Infracţiuni rutiere (O.U.G nr. 195/2002). Decizia nr. 253/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Decizia nr. 253/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 795/279/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL B.
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA NR.253
Ședința publică din data de: 06 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C.
JUDECĂTOR: A. S.
GREFIER: B. M. D.
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel B.
Reprezentat prin PROCUROR: S. N.
Pe rol fiind pronunțarea apelului formulat de inculpatul V. I. E. împotriva sentinței penale nr.474 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria Piatra N., în dosarul nr._ .
Dezbaterile în cauza au avut loc în ședința publică din 19 februarie 2015, fiind consemnate în încheierea din aceeași zi.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
Deliberând
- Inculpatul V. I. E. a declarat apel împotriva sentinței penale nr. 474/2014 a Judecătoriei Piatra N. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
- În motivele de apel, inculpatul solicită reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond reducerea pedepsei, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.
- Din actele și lucrările cauzei, Curtea reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 474/2014 a Judecătoriei Piatra N. s-au dispus următoarele:
În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală nou raportat la art. 5 alin. 1 Cod penal nou s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatuluiV. I. E., fiul lui F. și C., născut la data de 05.02.1993 în municipiul Piatra N., județul N., cu domiciliul în municipiul Piatra N., .. 3, ., județul N., CNP_, aflat în P. B., din infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr.195/2002 ® în infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG nr.195/2002 ® cu aplicarea art.37 lit. a) Cod penal vechi, respingând ca nefondată schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului din infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 ® în infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal nou.
În baza art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 ® cu aplicarea art. 396alin. 10 Cod procedură penală nou, art. 74 alin. 1 lit. c) Cod penal din anul 1968, art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal din anul 1968, art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal din anul 1968 și art. 80 Cod penal din anul 1968 inculpatul V. I. E. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
În baza art. 83 alin. 1 Cod penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului V. I. E. prin sentința penală nr. 11/18.01.2012 a Judecătoriei Piatra-N. în dosarul nr._, rămasă definitivă la data de 02.02.2012 prin nerecurare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și alin. 21 lit. a) Cod penal vechi și s-a dispus executarea alăturat a pedepsei de 6 luni închisoare stabilită prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 11/18.01.2012 a Judecătoriei Piatra-N..
În final inculpatul V. I. E. execută pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal din anul 1968 s-au interzis inculpatului V. I. E. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a doua, b) Cod penal din anul 1968 pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 272 Cod procedură penală nou s-a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat din oficiu inculpatului în faza de judecată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de avocați N., în sumă de 200 lei pentru avocat M. M. Liusiana.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 15.06.2013, în jurul orelor 2200, agenți de poliție aflați în executarea serviciului de supraveghere și control al traficului rutier pe . Piatra neamț, au oprit pentru control autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare_ ; în urma verificărilor efectuate, conducătorul auto a fost identificat în persoana inculpatului V. I. E., care a declarat că nu posedă permis de conducere, aspect confirmat și prin Adresa nr._/03.07.2013 a Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului N..
Acesta situație de fapt a rezultat din coroborarea următoarelor probe: proces-verbal de consemnare a actelor premergătoare (fila 4 dosar urmărire penală); proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante (fila 5 dosar urmărire penală); adresa nr._/03.07.2013 emisă de Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului N. (fila 6); declarațiile martorilor Daian M. C., C. O. C., C. L. M. (filele 7-10); declarațiile inculpatului V. I. E. (filele 12 și 14 dosar urmărire penală); înscrisuri (filele 15-17 dosar urmărire penală), administrate în cursul urmăririi penale și declarația de recunoaștere a inculpatului, administrată în faza de judecată.
Instanța a reținut că fapta săvârșită de inculpat la data de 15.06.2013întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 ® cât și pe cele ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere, prevăzută de art.335 alin.1 Cod penal nou, atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv.
În baza art. 386 alin. 1 Cod procedură penală nou raportat la art. 5 alin. 1 Cod penal nou s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului V. I. E., din infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 ® în infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 ® cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal vechi, respingând ca nefondată schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului din infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 ® în infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. 1 Cod penal nou.
