Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine (Legea 302/2004). Sentința nr. 30/2015. Curtea de Apel BACĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 30/2015 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 17-03-2015 în dosarul nr. 171/32/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ Nr. 30/2015
Ședința din Cameră de Consiliu de la 17 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. A.
Grefier N. C.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public- P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău- a fost legal reprezentat de V. P.- procuror
La ordine a venit spre soluționare sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău, privind transferul persoanei condamnate B. R. A. într-un penitenciar din România, pentru continuarea executării unei pedepse aplicate de Tribunalul din Torino, Republica Italiană..
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 369 al.1 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal a răspuns pentru persoana transferabilă B. R. A.- avocat R. C., apărător desemnat din oficiu.
Procedura completă, fără citarea persoanei transferabile.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Reprezentantul parchetului și apărătorul inculpatului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că în cauză sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale cererii de transfer așa cum este prevăzut de art.3 alin.1-condițiile transferării-din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate și art. 153 alin.2 și art.155 alin.1 din Legea nr. 302/2004.
În temeiul art. 154 alin.6 lit.a din Legea nr. 302/2004 solicită admiterea sesizării și să se recunoască pedepsele de 4 ani închisoare și 6 luni închisoare aplicate de Tribunalul din Torino pentru săvârșirea infracțiunilor de proxenetism în dauna unui minor în concurs și furt agravat în concurs.
De asemenea, în temeiul art. 40 cu referire la art. 33 lit.a din vechiul Cod penal solicită a se efectua concursul de infracțiuni și să se deducă din pedeapsă perioadele executate de l 30.04.-2.05.2008 și de la 20.02.2012 până la transferul într-un penitenciar din România.
Avocat R. C., pentru persoana transferabilă arată că în cauză sunt îndeplinite condițiile de fond și formă ale cererii de transfer, însă având în vedere că persoana condamnată B. R. A. nu dorește să fie transferată, lasă soluția la aprecierea instanței.
În situația în care instanța va admite sesizarea solicită a se deduce perioada executată de la 20.02.2012 și până la momentul transferării.
Depune la dosar referatul privind plata onorariului pentru apărător desemnat din oficiu, referat avizat favorabil de instanța de judecată.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
La data de 12.03.2015 s-a înregistrat referatul nr. 442/II/5/2014 din 11.03.2015 prin care P. de pe lângă Curtea de Apel Bacău a sesizat această instanță în vederea recunoașterii sentinței nr.4893 din data de 04.11.2009, pronunțată de Tribunalul din Torino, Republica Italiană, definitivă la 10.04.2010, prin care B. R.-A., fiica lui M. și al Danielei-L., născută la data de 06.07.1989, în municipiul B., județul B., domiciliat în ., județul Bacău, CNP_, cetățean român, a fost condamnată la pedeapsa de 6 luni închisoare, și a sentinței nr.2227 din data de 12.06.2013, pronunțată de Curtea de Apel din Torino, Republica Italiană, definitivă la 12.10.2013, prin care B. R.-A. a fost condamnată la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În motivarea referatului s-a arătat că prin adresa nr._/2014, Ministerul Justiției- Direcția D. Internațional și Cooperare Judiciară- Serviciul Cooperare Judiciară Internațională în materie penală, a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cererea formulată de autoritățile judiciare din Italia prin care se solicită transferarea persoanei condamnate B. R. A., cetățean român, în vederea continuării executării restului din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată de instanțele italiene, într-un Penitenciar din România.
Împreună cu cererea formulată, autoritățile judiciare italiene au înaintat documentele prevăzute de art.6 pct.2 din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21.03.1983.
Toate documentele au fost traduse.
În sarcina acesteia s-au reținut două infracțiuni comise în Torino, una de prostituție, persoană vătămată fiind Misaru M. pe care a supravegheat-o pe tot parcursul zilelor, ea fiind cea care decidea asupra persoanelor și orelor în care persoana vătămată se prostitua, precum și cu privire la sumele de bani încasate. Cealaltă infracțiune reținută în sarcina condamnatei B. R. A., este infracțiunea de furt, constând în aceea că împreună cu o altă persoană a sustras dintr-un magazin din Torino mai multe bunuri.
S-a procedat la verificarea îndeplinirii condițiilor de fond și formă ale cererii de transfer așa cum este prevăzut de art. 3 alin.1- condițiile transferării - din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate și art.153 alin.2 și art.155 alin.1 din Legea nr. 302/2004 și s-a constatat îndeplinirea acestora.
S-a verificat la Direcția Pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și a rezultat că persoana condamnată- B. R. A., este cetățean român, fiica lui M. și D. L., născută la data de 06.07.1989 în mun. B., jud. B., cu domiciliul în ., jud. Bacău, CNP-_.
Prin sentința nr. 4893 din 17.11.2009 emisă de Tribunalul din Torino rămasă definitivă la data de 12.03.2013 a fost condamnată B. R. A., la pedeapsa cu privare de libertate de 4 ani.
În baza mandatului de arestare al Tribunalului Torino inculpata a fost reținută la data de 20.02.2012 în Italia.
Astfel este îndeplinită și condiția dublei încriminări prevăzută de art.3 pct.1 lit.e din Convenția Europeană și art.155 alin.1 lit.b din Legea nr. 302/2004, faptele reținute în sarcina condamnatei B. R. A., au corespondent și în legislația penală română realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de proxenetism și furt.
Din verificările făcute la cazierul judiciar a rezultat că B. R. A. nu a fost condamnată.
Persoana condamnată B. R. A. nu este de acord cu transferarea sa într-un Penitenciar din România, pentru executarea restului de pedeapsă aplicată de autoritățile judiciare italiene.
