Decizia nr. 260/2015. Curtea de Apel BACĂU