Instanța a reținut prin raportare la prevederile art. 5 alin. 1 Cod penal nou intrat în vigoare la data de 01.02.2014 că legea penală mai favorabilă este O.U.G. 195/2002 ® care se completează cu Codul penal din anul 1968 în ceea ce privește individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul și a modalității de executare a acesteia în condițiile în care în Monitorul Oficial al României nr. 372/20.05.2014 s-a publicat Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curții Constituționale a României care devin astfel general obligatorii și care stipula că aplicarea legii penale mai favorabile se face în mod exclusiv global, în sensul că se aplică în întregime instituțiile de drept penal din legea penală considerată mai favorabilă pentru inculpat în cazul succesiunii în timp a mai multor legi, neputându-se aplica anumite instituții din na din aceste legi succesive și alte instituții din alte legi, iar art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 ® prevede că pedeapsa ce poate fi aplicată inculpatului este închisoarea de la 1 an la 5 ani, iar art. 335 alin. 1 Cod penal nou prevede că pedeapsa ce poate fi aplicată inculpatului este închisoarea de la 1 an la 5 ani; pentru a decide în acest sens instanța a avut în vedere împrejurarea că a apreciat că este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoarea inculpatului pentru fapta comisă, caz în care se constată că limitele minime și maxime speciale prevăzute de textul incriminator sunt aceleași atât în vechea cât și în noua reglementare, astfel încât, pentru a putea aprecia asupra legii penale mai favorabile s-au luat în considerare modalitățile de executare efectivă a acesteia.
În acest sens s-a reținut că, în conformitate cu prevederile art. 75 Cod penal nou poate constitui circumstanță atenuantă numai eforturile depuse pentru înlăturarea efectelor infracțiunilor comise și nu mai pot constitui circumstanțe atenuante atitudinea avută de inculpat anterior sau ulterior comiterii faptelor constând în comportamentul său corespunzător sau în recunoașterea faptelor și cooperarea cu organele judiciare, iar în cazul circumstanțelor atenuante art. 76 Cod penal nou prevede doar că limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă se reduc cu o treime fără a se mai putea aplica o pedeapsă orientată sub minimul special astfel cum a fost acesta redus cu o treime.
De asemenea, instanța a reținut că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 11/18.01.2012 a Judecătoriei Piatra-N. în dosarul nr._, rămasă definitivă la data de 02.02.2012 prin nerecurare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și alin. 21 lit. a) Cod penal vechi, la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării acesteia, pedeapsă pentru care termenul de încercare expira la data de 02.02.2016, astfel încât faptele din prezenta cauză sunt comise în interiorul acestui termen.
Deoarece infracțiunea care face obiectul acestui dosar a fost comisă cu intenție, iar legea prevede pentru sancționarea acesteia o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 1 an, instanța a reținut că în cauza de față sunt incidente dispozițiile privitoare la recidiva mare post – condamnatorie, prevăzute de art. 37 lit. a) Cod penal din anul 1968.
Astfel, s-a făcut dovada că inculpatul, cu intenție directă, a condus pe drum public un autoturism cunoscând faptul că nu posedă permis de conducere.
La individualizarea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal din anul 1968, respectiv prevederile cuprinse în partea generală a Codului penal din anul 1968; limitele de pedeapsă fixate de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 ®; gradul de pericol social al faptei comise circumstanțiat de frecvența ridicată a unor fapte de acest gen și potențialul pericol deosebit de ridicat privind siguranța traficului rutier, având în vedere și faptul că în cauza de față nu s-au produs și alte consecințe din culpa inculpatului, și împrejurarea că inculpatul a comis aceste fapte fără a justifica în vreun fel existența unei cauze obiective și imperative care să îl fi determinat să săvârșească astfel de fapte; persoana inculpatului, care are vârsta de 20 ani, studii medii, fără ocupație stabilă, este necăsătorit, nu are copii minori în întreținere, are antecedente penale și nu a îndeplinit stagiul militar; precum si incidența în cauza de față a împrejurărilor care atenuează răspunderea penală, în speță a circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. c) Cod penal din anul 1968 care a fost reținută în favoarea inculpatului, având în vedere atitudinea acestuia după comiterea faptei când a avut un comportament corect în societate, și respectiv a recunoscut și a regretat cele petrecute și a cooperat cu organele judiciare și incidența împrejurărilor care agravează răspunderea penală în speță comiterea faptei în stare de recidivă mare post-condamnatorie prevăzută de art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal din anul 1968. În baza tuturor acestor considerente instanța a apreciat ca scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 Cod penal din anul 1968, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, poate fi realizat in cauza prin aplicarea inculpatului a unei pedepse cu închisoarea orientate sub minimul special, luând în considerare prevederile art. 396alin. 10 Cod procedură penală nou în sensul că inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor pedepsei prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii.