Nu s-a constatat incident niciunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art.151 din Legea 302/2004.
S-a verificat în Baza de date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și a rezultat că persoana condamnată B. R.- A. este cetățean român, fiica lui M. și al Danielei-L., născută la data de 06.07.1989, în municipiul B., județul B., domiciliat în ., județul Bacău, CNP_.
Prin sentința nr. 4843 din data de 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul din Torino, rămasă definitivă la 10.04.2010, B. R.-A. a fost condamnată la pedeapsa de 6 luni închisoare, iar prin sentința nr. 2227 din 12.06.2013, pronunțată de Curtea de Apel din Torino, definitivă la 12.10.2013, a fost condamnată la pedeapsa de 4 ani închisoare.
Potrivit certificatelor înaintate de autoritățile (9-20 dosar parchet), condamnata B. R.-A. a început executarea pedepsei, care se consideră executată la data de 17.08.2016.
Este îndeplinită condiția dublei încriminări prevăzută de art.3 pct.1 lit.e din Convenția Europeană și art. 155 alin.1 lit.b din Legea nr. 302/2004, faptele reținute în sarcina condamnatei B. R.- A. au corespondent și în legislația penală română realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de trafic de persoane și furt calificat.
Din verificările făcute nu a rezultat că B. R.-A. este cercetată/judecată pentru aceste infracțiuni comise în Italia de către autoritățile judiciare din România.
Persoana condamnată B. R.- A. se află în prezent în Penitenciarul din Torino și nu a fost de acord cu transferarea sa într-un Penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei pronunțate de autoritățile italiene, motivat de faptul că S. S., concubinul său, trăiește în Italia (f.22).
Autoritățile italiene au efectuat verificări din care rezultă că B. R.-A. a trăit în ultimii cinci ani înainte de a fi încarcerată în Torino, via Gramsci nr.12.
Potrivit prevederilor art. 155 alin.1 lit.d teza a II-a din Legea 302/2004 republicată, modificată și completată prin Legea 300/2012, consimțământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România.
Instanța, verificând realizarea condiției prevăzută de art.6 din Decizia-cadru 2008-2009/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală și art.155, lit.d din Legea nr. 302/2004, republicată, constată că nu este îndeplinită.
Conform cererii autorităților judiciare italiene și referatului procurorului, persoana transferabilă B. R.-A. nu și-a dat consimțământul să execute pedeapsa în România. Totodată, din hotărârile de condamnare nu rezultă că s-a dispus expulzarea ei în România, după executarea pedepselor.
Cererea adresată Curții de Apel Bacău pare a se întemeia, în ceea ce privește îndeplinirea acestei condiții, pe ipoteza în care B. R.-A. va fi expulzată de pe teritoriul italian potrivit ordonanței emise de către Prefectura din Parma la data de 13.11.2007 (f.34 și 35).
Curtea reține că această ordonanță este anterioară celor două hotărâri a căror executare se cere, astfel că nu sunt îndeplinite exigențele art.6 alin.2 lit.b din Decizia Cadru 2008-2009/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, care impun o legătură directă între hotărârea de condamnare și măsura, chiar administrativă, de expulzare sau deportare.
Toate elementele cauzei indică ruperea legăturilor de viață cu România, niciun alt element, în afara tributului abstract al cetățeniei, nepledând pentru o facilă integrare socială a condamnatei în țara de proveniență.
În consecință, Curtea constată că nu este îndeplinită condiția pentru transfer prevăzută în art.155 alin.1, lit.d din Legea nr. 302/2004, republicată.
Pentru aceste considerente, în baza art.154, alin.6, lit.c, raportat la art.155, alin.1, lit.d din Legea nr.302/2004, va respinge cererea de executare a sentinței nr.4893 din data de 04.11.2009, pronunțată de Tribunalul din Torino, Republica Italiană, definitivă la 10.04.2010, prin care B. R.-A., fiica lui M. și al Danielei-L., născută la data de 06.07.1989, în municipiul B., județul B., domiciliat în ., județul Bacău, CNP_, cetățean român, a fost condamnată la pedeapsa de 6 luni închisoare, și a sentinței nr.2227 din data de 12.06.2013, pronunțată de Curtea de Apel din Torino, Republica Italiană, definitivă la 12.10.2013, prin care B. R.-A. a fost condamnată la pedeapsa de 4 ani închisoare, ca nefondată.
În baza art.275, alin.3 c.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.154, alin.6, lit.c, raportat la art.155, alin.1, lit.d din Legea nr.302/2004, respinge cererea de executare a sentinței nr.4893 din data de 04.11.2009, pronunțată de Tribunalul din Torino, Republica Italiană, definitivă la 10.04.2010, prin care B. R.-A., fiica lui M. și al Danielei-L., născută la data de 06.07.1989, în municipiul B., județul B., domiciliat în ., județul Bacău, CNP_, cetățean român, a fost condamnată la pedeapsa de 6 luni închisoare, și a sentinței nr.2227 din data de 12.06.2013, pronunțată de Curtea de Apel din Torino, Republica Italiană, definitivă la 12.10.2013, prin care B. R.-A. a fost condamnată la pedeapsa de 4 ani închisoare, ca nefondată.
În baza art.275, alin.3 c.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu apel în 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicarea copiei de pe dispozitivul prezentei sentințe pentru persoana condamnată.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
S. A. N. C.
Red.s.p.S.A./23.03.2015
Tehnored. NCC
Ex.2
30.03.2015
| ← Consumul ilicit de droguri (Legea 143/2000 art. 4). Decizia nr.... | Vătămarea corporală (art. 181 C.p.). Decizia nr. 263/2015.... → |
|---|