În consecință, în baza art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 ® cu aplicarea art. 396alin. 10 Cod procedură penală nou, art. 74 alin. 1 lit. c) Cod penal din anul 1968, art. 76 alin. 1 lit. d) Cod penal din anul 1968, art. 37 alin. 1 lit. a) Cod penal din anul 1968 și art. 80 Cod penal din anul 1968 inculpatul V. I. E. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere.
În baza art. 83 alin. 1 Cod penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului V. I. E. prin sentința penală nr. 11/18.01.2012 a Judecătoriei Piatra-N. în dosarul nr._, rămasă definitivă la data de 02.02.2012 prin nerecurare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și alin. 21 lit. a) Cod penal vechi și s-a dispus executarea alăturat a pedepsei de 6 luni închisoare stabilită prin prezenta hotărâre cu pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 11/18.01.2012 a Judecătoriei Piatra-N..
În final inculpatul V. I. E. va executa pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare.
- Dispoziții legale relevante:
Art. 417 Cod procedură penală:
Efectul devolutiv al apelului și limitele sale
(1) Instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.
(2) În cadrul limitelor prevăzute la alin. (1), instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.
Art. 418 Cod procedură penală:
Neagravarea situației în propriul apel
(1) Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel.
(2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei părți, instanța de apel nu poate agrava situația acesteia.
Art. 86 alin. 1 O.U.G. nr. 195/2002 (republicată):
Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
- Analizând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelant, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea găsește fondat apelul pentru considerentele pe care le vom expune în continuare:
- Prima instanță a reținut în mod just situația de fapt; așa cum rezultă din probele administrate în cauză. De altfel inculpatul a recunoscut comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
În aceste condiții soluția de condamnare pronunțată de prima instanță apare ca fiind legală prin raportare la dispozițiile art. 396 alin. 1, 2 Cod procedură penală.
Individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului s-a făcut de prima instanță cu observarea criteriilor generale prevăzute de art. 74 Cod penal; gravitatea infracțiunii comise de inculpat fiind ridicată dat fiind faptul că vizează circulația pe drumurile publice; împrejurările în care a fost comisă, durata acesteia; conduita inculpatului după comiterea infracțiunii, vârsta, sănătatea și situația sa familială și socială.
Solicitarea inculpatului de suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi primită favorabil întrucât nu sunt realizate condițiile art. 81 alin. 1 Cod penal (anterior); inculpatul a fost anterior condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni prin sentința penală nr. 11/2012 a Judecătoriei Piatra-N. – definitivă la 02.02.2012 prin nerecurare. Ori, potrivit art. 81 alin. 1 lit. a Cod penal (anterior) Instanța poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumită durată, dacă sunt întrunite următoarele condiții:
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazul când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38.
- Față de considerentele expuse soluția primei instanțe fiind legală și temeinică urmează a fi menținută prin respingerea apelului.
- În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare din apel avansate de stat se vor suporta de apelant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b C. pr. pen. respinge apelul declarat de inculpatul V. I. E. împotriva sentinței penale nr. 474/2014 a Judecătoriei Piatra-N., ca nefondat.
Obligă apelantul-asigurător la plata sumei de 500 lei către stat cu titlu de cheltuieli judiciare. Dispune avansarea din fondurile MJ a sumei de 200 lei, onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 06.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. C. A. S.
GREFIER,
B. M. D.
Red.s.p.C.M.M.
Red.dec.D.C./12.03.2015
Tehnored.B.M.D./2 ex.
12.03.2015
| ← Contestaţie la executare (art.598 NCPP). Sentința nr. 28/2015.... | Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Decizia nr.... → |
|---|








